Williams F1
| |
| Numele oficial | Williams Racing |
|---|---|
| Sediu | Grove, Oxfordshire, Regatul Unit |
| Manager |  Sir Frank Williams
|
| Director Tehnic | Va fi anunțat |
| Piloți | 63. George Russell 6.  Nicholas Latifi
|
| Piloți de teste | Jack Aitken  Roy Nissany Dan Ticktum Jamie Chadwick
|
| Șasiu | FW43 |
| Motor | Mercedes M11 EQ Performance |
| Pneuri | Pirelli |
| Debut | 1978 |
| Starturi | 747 |
| Titluri la constructori | 9 (1980, 1981, 1986, 1987, 1992, 1993, 1994, 1996, 1997) |
| Titluri la piloți |  Alan Jones(1980)  Keke Rosberg(1982)  Nelson Piquet(1987) Nigel Mansell(1992)  Alain Prost(1993) Damon Hill(1996) Jacques Villeneuve(1997) |
| Victorii | 114 |
| Pole positions | 128 |
| Tururi rapide | 133 |
| Puncte | 3561 |
| Loc sezonul trecut | 10 (2019) |
Williams Racing este o echipă de Formula 1 fondată de Frank Williams și Patrick Head în 1977. Este cea de a treia echipă fondată de aceștia, echipele anterioare, Frank Williams Racing Cars și Walter Wolf Racing fiind eșecuri.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Începuturile (Sfârșitul anilor 70)[modificare | modificare sursă]
Parteneriatul dintre fondatorul echipei, Frank Williams și inginerul șef, Patrick Head a început în 1977 când noua echipă, Williams F1 și-a făcut debutul în Marele Premiu al Spaniei cu o mașină pentru clienți oferită de March Engineering, fiind condusă de Patrick Nève. Următorul sezon a văzut primul șasiu personalizat al echipei, FW06, proiectat de Head și condus de Alan Jones. Până la sfârșitul sezonului reușiseră să acumuleze primul lor podium, la Marele Premiu al Statelor Unite la Watkins Glen.
Anii de dominare (anii 80 - 90)[modificare | modificare sursă]
Prima victorie a echipei a venit în 1979 la cursa lor de casă din Silverstone, câștigată de Clay Regazzoni. Jones a câștigat apoi alte 4 din cele 5 curse, iar în anul următor, Jones și Williams au reușit să câștige primul din cele șapte campionate la piloți, și cele 9 la constructori. Campionii mondial următori cu Williams au fost Keke Rosberg (1982), Nelson Piquet (1987), Nigel Mansell (1992), Alain Prost (1993), Damon Hill (1996) și Jacques Villeneuve (1997). Succesul echipei a venit în urma parteneriatului lor cu Renault (din 1989 până în 1996), dar nu în ultimul rând și datorită contribuțiilor semnificative ale design-ului, aduse de Adrian Newey.
Însă nu au fost doar vești bune: în martie 1986, un accident de mașină l-a lăsat pe Frank Williams tetraplegic și legat de scaunul cu rotile pentru tot restul vieții sale. Iar în 1994 au venit evenimentele teribile de la Imola, accidentul fatal cu Ayrton Senna la volanul unui FW16, cu siguranță, cea mai întunecată parte a istoriei echipei.
Declinul (anii 2000 - 2010)[modificare | modificare sursă]
Încă de la începutul secolului, mica echipă independentă i-a fost din ce în ce mai greu să se mențină la egalitate cu bugetele uriașe ale echipelor precum Ferrari, McLaren, Red Bull Racing sau Mercedes. Trecerea la BMW, și un parteneriat de șoferi de patru ani, format din Juan Pablo Montoya și Ralf Schumacher au adus zece victorii între 2001 și 2004, și două clasări pe locul 2 în clasamentul constructorilor, însă după a venit o perioada foarte slabă. Parteneriatele cu Toyota și Cosworth nu au reușit să îndeplinească cerințele, și nici măcar o reuniune cu Renault în 2012-13 nu a putut aduce echipa pe un plan ascendent, deși a adus o ultimă victorie în Marele Premiu al Spaniei din 2012 cu Pastor Maldonado.
Cu toate acestea, în următorii doi ani, trecerea la motoarele Mercedes și angajarea lui Felipe Massa, partenerul lui Valtteri Bottas, împreună cu fiica lui Frank, Claire preluând funcția de director adjunct al echipei, pare să fi reînviat speranțele echipei. Împreună, aceștia au oferit echipei de la Grove un viitor optimist, după două locuri 3 în clasamentul constructorilor din 2014 și din 2015. 2016 a fost oarecum dezamăgitor pentru Williams, un loc 5 în clasamentul constructorilor evidenția problemele cu care echipa se confruntase.
Cu Lance Stroll și Felipe Massa, echipa a avut un sezon bun în 2017, locul 3 în Azerbaidjan cucerit de Stroll fiind cea mai mare realizare a sezonului, echipa terminând la final pe locul 5.
Massa și-a anunțat retragerea în noiembrie 2017, lăsând Williams să-și umple locul cu rusul Sergey Sirotkin pentru sezonul din 2018. Pentru o echipă cu o istorie atât de puternică, 2018 a fost un dezastru, acumulând doar 7 puncte și terminând pe ultimul loc în campionatul de constructori. Cel mai înalt punctaj al lui Williams fiind un loc 8 în Azerbaidjan.
2019 a adus un nou început, Robert Kubica, la revenirea sa în Formula 1, a concurat alături de campionul de Formula 2, George Russell. Sezonul a fost însă unul catastrofal, echipa reușind să acumuleze doar un punct după locul 10 obținut de Kubica în Marele Premiu al Germaniei din 2019, terminând astfel pe ultimul loc din campionat.[1]
Palmares în Formula 1[modificare | modificare sursă]
| Campion Mondial în Formula 1 | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Ferrari |
Williams 1980, 1981 |
Succesor: Ferrari |
| Campion Mondial în Formula 1 | ||
|---|---|---|
| Predecesor: McLaren |
Williams 1986, 1987 |
Succesor: McLaren |
| Campion Mondial în Formula 1 | ||
|---|---|---|
| Predecesor: McLaren |
Williams 1992, 1993, 1994 |
Succesor: Benetton |
| Campion Mondial în Formula 1 | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Benetton |
Williams 1996, 1997 |
Succesor: McLaren |
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „Williams F1 history”. Accesat în .
