Sezonul de Formula 1 din 1984

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Campionatul Mondial de Formula 1
Sezonul 1984
Durată
25 martie - 21 octombrie
Nr. curse
16
Nr. piloți
35
Nr. echipe
15
Campionul la Piloți
Austria Niki Lauda (Al 3-lea titlu)
Campionul la Constructori
Regatul Unit McLaren-TAG (Al 2-lea titlu)

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1984 a fost cel de-al 38-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 35-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 27-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor.[1] Sezonul a fost disputat pe parcursul a șaisprezece curse, începând în Brazilia pe 25 martie și terminându-se în Portugalia pe 21 octombrie.

În Campionatul la Piloți, sezonul a devenit un duel între piloții echipei McLaren, Alain Prost și Niki Lauda. Prost a câștigat șapte curse față de cele cinci ale lui Lauda, inclusiv ultimele două curse ale sezonului, dar Lauda a ieșit în cele din urmă Campionul Mondial cu jumătate de punct avans – cea mai mică marjă din istoria Formulei 1. A fost al treilea titlu al lui Lauda și primul său din 1977 încoace. McLaren a câștigat confortabil Campionatul Constructorilor, primul lor din 1974.[1]

A fost a doua oară (după ce Denny Hulme realizase același lucru în 1967) și, până în prezent, ultima dată în istoria Campionatului Mondial când eventualul campion nu a marcat niciun pole position pe tot parcursul sezonului.

Piloții și echipele înscrise în campionat[modificare | modificare sursă]

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1984 al campionatului:

Imagine Concurent Constructor Motor Șasiu Pneu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
Brabham BT53 Regatul Unit Olivetti Brabham BMW Organization Brabham BMW M12/13 1,5 L4t BT53 M 1 Brazilia Nelson Piquet Toate
2 Italia Teo Fabi 1–5, 8, 10–15
Italia Corrado Fabi 6–7, 9
Germania de Vest Manfred Winkelhock 16
Tyrrell 012 Regatul Unit Tyrrell Racing Organisation Tyrrell Ford Cosworth DFY 3,0 V8 012 G 3 Regatul Unit Martin Brundle 1–9
Suedia Stefan Johansson 10–13
4 Germania de Vest Stefan Bellof 1–10, 12–13
Noua Zeelandă Mike Thackwell 11
Williams FW09B Regatul Unit Williams Grand Prix Engineering Williams Honda RA163E 1,5 V6t
Honda RA164E 1,5 V6t
FW09
FW09B
G 5 Franța Jacques Laffite Toate
6 Finlanda Keke Rosberg Toate
McLaren MP4/2 Regatul Unit Marlboro McLaren International McLaren TAG TTE PO1 1,5 V6t[a] MP4/2 M 7 Franța Alain Prost Toate
8 Austria Niki Lauda Toate
RAM 02 Regatul Unit Skoal Bandit Formula 1 Team RAM Hart 415T 1,5 L4t 01
02
P 9 Franța Philippe Alliot Toate
10 Regatul Unit Jonathan Palmer 1–6, 8–16
Noua Zeelandă Mike Thackwell 7
Lotus 95T Regatul Unit John Player Team Lotus Lotus Renault EF4B 1,5 V6t 95T G 11 Italia Elio de Angelis Toate
12 Regatul Unit Nigel Mansell Toate
ATS D7 Germania de Vest Team ATS ATS BMW M12/13 1,5 L4t D7 P 14 Germania de Vest Manfred Winkelhock 1–14
Austria Gerhard Berger 16
31 12, 14–15
Renault RE50 Franța Equipe Renault Elf Renault Renault EF4 1,5 V6t RE50 M 15 Franța Patrick Tambay Toate
16 Regatul Unit Derek Warwick Toate
33 Franța Philippe Streiff 16
Arrows A7 Regatul Unit Barclay Nordica Arrows BMW Arrows[b] Ford Cosworth DFV 3,0 V8 A6
A7
G 17 Elveția Marc Surer Toate
BMW M12/13 1.5 L4t 18 Belgia Thierry Boutsen Toate
Toleman TG184 Regatul Unit Toleman Group Motorsport Toleman Hart 415T 1,5 L4t TG183B
TG184
P
M
19 Brazilia Ayrton Senna 1–13, 15–16
Suedia Stefan Johansson 14
20 Venezuela Johnny Cecotto 1–10
Italia Pierluigi Martini 14
Suedia Stefan Johansson 15–16
Spirit 101 Regatul Unit Spirit Racing Spirit[c] Hart 415T 1,5 L4t 101
101C
P 21 Italia Mauro Baldi 1–6, 15–16
Ford Cosworth DFV 3,0 V8 Țările de Jos Huub Rothengatter 7–14
Alfa Romeo 184T Italia Benetton Team Alfa Romeo Alfa Romeo Alfa Romeo 890T 1,5 V8t 184T G 22 Italia Riccardo Patrese Toate
23 Statele Unite ale Americii Eddie Cheever Toate
Osella FA1F Italia Osella Squadra Corse Osella Alfa Romeo 890T 1,5 V8t
Alfa Romeo 1260 3,0 V12
FA1E
FA1F
P 24 Italia Piercarlo Ghinzani Toate
30 Austria Jo Gartner 4, 10–16
Ligier JS23B Franța Ligier Loto Ligier Renault EF4 1,5 V6t JS23
JS23B
M 25 Franța François Hesnault Toate
26 Italia Andrea de Cesaris Toate
Ferrari 126C4 Italia Scuderia Ferrari SpA SEFAC Ferrari Ferrari 031 1,5 V6t 126C4 G 27 Italia Michele Alboreto Toate
28 Franța René Arnoux Toate

Calendar[modificare | modificare sursă]

Următoarele șaisprezece Mari Premii au avut loc în 1984.

1. Brazilia 2. Africa de Sud 3. Belgia 4. San Marino
Marele Premiu al Braziliei
23-25 martie
Marele Premiu al Africii de Sud
5-7 aprilie
Marele Premiu al Belgiei
27-29 aprilie
Marele Premiu al statului San Marino
4-6 mai

Jacarepaguá (P)

Kyalami (P)

Zolder (P)

Imola (P)
5. Franța 6. Monaco 7. Canada 8. Statele Unite ale Americii
Marele Premiu al Franței
18-20 mai
Marele Premiu al Principatului Monaco
31 mai, 2-3 iun
Marele Premiu al Canadei
15-17 iunie
Marele Premiu de la Detroit
22-24 iunie

Dijon-Prenois (P)

Monaco (S)

Gilles Villeneuve (S)

Detroit (S)
9. Statele Unite ale Americii 10. Regatul Unit 11. Germania de Vest 12. Austria
Marele Premiu de la Dallas
6-8 iulie
Marele Premiu al Marii Britanii
20-22 iulie
Marele Premiu al Germaniei
3-5 august
Marele Premiu al Austriei
17-19 august

Dallas (S)

Brands Hatch (P)

Hockenheimring (P)

Österreichring (P)
13. Țările de Jos 14. Italia 15. Germania de Vest 16. Portugalia
Marele Premiu al Țărilor de Jos
24-26 august
Marele Premiu al Italiei
7-9 septembrie
Marele Premiu al Europei
5-7 octombrie
Marele Premiu al Portugaliei
19-21 octombrie

Zandvoort (P)

Monza (P)

Nürburgring (P)

Estoril (P)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Rezultate și clasamente[modificare | modificare sursă]

Marile Premii[modificare | modificare sursă]

Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Raport Lider
Pilot Dif.
1 Brazilia MP al Braziliei Italia Elio de Angelis Franța Alain Prost Franța Alain Prost Regatul Unit McLaren-TAG Raport Franța PRO 3
2 Africa de Sud MP al Africii de Sud Brazilia Nelson Piquet Franța Patrick Tambay Austria Niki Lauda Regatul Unit McLaren-TAG Raport 6
3 Belgia MP al Belgiei Italia Michele Alboreto Franța René Arnoux Italia Michele Alboreto Italia Ferrari Raport 5
4 San Marino MP al statului San Marino Brazilia Nelson Piquet Brazilia Nelson Piquet Franța Alain Prost Regatul Unit McLaren-TAG Raport 11
5 Franța MP al Franței Franța Patrick Tambay Franța Alain Prost Austria Niki Lauda Regatul Unit McLaren-TAG Raport 6
6 Monaco MP al Principatului Monaco Franța Alain Prost Brazilia Ayrton Senna Franța Alain Prost Regatul Unit McLaren-TAG Raport 10,5
7 Canada MP al Canadei Brazilia Nelson Piquet Brazilia Nelson Piquet Brazilia Nelson Piquet Regatul Unit Brabham-BMW Raport 8,5
8 Statele Unite ale Americii MP de la Detroit Brazilia Nelson Piquet Regatul Unit Derek Warwick Brazilia Nelson Piquet Regatul Unit Brabham-BMW Raport 10,5
9 Statele Unite ale Americii MP de la Dallas Regatul Unit Nigel Mansell Austria Niki Lauda Finlanda Keke Rosberg Regatul Unit Williams-Honda Raport 11,5
10 Regatul Unit MP al Marii Britanii Brazilia Nelson Piquet Austria Niki Lauda Austria Niki Lauda Regatul Unit McLaren-TAG Raport 1,5
11 Germania de Vest MP al Germaniei Franța Alain Prost Franța Alain Prost Franța Alain Prost Regatul Unit McLaren-TAG Raport 4,5
12 Austria MP al Austriei Brazilia Nelson Piquet Austria Niki Lauda Austria Niki Lauda Regatul Unit McLaren-TAG Raport Austria LAU 4,5
13 Țările de Jos MP al Țărilor de Jos Franța Alain Prost Franța René Arnoux Franța Alain Prost Regatul Unit McLaren-TAG Raport 1,5
14 Italia MP al Italiei Brazilia Nelson Piquet Austria Niki Lauda Austria Niki Lauda Regatul Unit McLaren-TAG Raport 10,5
15 Germania de Vest MP al Europei Brazilia Nelson Piquet Brazilia Nelson Piquet
Italia Michele Alboreto
Franța Alain Prost Regatul Unit McLaren-TAG Raport 3,5
16 Portugalia MP al Portugaliei Brazilia Nelson Piquet Austria Niki Lauda Franța Alain Prost Regatul Unit McLaren-TAG Raport 0,5

Sistemul de punctaj[modificare | modificare sursă]

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Loc 1 2 3 4 5 6
Puncte 9 6 4 3 2 1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.[1] Jumătate de puncte au fost acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, s-a folosit un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.[2] Pentru campionatul la piloți, doar cele unsprezece cele mai bune rezultate au contribuit la Campionatul Mondial.

Note
  • ^1 - În cazul în care nu s-au încheiat două tururi complete, nu s-a acordat niciun punct și cursa a fost abandonată.
  • ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți au realizat același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, s-a folosit următorul cel mai bun rezultat.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților[modificare | modificare sursă]

Poz. Pilot BRA
Brazilia
RSA
Africa de Sud
BEL
Belgia
SMR
San Marino
FRA
Franța
MON
Monaco
CAN
Canada
DET
Statele Unite ale Americii
DAL
Statele Unite ale Americii
GBR
Regatul Unit
GER
Germania de Vest
AUT
Austria
NED
Țările de Jos
ITA
Italia
EUR
Germania de Vest
POR
Portugalia
Puncte[d]
1 Austria Niki Lauda Ab 1 Ab Ab 1 Ab 2 Ab AbR 1R 2 1R 2 1R 4 2R[e] 72
2 Franța Alain Prost 1R 2 Ab 1 7R 1P 3 4 Ab Ab 1P
R
Ab 1P Ab 1 1 71,5
3 Italia Elio de Angelis 3P 7 5 3 5 5 4 2 3 4 Ab Ab 4 Ab Ab 5 34
4 Italia Michele Alboreto Ab 11 1P Ab Ab 6 Ab Ab Ab 5 Ab 3 Ab 2 2R 4 30,5
5 Brazilia Nelson Piquet Ab AbP 9 AbP
R
Ab Ab 1P
R
1P Ab 7P Ab 2P Ab AbP 3P
R
6P 29
6 Franța René Arnoux Ab Ab 3R 2 4 3 5 Ab 2 6 6 7 11R Ab 5 9 27
7 Regatul Unit Derek Warwick Ab 3 2 4 Ab Ab Ab AbR Ab 2 3 Ab Ab Ab 11 Ab 23
8 Finlanda Keke Rosberg 2 Ab 4 Ab 6 4 Ab Ab 1 Ab Ab Ab 8 Ab Ab Ab 20,5
9[1] Brazilia Ayrton Senna Ab 6 6 NSC Ab 2R 7 Ab Ab 3 Ab Ab Ab Ab 3 13
=[1] Regatul Unit Nigel Mansell Ab Ab Ab Ab 3 Ab 6 Ab 6P Ab 4 Ab 3 Ab Ab Ab 13
11 Franța Patrick Tambay 5 AbR 7 Ab 2P Ab Ret Ab Ab 8 5 Ab 6 Ab Ab 7 11
12 Italia Teo Fabi Ab Ab Ab Ab 9 3 Ab Ab 4 5 Ab Ab 9
13 Italia Riccardo Patrese Ab 4 Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 12 Ab 10 Ab 3 6 8 8
14 Franța Jacques Laffite Ab Ab Ab Ab 8 8 Ab 5 4 Ab Ab Ab Ab Ab Ab 14 5
15 Belgia Thierry Boutsen 6 12 Ab 5 11 NSC Ab Ab Ab Ab Ab 5 Ab 10 9 Ab 5
16[1] Suedia Stefan Johansson DSC DSC NSC DSC 4 Ab 11 3
=[1] Statele Unite ale Americii Eddie Cheever 4 Ab Ab 7 Ab NSC 11 Ab Ab Ab Ab Ab 13 9 Ab 17 3
18 Italia Andrea de Cesaris Ab 5 Ab 6 10 Ab Ab Ab Ab 10 7 Ab Ab Ab 7 12 3
19 Italia Piercarlo Ghinzani Ab NS Ab NSC 12 7 Ab Ab 5 9 Ab Ab Ab 7 Ab Ab 2
20 Elveția Marc Surer 7 9 8 Ab Ab NSC Ab Ab Ab 11 Ab 6 Ab Ab Ab Ab 1
Austria Jo Gartner Ab Ab Ab Ab 12 5[f] Ab 16 0
Austria Gerhard Berger 12 6[f] Ab 13 0
Franța François Hesnault Ab 10 Ab Ab NS Ab Ab Ab Ab Ab 8 8 7 Ab 10 Ab 0
Italia Corrado Fabi Ab Ab 7 0
Italia Mauro Baldi Ab 8 Ab 8 Ab NSC 8 15 0
Germania de Vest Manfred Winkelhock EX Ab Ab Ab Ab Ab 8 Ab 8 Ab Ab NS Ab NS 10 0
Regatul Unit Jonathan Palmer 8 Ab 10 9 13 NSC Ab Ab Ab Ab 9 9 Ab Ab Ab 0
Țările de Jos Huub Rothengatter NC NSC Ab NC 9 NC Ab 8 0
Venezuela Johnny Cecotto Ab Ab Ab NC Ab Ab 9 Ab Ab NSC 0
Franța Philippe Alliot Ab Ab NSC Ab Ab NSC 10 Ab NS Ab Ab 11 10 Ab Ab Ab 0
Germania de Vest Stefan Bellof DSC DSC DSC DSC DSC DSC DSC DSC DSC DSC EX DSC 0
Regatul Unit Martin Brundle DSC DSC DSC DSC DSC NSC DSC DSC NSC 0
Noua Zeelandă Mike Thackwell Ab NSC 0
Franța Philippe Streiff Ab 0
Italia Pierluigi Martini NSC 0
Poz. Pilot BRA
Brazilia
RSA
Africa de Sud
BEL
Belgia
SMR
San Marino
FRA
Franța
MON
Monaco
CAN
Canada
DET
Statele Unite ale Americii
DAL
Statele Unite ale Americii
GBR
Regatul Unit
GER
Germania de Vest
AUT
Austria
NED
Țările de Jos
ITA
Italia
EUR
Germania de Vest
POR
Portugalia
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu A abandonat cursa (Ab)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
(6) Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM

Note:

Clasament Campionatul Mondial al Constructorilor[modificare | modificare sursă]

Poz. Constructor BRA
Brazilia
RSA
Africa de Sud
BEL
Belgia
SMR
San Marino
FRA
Franța
MON
Monaco
CAN
Canada
DET
Statele Unite ale Americii
DAL
Statele Unite ale Americii
GBR
Regatul Unit
GER
Germania de Vest
AUT
Austria
NED
Țările de Jos
ITA
Italia
EUR
Germania de Vest
POR
Portugalia
Puncte
1 Regatul Unit McLaren-TAG 1R 1 Ab 1 1 1P 2 4 AbR 1R 1P
R
1R 1P[g] 1R 1 1 143,5
Ab 2 Ab Ab 7R Ab 3 Ab Ab Ab 2 Ab 2 Ab 4 2R
2 Italia Ferrari Ab 11 1P 2 4 3 5 Ab 2 5 6 3 11R 2 2R 4 57,5
Ab Ab 3R Ab Ab 6 Ab Ab Ab 6 Ab 7 Ab Ab 5 9
3 Regatul Unit Lotus-Renault 3P 7 5 3 3 5 4 2 3 4 4 Ab 3 Ab Ab 5 47
Ab Ab Ab Ab 5 Ab 6 Ab 6P Ab Ab Ab 4 Ab Ab Ab
4 Regatul Unit Brabham-BMW Ab AbP 9 AbP
R
9 Ab 1P
R
1P 7 7P Ab 2P 5 AbP 3P
R
6P 38
Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 3 Ab Ab Ab 4 Ab Ab Ab 10
5 Franța Renault 5 3 2 4 2P Ab Ab Ab Ab 2 3 Ab 6 Ab 11 7 34
Ab AbR 7 Ab Ab Ab Ret AbR Ab 8 5 Ab Ab Ab Ab Ab
Ab
6 Regatul Unit Williams-Honda 2 Ab 4 Ab 6 4 Ab 5 1 Ab Ab Ab 8 Ab Ab 14 25,5
Ab Ab Ab Ab 8 8 Ab Ab 4 Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab
7 Regatul Unit Toleman-Hart Ab 6 6 NC Ab 2R 7 Ab Ab 3 Ab Ab Ab 4 Ab 3 16
Ab Ab Ab NSC Ab Ab 9 Ab Ab NSC NSC Ab 11
8 Italia Alfa Romeo 4 4 Ab 7 Ab Ab 11 Ab Ab 12 Ab 10 13 3 6 8 11
Ab Ab Ab Ab Ab NSC Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 9 Ab 17
9 Franța Ligier-Renault Ab 5 Ab 6 10 Ab Ab Ab Ab 10 7 8 7 Ab 7 12 3
Ab 10 Ab Ab NS Ab Ab Ab Ab Ab 8 Ab Ab Ab 10 Ab
10 Regatul Unit Arrows-Ford 6 9 8 5 Ab NSC Ab Ab 3
7 12
11 Regatul Unit Arrows-BMW Ab Ab 11 NSC Ab Ab Ab 11 Ab 5 Ab 10 9 Ab 3
Ab Ab Ab 6 Ab Ab Ab Ab
12 Italia Osella-Alfa Romeo Ab NS Ab Ab 12 7 Ab Ab 5 9 Ab Ab 12 5 Ab 16 2
NSC Ab Ab Ab Ab 7 Ab Ab
Germania de Vest ATS-BMW EX Ab Ab Ab Ab Ab 8 Ab 8 Ab Ab 12 Ab 6 Ab 13 0
NS NS
Regatul Unit Spirit-Hart Ab 8 Ab 8 Ab NSC NC Ab NC 9 NC Ab 8 8 15 0
Regatul Unit RAM-Hart 8 Ab 10 9 13 NSC 10 Ab Ab Ab Ab 9 9 Ab Ab Ab 0
Ab Ab NSC Ab Ab NSC Ab Ab NS Ab Ab 11 10 Ab Ab Ab
Regatul Unit Spirit-Ford NSC 0
EX Regatul Unit Tyrrell-Ford DSC DSC DSC DSC DSC NSC DSC DSC NSC DSC NSC NSC DSC EX EX EX DSC
(0)[h]
DSC DSC DSC EX
Poz. Constructor BRA
Brazilia
RSA
Africa de Sud
BEL
Belgia
SMR
San Marino
FRA
Franța
MON
Monaco
CAN
Canada
DET
Statele Unite ale Americii
DAL
Statele Unite ale Americii
GBR
Regatul Unit
GER
Germania de Vest
AUT
Austria
NED
Țările de Jos
ITA
Italia
EUR
Germania de Vest
POR
Portugalia
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu A abandonat cursa (Ab)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
(6) Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM

Note:

  • Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.
  • double-dagger – Au fost acordate puncte înjumătățite la Marele Premiu al Principatului Monaco deoarece a fost parcursă mai puțin de 75% din distanța programată din cauza vremii.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ McLaren a folosit motoare Porsche. Din motive de sponsorizare, aceste motoare au fost redenumite drept „TAG”.
  2. ^ Arrows a intrat în primele două Mari Premii cu motorul Ford, în etapele 3-8 cu ambele motoare Ford și BMW, iar începând cu etapa a noua, echipa a concurat doar cu motorul BMW.
  3. ^ Spirit a intrat în etapele 1-7 și 9-16 cu motorul Hart, iar în etapa a opta echipa a concurat cu motorul Ford.
  4. ^ Doar cele mai bune unsprezece rezultate au fost luate în considerare pentru campionatul piloților.[2] Numerele fără paranteze sunt puncte de campionat; numerele dintre paranteze sunt puncte totale acumulate.
  5. ^ Niki Lauda și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Portugaliei.
  6. ^ a b Nici Gartner, nici Berger nu erau eligibili pentru puncte, deoarece conduceau „mașina a doua” a echipelor Osella și ATS, iar ele intraseră oficial cu o singură mașină pentru întregul campionat.
  7. ^ McLaren-TAG și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Țărilor de Jos.
  8. ^ Tyrrell a fost exclusă din Campionatul Mondial din 1984 și descalificată retroactiv din toate cursele din cauza faptului că-și ajustau mașina pentru a fi subgreutate în toate cursele în care a participat.[3] Practic, Tyrrell își rula mașinile subgreutate în timpul cursei apoi, în fazele de închiere, umplea rezervoarele de alimentare cu injecție de apă cu încă 7,5 litri de apă amestecate cu 63,5 kg de plumb pentru a se asigura se află în limita de greutate.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f 1984 Formula 1 World Championship for Drivers / 1984 Formula 1 World Championship for Manufacturers, FIA '85 yearbook of automobile sport, red section, pages 84–85
  2. ^ Peter Higham, The Guinness Guide to International Motor Racing, 1995, page 126
  3. ^ Marshall, Ewan (). „1984: Tyrrell's Annus horribilis”. GP Focus. Arhivat din original la . Accesat în .