Julian Schwinger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Julian Schwinger
Date personale
Născut[11][12][13][14] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[12][13][14][15] Modificați la Wikidata
Los Angeles, California, SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul de pe Muntele Auburn[*][16][17] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer pancreatic) Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiecadru didactic universitar[*]
autor de non-ficțiune[*]
matematician
fizician teoretician[*]
fizician nuclearist[*]
fizician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[18][19] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuelectrodinamică cuantică  Modificați la Wikidata
Număr ErdősModificați la Wikidata
InstituțieUniversity of California, Los Angeles
Universitatea Harvard
Universitatea Purdue[*]
Universitatea Berkeley din California
Massachusetts Institute of Technology  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Columbia[1]
City College of New York[*]
Townsend Harris High School[*][[Townsend Harris High School (high school in New York, United States)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Americană de Arte și Științe[*]
Asociația Americană pentru Progresul Științei[*][2]
Societatea Americană de Fizică[2]
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratIsidor Isaac Rabi[3]  Modificați la Wikidata
DoctoranziDaniel J. Kleitman[*][[Daniel J. Kleitman (American applied mathematician)|​]][4]
Roy Jay Glauber[5]
Sheldon Lee Glashow[6]
Bryce DeWitt
Sam Edwards[*][[Sam Edwards (Welsh physicist (1928–2015))|​]]
Margaret G. Kivelson[*][[Margaret G. Kivelson (American geophysicist, planetary scientist)|​]][7]
Lawrence Paul Horwitz[*][[Lawrence Paul Horwitz (American mathematician and physicist)|​]][7]
David Feldman[*][[David Feldman (physicist)|​]][7]
Richard Arnowitt[*][[Richard Arnowitt (fizician american)|​]][7]
Charles M. Sommerfield[*][[Charles M. Sommerfield (American theoretical physicist)|​]][7]
...încă 56  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruRarita-Schwinger equation[*][[Rarita-Schwinger equation (relativistic wave equation describing the propagation of a free spin 1½ particle)|​]]
Lippmann Schwinger equation[*][[Lippmann Schwinger equation (equation used in quantum scattering problems)|​]]
Schwinger model[*][[Schwinger model (quantum electrodynamics in 1+1 dimensions)|​]]
Schwinger boson[*][[Schwinger boson (representation of spin operators using second quantized boson operators)|​]]
Schwinger–Dyson equation[*][[Schwinger–Dyson equation (equations for correlation functions in QFT)|​]]
Schwinger effect[*][[Schwinger effect (Predicted physical phenomenon in QED)|​]]
Schwinger limit[*][[Schwinger limit (critical field in QED)|​]]
Schwinger parametrization[*][[Schwinger parametrization (loop integral parametrization)|​]]
Schwinger variational principle[*][[Schwinger variational principle |​]]
KMS state[*][[KMS state (mixed state describing a system in thermal equilibrium)|​]]
Schwinger's quantum action principle[*][[Schwinger's quantum action principle (approach to quantum theory)|​]]
Schwinger function[*][[Schwinger function (euclidean Wightman distributions)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Nobel pentru Fizică ()[8][9]
Medalia Națională pentru Știință a Statelor Unite[*] ()[10]
Josiah Willard Gibbs Lectureship[*][[Josiah Willard Gibbs Lectureship |​]] ()[10]
Albert Einstein Award[*][[Albert Einstein Award (award in theoretical physics)|​]] ()[10]
Fellow of the American Physical Society[*][[Fellow of the American Physical Society (fellowship of the American Physical Society)|​]]
Humboldt-Forschungspreis[*][[Humboldt-Forschungspreis (science award)|​]]
Bursă Guggenheim[*] ()  Modificați la Wikidata
Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel

Julian Seymour Schwinger (n. , New York City, New York, SUA – d. , Los Angeles, California, SUA) a fost un fizician teoretician american. A formulat teoria renormalizării și a postulat un fenomen legat de perechile electron - pozitron cunoscut ca efectul Schwinger, care constă în generarea de perechi în câmp extern electric foarte intens. Această lucrare a stat la baza foarte multor lucrări teoretice, începând de la astrofizică și terminând cu electrodinamica macroscopică, precum și experimentale din electrodinamica tehnică. În ultimul caz ea permite să se facă calcule ale spargerilor de dielectrici. Generarea de particule are loc atunci, când lucrul mecanic efectuat de câmp la distanța de o lungime de undă Compton depășește de două ori energia de repaos a electronului. A primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1965 pentru contribuția sa în domeniul electrodinamicii cuantice împreună cu Richard Feynman (S.U.A.) și Shinichiro Tomonaga (Japonia), reconciliind , astfel, Mecanica cuantică cu teoria restrânsă a relativității. A avut de asemenea contribuții importante în teoria radiației sincrotrone. Julian Schwinger a dat o formulare paralelă a teoriei radiației sincrotrone,elaborată anterior și pentru prima dată de Isaak Pomeranciuk și Dmitri Ivanenko în anul 1944 în versiune cuantică. În acest domeniu a avut de concurat cu discipolii profesorului D.D. Ivanenko Arsenii A. Sokolov și I.M. Ternov, precum și cu alți fizicieni din URSS, inclusiv S.P. Kapița. Pe alocuri a recunoscut întâietatea sovieticilor. Este autorul cărții "Surse și câmpuri".

Biografie[modificare | modificare sursă]

Fiind un copil dotat, Schwinger și-a demonstrat aptitudinile deosebite pentru matematici de la vârstă fragedă. La vârsta de 14 ani a fost admis la Colegiul orășenesc din New-York, iar ulterior a fost transferat la Universitatea Columbia. A obținut titlul de bacalaureat în arte al Universității Columbia la vârsta de 17 ani (1936), iar la vârsta de numai 21 de ani și-a luat doctoratul la aceeași universitate . Între anii 1939 și 1941 a lucrat la Universitatea Berkeley din California sub conducerea lui Robert Oppenheimer ca cercetător asociat. În anii războiului a lucrat în Laboratorul metalurgic al Universității din Chicago și în Laboratorul de radiații de la MIT. În anul 1945 a Schwinger a trecut la Universitatea Harvard, inițial ca profesor asociat de fizică. A fost promovat chiar în anul următor ca profesor universitar, după ce a formulat electrodinamica cuantică, independent de Feynman și Shin-Ichiro Tomonaga. Din 1972 și până la deces a lucrat la Universitatea Los-Angeles din California.

Creația științifică[modificare | modificare sursă]

Contribuția cea mai importantă a lui Julian Schwinger în știință constă în crearea electrodinamicii cuantice- știința, care sintetizează la un loc teoria clasică a electromagnetismului, sau electrodinamica lui James Maxwell- și Michael Faraday cu mecanica cuantică, cea mai modernă știință la acea vreme, bazele căreia au fost formulate la sfârșitul anilor 20 și începutul anilor 30 de Paul Dirac, Werner Heisenberg și Wolfgang Pauli. Schwinger și-a însușit perfect opera acestor clasici ai științei. În anii războiului Julian Schwinger independent de Richard Feynman, Shin-Ichiro Tomonaga și Freeman Dyson au dezvoltat formularea matematică a electrodinamicii cuantice, astfel, ca aceasta să fie consistentă cu teoria relativității restrânse, formulată de Albert Einstein. Noua teorie conducea la o înțelegere mai bună a interacțiilor particulelor cu sarcină electrică, cum ar fi electronii,sau pozitronii cu electromagnetice, cum ar fi undele radio, fotonii, radiația Roentgen sau cuantele gama, dovedindu-se utilă la explicarea fenomenelor fizice din lumea atomică și subatomică. Trei dintre acești fizicieni: Schwinger la Harvard, Feynman la Institutul de tehnologie din California și Tomonaga- la Universitatea de educație din Tokyo au fost decorați în anul 1965 cu Premiul Nobel în domeniul fizicii. Una dintre lucrările de referință ale lui Julian Schwinger consta in descrierea procesului polarizare a vidului în câmpuri electrice și magnetice intense, prin generarea de cupluri particula- antiparticula[20]

Publicații[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ INSPIRE-HEP 
  2. ^ a b Notable Names Database 
  3. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  4. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  5. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  6. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  7. ^ a b c d e Genealogia matematicienilor 
  8. ^ The Nobel Prize in Physics 1965 (în engleză), nobelprize.org, accesat în  
  9. ^ Table showing prize amounts (PDF) (în engleză), Fundația Nobel, aprilie 2019, accesat în  
  10. ^ a b c MacTutor History of Mathematics archive 
  11. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  12. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  13. ^ a b c d Julian Schwinger, SNAC, accesat în  
  14. ^ a b c d Julian Schwinger, Muzeul Solomon R. Guggenheim, accesat în  
  15. ^ a b Julian Seymour Schwinger, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  16. ^ Find a Grave 
  17. ^ https://www.remembermyjourney.com/Search/Cemetery/325/Map?q=last:Schwinger&searchCemeteryId=325&birthYear=&deathYear=#deceased=14711122  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  18. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  19. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  20. ^ On gauge invariance and Vacuum Polarization, Phys. Rev., Vol.82, p.664, 1951

Despre[modificare | modificare sursă]

  • Dicționar cronologic al științei și tehnicii universale, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977
  • Personalități ale științei, Mic dicționar, București, Editura științifică și enciclopedică, 1978
  • Dicționar enciclopedic român,în 4 volume, Editura politică, București, 1964-1966
  • The Oxford Dictionary of Scientists, Oxford University Press
  • The New Encyclopaedia Britannica, Micropaedia, Ready reference, 2002