Roger Bacon
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Roger Bacon (n. c. 1214 – d. 1294), supranumit "Doctor mirabilis" , a fost unul dintre cei mai mari filozofi ai evului mediu timpuriu. S-a născut în Anglia şi a studiat la Oxford şi la Paris. Contribuţia sa cea mai de seamă în dezvoltarea ştiinţei constă în promovarea metodei experimentale:
Fără experienţă nu se poate cunoaşte nimic temeinic . Există două maniere de a ajunge la cunoaştere : prin raţionament şi prin experienţă . Numeroşi sunt cei ce au dovezi despre ceea ce poate fi cunoscut , dar cum ei nu fac experienţe... nu pot evita ce este dăunător.
Cuprins |
[modifică] Viaţa
Roger Bacon s-a născut la Ilminster (Anglia) în 1214. Familia sa era destul de prosperă dar, in vremea domniei furtunoase a lui Henric al VIII-lea al Angliei, a suferit multe pierderi, unele din rude ajungând chiar in exil. La 13 ani se inscrie la Oxford, unde studiază în principal pe Aristotel şi se dedică studiului ştiinţei, mai ales fizicii. Intre 1237 si 1245 studiaza la Paris, centrul vietii culturale al Europei de atunci. În 1240 intră în ordinul franciscanilor. În 1245 revine la Oxford. Studiază matematica (care pe acele timpuri cuprindea şi astronomia şi astrologia).
[modifică] Doctrina
Bacon susţine că singura metodă de cunoaştere este experimentul. Numai prin experiment se poate verifica adevărul, care este unicul scop al demersului ştiinţific. Pentru prima dată în mod clar sunt combătute ideile scolasticii medievale, cu ale ei raţionamente abstracte şi sterile.
Denunţă Cruciadele pe care le consideră războaie de cucerire. De ce să se masacreze atâţia necredincioşi, nu ar fi mai bine să se predice Evanghelia? Remarcă faptul că nimeni nu a studiat sistematic limba şi obiceiurile popoarelor cu care vin in contact cruciaţii. Poate şi aceasta ignoranţă este cauza atâtor conflicte, lucru valabil şi astăzi.
Teologia aceor vremuri era bazată pe scolastică şi pe principiul "crede şi nu cerceta". De aceea ideile lui Bacon atrag ura clerului. După moartei papei Clement al IV-lea, susţinătorul său, este tot mai intens supus persecuţiilor şi prigoanei, chiar de către fraţii sai franciscani, care îl acuzau de vrăjitorie şi practici oculte (deşi le combătea în scrierile sale).
Deşi progresist, rămâne totuşi tributar multor concepţii medievale:
- consideră că experimentul nu are nicio valoare fără revelaţie divină şi revelaţie interioară
- studiază astrologia susţinănd existenţa influenţei pe care corpurile cereşti ar avea-o asupra destinelor umane
- Aristotel şi Platon (pe care i-a studiat temeinic remarcând printre primii erorile savârşite de aceştia în ceea ce priveşte cunoaşterea naturii) sunt integraţi într-un sistem teologic a cărui bază o formează.
În afară de faptul că va rămâne în memoria posterităţii ca unul dintre primii promotori ai ştiinţei experimentale şi adversar al scolasticii, Bacon va fi considerat şi unul din precursorii Renaşterii. Abia peste patru secole, iluminiştii şi-l vor aminti ca pe un precursor al empirismului. Îl va inspira şi pe Auguste Comte, care, prin prisma ideilor secolului al XIX-lea, îl va interpreta minimalist şi parţial.
În memoria sa:
- un crater pe Lună îi poartă numele
- a fost ridicată o statuie în faţa Universităţii de la Oxford
[modifică] Opera
[modifică] Scrieri
- Opus Majus, 1267, scrisă la iniţiativa papei Clement al IV-lea, susţinătorul său
- Opus Minus, în acelaşi an, o reeditare mai sumară
- Opus Tertius, 1278
[modifică] Contribuţii ştiinţifice
- Bacon scrie un adevărat tratat de matematică. Considera că matematica, alături de observaţie şi experiment sunt cele trei coloane pe care sprijină ştiinţa.
- În domeniul opticii, studiază lentila, anticipând descoperiri ca: telescopul, microscopul, luneta.
- Scrie o critică la adresa calendarului iulian, aflat pe atunci în uz.
- În ceea ce priveşte chimia, propune o metodă de fabricare a prafului de puşcă. Roger Bacon dovedeşte, pe cale exerimentală că arderea are loc numai în prezenţa aerului.[1]
- Are în vedere şi astronomia: încearcă să determine poziţia şi mărimea corpurilor cereşti; Bacon era totuşi tributar concepţiilor astrologice, conform cărora corpurile cereşti influenţeaza destinele umane.
- Bacon s-a ocupat şi de alte domenii, ca: filologie, geografie, medicină
- Alte viitoare invenţii anticipate de Bacon: maşini de zbor, maşini hidraulice, maşini cu aburi. Toate acestea nu fac decât să dovedească geniul său vizionar.
[modifică] Note
- ^ Această descoprire nu a avut ecou în acea vreme deoarece cercetătorii şi filozofii erau obligaţi să acorde atenţie doar "adevărurilor" teologice şi nicidecum justeţei experimentelor. Experimentul este reluat mai târziu de către Leonardo da Vinci (1452-1519).
[modifică] Vezi şi
[modifică] Bibliografie
- Hackett Jeremiah, Maloney Thomas S., A Roger Bacon Bibliography, New Scholasticism, 1987
- Hackett Jeremiah, Roger Bacon and the Sciences, Leiden: Brill, 199
- Émile Charles, Roger Bacon, sa vie, ses ouvrages et ses doctrines, 1862
- Bauer Hans, Der wunderbare Mönch, Koehler&Amelang, Leipzig, 1963
