Marele Premiu al Franței
| Circuit Paul Ricard | |
| |
| Informații despre cursă | |
| Tururi | 53 |
|---|---|
| Lungime circuit | 5,842 km (3,630 mi) |
| Lungime cursă | 309,690 km (192,432 mi) |
| Număr ediții | 90 |
| Prima ediție | 1906 |
| Ultima ediție | 2022 |
| Cele mai multe victorii (piloți) |
 Michael Schumacher (8)
|
| Cele mai multe victorii (constructori) |
 Ferrari (13)
|
| Cea mai recentă cursă (2022): | |
| Pole position |  Charles Leclerc Ferrari 1:30,872 |
| Podium | 1.  Max Verstappen Red Bull Racing-RBPT 1:30:02,112 2.  Lewis Hamilton Mercedes +10,587s 3. George Russell Mercedes +16,495s |
| Cel mai rapid tur de pistă |
 Carlos Sainz Jr. Ferrari 1:35,781 |
Marele Premiu al Franței a fost una dintre cursele anuale ale calendarului competițional al Formulei 1, întrecere organizată de Federația Internațională de Automobilism. Este una dintre cele mai vechi curse cu motor din lume, precum și primul „Mare Premiu”. A încetat să se desfășoare la scurt timp după centenarul său în 2008, având loc până atunci 86 de curse, din cauza circumstanțelor financiare și a locațiilor nefavorabile. Cursa a revenit în calendarul de Formula 1 pentru o scurtă perioadă de timp, între 2018 și 2022, circuitul Paul Ricard găzduind cursa.
Cursele de automobile își au originea în Franța, Marele Premiu al acestei țări fiind cea mai veche competiție de acest gen. Cursa a fost organizată pentru prima dată pe 26 iunie 1906, la Sarthe, sub auspiciile Automobil Clubului Francez. La start s-au prezentat 32 de automobile.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Marele Premiu al Franței a făcut parte din primul Campionat Mondial, disputat în 1925, alături de Marele Premiu al Italiei, Marele Premiu al Belgiei și cursa Indianapolis 500. El a apărut în Formula 1 încă de la debutul acesteia din 1950. Cursa s-a desfășurat pe diferite circuite din Franța, printre ele numărându-se Circuitul Montlhéry. Din 1991 se dispută exclusiv pe Circuitul Nevers Magny-Cours. Mutarea cursei la Magny-Cours a reprezentat o încercare de stimulare a economiei din această zonă. Dar multe voci din interiorul Formulei 1 au considerat că acest lucru înseamnă îndepărtarea de la trăsăturile caracteristice ale circuitului.
Disputarea curselor din 2004 și 2005 s-a aflat sub semnul întrebării din cauza problemelor financiare și din cauza apariției noilor circuite din Formula 1. În cele din urmă ele s-au organizat, dar viitorul este unul nesigur pentru Marele Premiu al Franței.
Pe 29 martie 2007, FFSA (proprietarul cursei) a anunțat că Marele Premiu al Franței va fi suspendat pe o perioadă nedefinită. Motivul principal este reprezentat de situația financiară a circuitului, cunoscut a se afla în dizgrația multor persoane din F1.[1] Pe 31 mai, Bernie Ecclestone a confirmat că Marele Premiu al Franței - 2007 va fi ultimul organizat la Magny-Cours.[2]
În cele din urmă, după negocieri îndelungi, viitorul cursei de la Magny-Cours a luat o turnură neașteptată, speculațiile conform cărora Marele Premiu al Franței se va organiza și în 2008 întețindu-se. Ecclestone însuși a afirmat că "S-ar putea să-l reînviem pentru un an, sau ceva de genul acesta.".[3] Pe 24 iulie, Ecclestone s-a întâlnit cu primul ministru francez, înțelegându-se asupra posibilității de a păstra cursa de la Magny Cours în 2008 și 2009.[4] Norocul francezilor a fost concretizat pe 27 iulie, când FIA a dat publicității calendarul competițional al sezonului 2008 al Formulei 1.[5]
În decembrie 2016, a fost confirmat că Marele Premiu al Franței va reveni în 2018 pe Circuitul Paul Ricard, deținând un contract pentru a găzdui cursa până cel puțin în 2022.[6][7][8] Într-un anunț adresat națiunii din 13 aprilie 2020, Emmanuel Macron, președintele francez, a declarat că restricțiile asupra evenimentelor publice ca urmare a pandemiei de COVID-19 vor continua până la jumătatea lunii iulie, punând Marele Premiu al Franței din 2020, programat pentru 28 iunie, sub riscul de amânare.[9] Cursa a fost ulterior anulată fără intenția de a se reprograma pentru campionatul din 2020.[10] Cursa a revenit pentru sezonul 2021.
Promotorii Marelui Premiu al Franței au confirmat că cursa nu va fi în calendarul sezonului 2023, declarând că urmăresc un acord de curse de rotație, împărțind slotul cu alte Mari Premii.[11]
Sponsori[modificare | modificare sursă]
Rhône-Poulenc Grand Prix du France 1988-1993
Mobil 1 Grand Prix du France 1998-2004
Allianz Grand Prix de France 2005-
Câștigătorii Marelui Premiu al Franței[modificare | modificare sursă]
Multipli câștigători[modificare | modificare sursă]
| Număr de victorii | Pilot | Ani |
|---|---|---|
| 8 |  Michael Schumacher
|
1994, 1995, 1997, 1998, 2001, 2002, 2004, 2006 |
| 6 |  Alain Prost
|
1981, 1983, 1988, 1989, 1990, 1993 |
| 4 |  Louis Chiron[1]
|
1931, 1934, 1937, 1947 |
 Juan Manuel Fangio[2]
|
1950, 1951, 1954, 1957 | |
.svg){kind=small} Nigel Mansell
|
1986, 1987, 1991, 1992 | |
| 3 |  Jack Brabham
|
1960, 1966, 1967 |
| Jackie Stewart
|
1969, 1971, 1972 | |
| 2 | Georges Boillot
|
1912, 1913 |
.svg){kind=small} Christian Lautenschlager
|
1908, 1914 | |
.svg){kind=small} Felice Nazzaro
|
1907, 1922 | |
| Robert Benoist[3]
|
1925, 1927 | |
| William Grover-Williams
|
1928, 1929 | |
| Giuseppe Campari
|
1924, 1933 | |
| Jean-Pierre Wimille[4]
|
1936, 1948 | |
 Dan Gurney
|
1962, 1964 | |
| Jim Clark
|
1963, 1965 | |
 Ronnie Peterson
|
1973, 1974 | |
| Mario Andretti
|
1977, 1978 | |
 Niki Lauda
|
1975, 1984 | |
| Lewis Hamilton
|
2018, 2019 | |
| Max Verstappen
|
2021, 2022 |
^ În 1931, Louis Chiron a câștigat cursa, dar a împărțit mașina Bugatti T51 cu Achille Varzi.
^ În 1951, Juan Manuel Fangio a câștigat cursa, dar a împărțit mașina Alfa Romeo 159 cu Luigi Fagioli.
^ În 1925, Robert Benoist a câștigat cursa, dar a împărțit mașina Delage 2LCV cu Albert Divo.
^ În 1936, Jean-Pierre Wimille a câștigat cursa, dar a împărțit mașina Bugatti T57G cu Raymond Sommer.
Câștigători anuali[modificare | modificare sursă]
Evenimentele scrise pe fond roz indică anii în care cursa nu a făcut parte din Campionatul Mondial de Formula 1.
Evenimentele scrise pe fond galben indică anii în care cursa a făcut parte din calendarul Campionatului European (înainte de cel de-al Doilea Război Mondial).
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ en ITV-F1.com Arhivat în , la Wayback Machine. Pauză în Marele Premiu al Franței din 2008
- ^ en ITV-F1.com Ecclestone confirmă despărțirea de Magny-Cours
- ^ en ITV-F1.com Arhivat în , la Wayback Machine. Magny-Cours a fost grațiat
- ^ en BBC Sport Formula 1 speră la Marele Premiu al Franței
- ^ en „FIA dezvăluie cele 18 curse din calendarul competițional din 2008”. formula1.com. 27 iulie 2007. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Billiotte, Julien (). „Le Grand Prix de France confirmé au Ricard – F1i.com”. F1i.com (în franceză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Benson, Andrew (). „French Grand Prix returns for 2018 after 10-year absence”. BBC Sport. Accesat în .
- ^ Balfour, Andrew (). „Race Facts - French Grand Prix”. F1Destinations.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Formula 1: French Grand Prix set to be postponed because of the coronavirus crisis”. BBC Sport (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Formula 1 plan to start season in Austria as French GP called off”. BBC Sport (în engleză). . Accesat în .
- ^ „French GP promoter aims for F1 return after 2023 on "rotation" deal”. Racefans (în engleză). . Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en Marele Premiu al Franței - rezultate în timp real, teste, discuții Arhivat în , la Wayback Machine.
| ||||||||