Căldură latentă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Căldura latentă este o expresie care se referă la cantitatea de energie eliberată sau absorbită de către o substanță chimică în timpul unei transformări de fază fără schimbare de temperatură, cum ar fi topirea zăpezii sau fierberea apei.[1][2] Termenul a fost introdus în jurul anului 1750 de Joseph Black, pe baza cuvântului din latină latere.

Căldură latentă este cantitatea de căldură primită sau cedată de un corp sau de un sistem de corpuri într-o transformare termodinamică de fază izoterm-izobară.

Corespunzător transformărilor de fază posibile, se definesc călduri latente, numite și capacități termice latente (vezi definițiile mai sus la „terminologie”):

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Perrot, Pierre (1998). A to Z of Thermodynamics. Oxford University Press. ISBN 0-19-856552-6 
  2. ^ Clark, John, O.E. (2004). The Essential Dictionary of Science. Barnes & Noble Books. ISBN 0-7607-4616-8