Alhazen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham
Ibn Al-Haitham, pe o bancnotă irakiană
Ibn Al-Haitham, pe o bancnotă irakiană
Născut 965
Basra
Decedat 1039
Cairo
Rezidență Arabia, Spania
Domeniu filozofie, teologie, matematică, fizică, astronomie, optică, anatomie, oftalmologie

Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham (în arabă, أبو علي الحسن بن الهيثم‎, latinizat, Alhazen) (n. 965 - d. 1039) a fost savant arab[1][2][3] (sau persan[4][5][6], după alți autori). Printre domeniile în care a adus contribuții, putem enumera: filozofia, teologia, matematica, fizica, astronomia, optica, anatomia, oftalmologia și multe altele (știința în general).

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în Basra și a fost educat la Bagdad. Își începe cariera științifică în orașul natal. Este convocat de califul Al-Hakim, pentru a reliza un proiect de regularizare a Nilului, care inunda Egiptul an de an. Misiunea lui Alhazen nu a dat niciun rezultat și, deoarece califul era furios datorită eșecului, Alhazen se preface că este bolnav psihic. Este nevoit să rămână intr-un fel de arest (de fapt califul îi acorda "îngrijire") o bună perioadă de timp, până în 1021, când moare Al-Hakim. În această perioadă, Alhazen scrie celebrul său tratat de optică.

Mai târziu, Alhazen călătorește în Spania, unde întreprinde diverse cercetări științifice, cărora le-a dedicat diverse cărți.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Filozofie[modificare | modificare sursă]

În lucrarea sa, Risala fi’l-makan ("Tratat asupra locului"), Alhazen critică concepția lui Aristotel în problematica spațiului, a locului (topos). Fizica lui Aristotel considera locul ca fiind o limitare bidimensională a obiectului conținut. Dimpotrivă, Al-Hazen demonstrează că locul ("al-makan") este imaginea tridimensională a spațiului vid dintre suprafețele interioare ale corpului, arătând astfel că locul este strâns legat de spațiu, anticipând concepția lui René Descartes din lucrarea sa Extensio scrisă cu 6 secole mai târziu.

Ulterior, în Qawl fi al-Makan ("Discurs asupra locului"), Al-Hazen realizează o geometrizare a spațiului, demers criticat de Abd al-Latif (susținător al lui Aristotel) în lucrarea acestuia, Fi al-Radd ‘ala Ibn al-Haytham fi al-makan ("Respingere a spațiului lui Al-Hazen").

Teologie[modificare | modificare sursă]

Al-Hazen a fost unul dintre marii susținători ai islamismului sunit, creat de școala lui Al-Ash'ari, în opoziție cu cel șiit.[7]

Și Al-Hazen a scris despre teologia islamică, în care discută despre profeții și elaborează un sistem filozofic prin care să discearnă profețiile false de cele adevărate.

Al-Hazen abordează religia islamică cu scepticismul specific omului de știință. Dacă omul este din naștere imperfect (numai Allah fiind perfect), atunci, pentru revelarea adevărului și dezvăluirea misterelor naturii, nu trebuie să ne bazăm pe părerile noastre, ca simpli muritori, trebuie să lăsăm Universul să vorbească despre el însuși.[8]

Matematică[modificare | modificare sursă]

Al-Hazen este continuatorul operei lui Euclid și Thabit ibn Qurra. Sistematizează capitolele secțiuni conice și Teoria numerelor, se ocupă și de geometria analitică și de conexiunile dintre algebră și geometrie.

Lucrările sale matematice au influențat geometria lui René Descartes și calculul infinitezimal al lui Isaac Newton.[9]

Geometrie[modificare | modificare sursă]

Al-Hazen dezvoltă geometria analitică, stabilind astfel legătura dintre geometrie și algebră. De asemenea, a descoperit formula sumei primelor 100 de numere naturale (pe care, mai târziu, și Carl Friedrich Gauss a obținut-o, chiar tânăr fiind), dar printr-o metodă geometrică[10]

Al-Hazen face una din primele încercări de a demonstra axioma paralelelor a lui Euclid utilizând metoda reducerii la absurd.[11], introducând astfel conceptele de mișcare și transformare geometrică[12]. Ca recunoaștere, unii autori denumesc patrulaterul lui Lambert ca find patrulaterul Lambert - Al-Hazen.[13]

Contribuțiile lui Al-Hazen în domeniul geometriei au avut o remarcabilă influență asupra geometrilor islamici de mai târziu, ca Omar Khayyám și Nasir al-Din al-Tusi și apoi asupra lui Witelo, Gersonides, Alfonso, John Wallis și Giovanni Girolamo Saccheri.[14]

Teoria numerelor[modificare | modificare sursă]

Al-Hazen se ocupă de numerele perfecte, fiind primul care deduce că orice număr perfect par este de forma:

 2^{n-1}(2^n - 1) \,   unde    2^n - 1 \,   este număr prim.


E drept că demonstrația sa nu este prea riguroasă; a reușit-o Euler, câteva secole mai târziu.[15]

Astronomie[modificare | modificare sursă]

Critica adusă teoriei lui Ptolemeu[modificare | modificare sursă]

În lucrarea sa, Al-Shukūk ‛alā Batlamyūs ("Îndoieli în privința lui Ptolemeu"), scrisă între 1025 și 1028, Alhazen critică mai multe scrieri ale lui Ptolemeu, printe care Almagesta, Ipotezele planetare și Optica, precizând erorile și contradicțiile găsite aici.[16]

Alhazen subliniază faptul că Ptolemeu utilizează artificii matematice[17] și teorii nedemonstrate doar pentru a salva aparențele anumitor fenomene. Să nu uităm că marele savant islamic era adeptul empirismului, al teoriei științifice bazate pe experiment și observație.

Optică[modificare | modificare sursă]

Cea mai celebră lucrare a lui Alhazen este celebrul său tratat de optică în 7 volume, Kitab al-Manazir ("Carte de optică"), scris în perioada 1011 - 1021[18] și care poate fi considerată, precum cartea lui Isaac Newton, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, ca fiind una din cărțile cu cel mai puternic impact asupra evoluției fizicii, deoarece introduce metoda științifică și inițiază o adevărată revoluție în domeniile opticii și al percepției vizuale.[19]

Tratatul a fost tradus în latină în jurul anului 1200, iar în 1572 a fost tipărită de Friedrich Risner cu titlul Opticae thesaurus: Alhazeni Arabis libri septem, nuncprimum editi; Eiusdem liber De Crepusculis et nubium ascensionibus și s-a bucurat de o mare reputație în perioada Evului Mediu.[20]

Studiile lui Alhazen au influențat dezvoltarea ulterioară a opticii și ne referim aici la câteva aplicații practice, cum ar fi: telescopul, microscopul și aparatul fotografic.[21] Marele erudit islamic se ocupă și de subiecte ca: lentila, oglinda, reflexia, refracția luminii, descompunerea acesteia în culori, vederea binoculară, viteza finită a luminii, propagarea rectilinie a acesteia.

De aceea, pentru editarea acestui Tratat de optică, Alhazen a fost considerat părintele opticii.

Posteritate[modificare | modificare sursă]

Alhazen poate fi considerat unul dintre cei mai mari fizicieni ai tuturor timpurilor, cel puțin al epocii medievale. Opera sa a dăinuit, nefiind egalată peste 6 secole până în vremurile lui Johannes Kepler.[22]

Apreciere și recunoștință[modificare | modificare sursă]

Ca semn de recunoștință și apreciere a valorii sale, numele lui Alhazen este purtat de:

De asemenea pe bancnota irakiană de 10.000 de dinari emisă în 2003 se află imaginea sa.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Vernet, J. "Ibn al- Hayt̲h̲am , Abū ʿalī al-Ḥasan b. al-Ḥasan (or Ḥusayn) b. al-Hayt̲h̲am al-Baṣrī al-Miṣrī ." Encyclopaedia of Islam. Edited by: P. Bearman , Th. Bianquis , C.E. Bosworth , E. van Donzel and W.P. Heinrichs. Brill, 2008. Brill Online. 04 April 2008 [1]
  2. ^ "Alhazen," Microsoft® Encarta® Online Encyclopedia 2007 http://encarta.msn.com © 1997-2007 Microsoft Corporation. All Rights Reserved. [2]
  3. ^ Alhazen, Ibn al-Haytham (c. 965-1038). http://www.cartage.org.lb/en/themes/Biographies/MainBiographies/A/Alhazen/1.html. Accesat la 23 ianuarie 2008. 
  4. ^ Understanding History by John Child, Paul Shuter, David Taylor - Page 70
  5. ^ Science and Human Destiny by by Norman F. Dessel, Richard B. Nehrich, Glenn I. Voran - Page 164
  6. ^ The Journal of Science, and Annals of Astronomy, Biology, Geology by James Samuelson, William Crookes - Page 497
  7. ^ Vezi Știința în filozofia islamică
  8. ^ Vezi comentariul pe marginea Coranului
  9. ^ Faruqi, Yasmeen M. (2006), "Contributions of Islamic scholars to the scientific enterprise", International Education Journal 7 (4): 391–396
  10. ^ J. Rottman. A first course in Abstract Algebra, Chapter 1
  11. ^ vezi Math.Rutgers.edu
  12. ^ Victor J. Katz (1998), History of Mathematics: An Introduction, p. 269, Addison-Wesley, ISBN 0-321-01618-1
  13. ^ Boris Abramovich Rozenfelʹd (1988), A History of Non-Euclidean Geometry: Evolution of the Concept of a Geometric Space, p. 65. Springer, ISBN 0-387-96458-4
  14. ^ Boris A. Rosenfeld and Adolf P. Youschkevitch (1996), "Geometry", in Roshdi Rashed, ed., Encyclopedia of the History of Arabic Science, Vol. 2, p. 447-494 [470], Routledge, London and New York:
  15. ^ O'Connor, John J. & Robertson, Edmund F MacTutor History of Mathematics archive
  16. ^ Langermann, Y. Tzvi, ed. and trans. (1990), Ibn al-Haytham's On the Configuration of the World, Harvard Dissertations in the History of Science, New York: Garland, ISBN 0-8240-0041-2 .
  17. ^ În primul rând este vorba despre acel ecuant, concept matematic introdus, în mod artificial, speculativ (nu bazat pe observații) de către Ptolemeu, pentru a explica mișcările aparente ale planetelor. Conform teoriei ptolemaice, planetele parcurg niște traiectorii complicate: un epiciclu care se rotește la rându-i într-un cerc numit deferent. În acea perioadă ne aflăm sub deplina stăpânire a teoriei geocentrice.
  18. ^ Steffens, Bradley (2006), Ibn al-Haytham: First Scientist, Morgan Reynolds Publishing, ISBN 1-59935-024-6
  19. ^ Hatfield, Gary (1996), "Was the Scientific Revolution Really a Revolution in Science?", in Ragep, F. J.; Ragep, Sally P. & Livesey, Steven John, Tradition, Transmission, Transformation: Proceedings of Two Conferences on Pre-modern Science held at the University of Oklahoma, Brill Publishers, p. 500, ISBN 90-04-09126-2
  20. ^ Smith, A. Mark (2001), Alhacen's theory of visual perception: a critical edition, with English translation and commentary, of the first three books of Alhacen's De aspectibus, the medieval Latin version of Ibn al-Haytham's Kitab al-Manazir, vol. 1, Philadelphia: American Philosophical Society, p. xxi, ISBN 978-0-87169-914-5
  21. ^ Power, Richard (University of Illinois) (April 18, 1999), "Best Idea; Eyes Wide Open", New York Times. Retrieved on 23 January 2008
  22. ^ Dr. A. Zahoor and Dr. Z. Haq (1997). Quotations from Famous Historians of Science Cyberistan. Retrieved on 2008-01-23

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]