Avicenna

Avicenna

Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā al-Balkhī (persană ابوعلى سينا/پورسينا Abu Ali Sina sau numele arab: أبو علي الحسين بن عبد الله بن سينا; deseori numit Ibn Sina sau latinizat Avicenna) (n. 980, d. 1037) a fost filosof, scriitor, medic și cercetător al naturii șiit de origine tadjic-persană. A fost interesat de mai multe domenii, printre care astronomia, alchimia, chimia și psihologia. S-a născut la 7 august 980, la Afshéna, lîngă Buhara în Persia (acum în Uzbekistan) și a murit la Hamadan, în Iran, în august 1037.

Era denumit de arabi, „al treilea Aristotel”.

A scris peste 300 de lucrări, în parte pierdute. A dezvoltat în mod creator unele dintre elementele înaintate ale gîndirii aristotelice. El afirmă că lumea există dintotdeauna, ca și Dumnezeu, din care ar proveni nu ca o creație, cum susțineau teologii ci ca o emanație. A afirmat existența unei legături indisolubile între materie și mișcare și a unei legități naturale universale.

Avicenna a avut o contribuție substanțială în domeniul științelor naturii (al mecanicii, mineralogiei, botanicii, zoologiei etc) contribuind la pregătirea științei experimentale moderne. Opera sa medicală a stat timp de cinci secole la baza studiului medicinii, atît în Orient cît și în Occident.

Lucrările sale au început să fie traduse în latină în prima jumătate a secolului al XII-lea.

Viata lui Avicenna

Avicenna (980, Bukhara - 1037, Hamadan). Numele sãu complet este Abu Ali al-Husayn ibn Abd Allah ibn Sina. Medic și filosof, a avut o mare influență atât în civilizația islamică, cât și în cea europeană. S-a făcut remarcat îndeosebi prin contribuțiile aduse în domeniul filosofiei aristoteliene, precum și în domeniul medicinei.A scris Kitab ash-shifa' ("Cartea Tămăduirii"), o vastă enciclopedie filosofică și științifică, precum și al-Qanun fi at-tibb (Legea în medicină), care se numără printre cele mai cunoscute cărți din istoria medicinei. Avicenna, de etnie persană, și-a petrecut întreaga viață în regiunile estice și centrale ale Iranului, având parte de prima sa educație în Bukhara, sub îndrumarea tatălui său. Casa tatălui său fiind un loc de întâlnire a multor oameni învățați, încă din copilărie Avicenna a putut profita de extraordinara companie a erudiților acelor zile. Copil precoce cu o memorie excepțională, pe care avea să o păstreze de-a lungul întregii vieți, memorase Coranul și multe poezii arabe la vârsta de numai 10 ani. Ulterior, a studiat logica și metafizica cu dascăli pe care în curând avea să îi depășească, petrecând ultimii ani până când avea să împlinească 18 într-un proces de autoeducare. A citit cu aviditate Legea islamică, apoi medicina, iar în final metafizica. În dezvoltarea sa intelectuală i-a fost de ajutor în mod special accesul pe care îl avea la bogata biblioteca regală a samanizilor - prima mare dinastie persană ce s-a ridicat în Iran după cucerirea arabă - ca urmare a succesului vindecării prințului samanid, Nuh bin Mansur. La vârsta de 21 de ani deja stăpânea toate ramurile învățăturilor formale ale acelor vremuri, dobândind de asemenea și o largă reputație de extraordinar fiziolog. Serviciile sale mai erau solicitate și ca administrator, iar pentru o vreme chiar a intrat în serviciul guvernării, ca funcționar. Brusc, însă, întregul tipar al vieții sale s-a schimbat. Tatăl său a murit; dinastia samanizilor a fost înfrântă de Mahmud din Ghazna, căpetenia turcă și legendarul erou ce a stabilit conducerea ghaznavidă în Khorasan (Nord-estul Iranului și Vestul Afganistanului). Pentru Avicenna a început o perioadă de rătăciri și frământări, ce avea să dureze până la sfârșitul vieții sale, întreruptă doar de câteva neobișnuite perioade de liniște și calm. Destinul îl aruncase pe Avicenna într-una din tumultoasele perioade din istoria Iranului, când noile elemente turcești schimbau dominația iraniană din Asia Centrală iar dinastiile locale iraniene încercau să obțină o independență politică față de califatul abbasid de la Bagdad. Însă puterea de concentrare și înzestrarea intelectuală a lui Avicenna au fost într-atât de puternice încât a fost capabil să își continuie munca de creație, nelăsându-se deloc influențat de turbulențele exterioare. Avicenna a rătăcit o vreme prin diferitele orașe ale Khorasanului, îndreptându-se apoi către teritoriul prinților Buyid, care stăpâneau asupra centrului Iranului, mergând întâi la Rayy (aflat în apropierea modernului Teheran) iar apoi la Qazvin, unde, ca de obicei, și-a dus traiul ca medic. Dar în aceste orașe nu a găsit nici suport economic și social suficient, și nici pacea și calmul necesare pentru a-și continua munca. A mers, prin urmare, la Hamadan, în nord-vestul Iranului, acolo unde conducea Shams ad-Dwalah, un alt prinț buyid. Această călătorie avea să marcheze începutul unei noi faze din viața lui Avicenna. A devenit medicul curții regale, și s-a bucurat de aprecierea conducătorului până într-atât încât a fost numit vizir în două rânduri. Ca de obicei, a suferit de asemenea și reacțiile politice și intrigile împotriva sa, fiind nevoit ca o vreme să se ascundă; la un moment dat chiar a fost întemnițat.

Avicenna în limba română

Ibn Sīnā (Avicenna), Cartea definițiilor (ediție trilingvă: arabă, română, latină). Traducere din limba arabă, studiu și bibliografie de George Grigore. Note și comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi și Mădălina Pantea. Tabel cronologic de Gabriel Bițună. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului și a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten. Iași: Editura Polirom, Biblioteca Medievală 2012

Bibliografie

• Dicționar de filosofie și logică, ed. Humanitas, 1996
• Anton Dumitriu, Istoria logicii, ed. Tehnică, 1995
• Dicționar Enciclopedic Român, ed. Politică, 1962-1966
• Hitti, Philip K.. 2008. Istoria arabilor. Traducere, note și index: Irina Vainovski-Mihai. București: Editura All. 544 pagini. ISBN 973-571-855-8. pp. 235-236

Vezi și

• Medicina islamică
• Listă de oameni de știință arabi

Legături externe

• en Canonul medicinei - introducere
• en Jewish Encyclopedia
• en Avicenna on the subject and the object of metaphysics
• en Afghanland.com