Sezonul de Formula 1 din 1996

Campionul la Piloți
Campionatul Mondial de Formula 1 Sezonul 1996

Damon Hill (Primul titlu)
Campionul la Constructori

Williams-Renault (Al 8-lea titlu)
Informații
Durată	10 martie - 13 octombrie
Nr. curse	16
Nr. piloți	24
Nr. echipe	11
← Sezonul anterior Sezonul următor →

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1996 a fost cel de-al 50-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 47-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 39-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor. Sezonul a fost disputat pe parcursul a șaisprezece curse, începând în Australia pe 9 martie și terminându-se în Japonia pe 13 octombrie.^[1]^[2]

Damon Hill a câștigat campionatul la piloți la doi ani după ce a fost bătut cu un punct de Michael Schumacher, făcându-l primul fiu al unui campion mondial (tatăl său, Graham, câștigând titlul în 1962 și 1968) care a câștigat el însuși titlul.^[3]^[4]^[5] Williams-Renault a câștigat cu ușurință titlul constructorilor, deoarece nu a existat niciun alt concurent suficient de puternic pentru a pune o provocare consistentă pe tot parcursul campionatului.^[2]^[6] Acesta a fost, de asemenea, începutul sfârșitului dominanței lui Williams din anii 1990, deoarece s-a anunțat că Hill și designerul Adrian Newey vor pleca la încheierea sezonului, producătorul de motoare, Renault, plecând și el după 1997.^[7]^[8]^[9]

Piloții și echipele înscrise în campionat[modificare | modificare sursă]

Sistemul de numerotare utilizat din 1974 a fost abandonat.^[10] Ferrari a primit numerele 1 și 2 după ce l-a semnat pe campionul en-titre, Michael Schumacher, în ciuda faptului că a terminat campionatul constructorilor din anul precedent pe locul trei, Benetton a primit numerele 3 și 4 pentru câștigarea Campionatului Constructorilor, Williams a obținut numerele 5 și 6 pentru că a terminat pe locul doi, McLaren a obținut 7 și 8 pentru clasarea pe locul patru, Ligier a obținut 9 și 10 pentru locul cinci și așa mai departe, numărul 13 fiind omis.^[11]^[12]

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1996 al campionatului. Toate echipele au concurat cu anvelopele furnizate de Goodyear.

Imagine	Concurent	Constructor	Motor	Șasiu	Piloți
Imagine	Concurent	Constructor	Motor	Șasiu	Nr.	Numele pilotului	Etape
	Scuderia Ferrari	Ferrari	Ferrari 046 3.0 V10	F310	1	Michael Schumacher	Toate
	Scuderia Ferrari	Ferrari	Ferrari 046 3.0 V10	F310	2	Eddie Irvine	Toate
	Mild Seven Benetton Renault	Benetton	Renault RS8 3.0 V10	B196	3	Jean Alesi	Toate
	Mild Seven Benetton Renault	Benetton	Renault RS8 3.0 V10	B196	4	Gerhard Berger	Toate
	Rothmans Williams Renault	Williams	Renault RS8 3.0 V10	FW18	5	Damon Hill	Toate
	Rothmans Williams Renault	Williams	Renault RS8 3.0 V10	FW18	6	Jacques Villeneuve	Toate
	Marlboro McLaren Mercedes	McLaren	Mercedes FO 110/3 3.0 V10	MP4/11 MP4/11B	7	Mika Häkkinen	Toate
	Marlboro McLaren Mercedes	McLaren	Mercedes FO 110/3 3.0 V10	MP4/11 MP4/11B	8	David Coulthard	Toate
	Ligier Gauloises Blondes	Ligier	Mugen-Honda MF-301 HA 3.0 V10	JS43	9	Olivier Panis	Toate
	Ligier Gauloises Blondes	Ligier	Mugen-Honda MF-301 HA 3.0 V10	JS43	10	Pedro Diniz	Toate
	Benson & Hedges Total Jordan Peugeot	Jordan	Peugeot A12 EV5 3.0 V10	196	11	Rubens Barrichello	Toate
	Benson & Hedges Total Jordan Peugeot	Jordan	Peugeot A12 EV5 3.0 V10	196	12	Martin Brundle	Toate
	Red Bull Sauber Ford	Sauber	Ford JD Zetec-R 3.0 V10	C15	14	Johnny Herbert	Toate
	Red Bull Sauber Ford	Sauber	Ford JD Zetec-R 3.0 V10	C15	15	Heinz-Harald Frentzen	Toate
	Footwork Hart	Footwork	Hart 830 3.0 V8	FA17	16	Ricardo Rosset	Toate
	Footwork Hart	Footwork	Hart 830 3.0 V8	FA17	17	Jos Verstappen	Toate
	Tyrrell Yamaha	Tyrrell	Yamaha OX11A 3.0 V10	024	18	Ukyo Katayama	Toate
	Tyrrell Yamaha	Tyrrell	Yamaha OX11A 3.0 V10	024	19	Mika Salo	Toate
	Minardi Team	Minardi	Ford ED2 3.0 V8 Ford ED3 3.0 V8	M195B	20	Pedro Lamy	Toate
					21	Giancarlo Fisichella	1, 4–10
						Tarso Marques	2–3
						Giovanni Lavaggi	11–16
	Forti Grand Prix^[a]	Forti	Ford ECA Zetec-R 3.0 V8	FG01B FG03	22	Luca Badoer	1–10
	Forti Grand Prix^[a]	Forti	Ford ECA Zetec-R 3.0 V8	FG01B FG03	23	Andrea Montermini	1–10
Sursa:^[2]^[11]^[14]^[15]

Calendar[modificare | modificare sursă]

Națiunile care au găzduit curse de Formula 1 în 1996 sunt arătate în verde. Națiunile care au găzduit curse de Formula 1 în trecut sunt arătate în gri închis

Următoarele șaisprezece Mari Premii au avut loc în 1996.

1.	2.	3.	4.
Marele Premiu al Australiei 8-10 martie	Marele Premiu al Braziliei 29-31 martie	Marele Premiu al Argentinei 5-7 aprilie	Marele Premiu al Europei 26-28 aprilie
Albert Park (S)	Interlagos (P)	Oscar Alfredo Gálvez (P)	Nürburgring (P)
5.	6.	7.	8.
Marele Premiu al statului San Marino 3-5 mai	Marele Premiu al Principatului Monaco 16, 18-19 mai	Marele Premiu al Spaniei 31 mai-2 iun	Marele Premiu al Canadei 14-16 iunie
Imola (P)	Monaco (S)	Catalunya (P)	Gilles Villeneuve (S)
9.	10.	11.	12.
Marele Premiu al Franței 28-30 iunie	Marele Premiu al Marii Britanii 12-14 iulie	Marele Premiu al Germaniei 26-28 iulie	Marele Premiu al Ungariei 9-11 august
Magny-Cours (P)	Silverstone (P)	Hockenheimring (P)	Hungaroring (P)
13.	14.	15.	16.
Marele Premiu al Belgiei 23-25 august	Marele Premiu al Italiei 6-8 septembrie	Marele Premiu al Portugaliei 20-22 septembrie	Marele Premiu al Japoniei 11-13 octombrie
Spa-Francorchamps (P)	Monza (P)	Estoril (P)	Suzuka (P)
(P) - pistă; (S) - stradă. Surse:^[1]^[2]

Rezultate și clasamente[modificare | modificare sursă]

Marile Premii[modificare | modificare sursă]

Etapa	Mare Premiu	Pole position	Cel mai rapid tur	Pilotul câștigător	Constructorul câștigător	Raport
1	Marele Premiu al Australiei	Jacques Villeneuve	Jacques Villeneuve	Damon Hill	Williams-Renault	Raport
2	Marele Premiu al Braziliei	Damon Hill	Damon Hill	Damon Hill	Williams-Renault	Raport
3	Marele Premiu al Argentinei	Damon Hill	Jean Alesi	Damon Hill	Williams-Renault	Raport
4	Marele Premiu al Europei	Damon Hill	Damon Hill	Jacques Villeneuve	Williams-Renault	Raport
5	Marele Premiu al statului San Marino	Michael Schumacher	Damon Hill	Damon Hill	Williams-Renault	Raport
6	Marele Premiu al Principatului Monaco	Michael Schumacher	Jean Alesi	Olivier Panis	Ligier-Mugen-Honda	Raport
7	Marele Premiu al Spaniei	Damon Hill	Michael Schumacher	Michael Schumacher	Ferrari	Raport
8	Marele Premiu al Canadei	Damon Hill	Jacques Villeneuve	Damon Hill	Williams-Renault	Raport
9	Marele Premiu al Franței	Michael Schumacher	Jacques Villeneuve	Damon Hill	Williams-Renault	Raport
10	Marele Premiu al Marii Britanii	Damon Hill	Jacques Villeneuve	Jacques Villeneuve	Williams-Renault	Raport
11	Marele Premiu al Germaniei	Damon Hill	Damon Hill	Damon Hill	Williams-Renault	Raport
12	Marele Premiu al Ungariei	Michael Schumacher	Damon Hill	Jacques Villeneuve	Williams-Renault	Raport
13	Marele Premiu al Belgiei	Jacques Villeneuve	Gerhard Berger	Michael Schumacher	Ferrari	Raport
14	Marele Premiu al Italiei	Damon Hill	Michael Schumacher	Michael Schumacher	Ferrari	Raport
15	Marele Premiu al Portugaliei	Damon Hill	Jacques Villeneuve	Jacques Villeneuve	Williams-Renault	Raport
16	Marele Premiu al Japoniei	Jacques Villeneuve	Jacques Villeneuve	Damon Hill	Williams-Renault	Raport

Sistemul de punctaj[modificare | modificare sursă]

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Loc	1	2	3	4	5	6
Puncte	10	6	4	3	2	1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.^[1] Jumătate de puncte sunt acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, se folosește un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.^[2]

Note

^1 - În cazul în care nu sunt încheiate două tururi complete, nu se acordă nici un punct și cursa este abandonată.
^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți realizează același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, se va folosi următorul cel mai bun rezultat. Dacă doi sau mai mulți piloți vor avea un număr egal de rezultate de un număr egal de ori, FIA va nominaliza câștigătorul conform unor criterii pe care le va considera potrivite.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților[modificare | modificare sursă]

Poz.	Pilot	AUS	BRA	ARG	EUR	SMR	MON	ESP	CAN	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	JPN	Puncte
1	Damon Hill	1	1P R	1^P	4P R	1_R	Ret	Ret^P	1^P	1	Ret^P	1P R	2_R	5	Ret^P	2^P	1^[b]	97
2	Jacques Villeneuve	2P R	Ret	2	1	11	Ret	3	2_R	2_R	1_R	3	1	2^P	7	1_R	RetP R	78
3	Michael Schumacher	Ret	3	Ret	2	2^P	Ret^P	1_R	Ret	NS^P	Ret	4	9^P	1	1_R	3	2	59
4	Jean Alesi	Ret	2	3_R	Ret	6	Ret_R	2	3	3	Ret	2	3	4	2	4	Ret	47
5	Mika Häkkinen	5	4	Ret	8	8	6	5	5	5	3	Ret	4	3	3	Ret	3	31
6	Gerhard Berger	4	Ret	Ret	9	3	Ret	Ret	Ret	4	2	13	Ret	6_R	Ret	6	4	21
7	David Coulthard	Ret	Ret	7	3	Ret	2	Ret	4	6	5	5	Ret	Ret	Ret	13	8	18
8	Rubens Barrichello	Ret	Ret	4	5	5	Ret	Ret	Ret	9	4	6	6	Ret	5	Ret	9	14
9	Olivier Panis	7	6	8	Ret	Ret	1	Ret	Ret	7	Ret	7	5	Ret	Ret	10	7	13
10	Eddie Irvine	3	7	5	Ret	4	7	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	5	Ret	11
11	Martin Brundle	Ret	12	Ret	6	Ret	Ret	Ret	6	8	6	10	Ret	Ret	4	9	5	8
12	Heinz-Harald Frentzen	8	Ret	Ret	Ret	Ret	4	4	Ret	Ret	8	8	Ret	Ret	Ret	7	6	7
13	Mika Salo	6	5	Ret	DSC	Ret	5	DSC	Ret	10	7	9	Ret	7	Ret	11	Ret	5
14	Johnny Herbert	Ret	Ret	9	7	Ret	3	Ret	7	DSC	9	Ret	Ret	Ret	9	8	10	4
15	Pedro Diniz	10	8	Ret	10	7	Ret	6	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	6	Ret	Ret	2
16	Jos Verstappen	Ret	Ret	6	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	10	Ret	Ret	Ret	8	Ret	11	1
—	Ukyo Katayama	11	9	Ret	DSC	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	7	8	10	12	Ret	0
—	Ricardo Rosset	9	Ret	Ret	11	Ret	Ret	Ret	Ret	11	Ret	11	8	9	Ret	14	13	0
—	Giancarlo Fisichella	Ret			13	Ret	Ret	Ret	8	Ret	11							0
—	Pedro Lamy	Ret	10	Ret	12	9	Ret	Ret	Ret	12	Ret	12	Ret	10	Ret	16	12	0
—	Luca Badoer	NSC	11	Ret	NSC	10	Ret	NSC	Ret	Ret	NSC							0
—	Giovanni Lavaggi											NSC	10	NSC	Ret	15	NSC	0
—	Andrea Montermini	NSC	Ret	10	NSC	NSC	NS	NSC	Ret	Ret	NSC							0
—	Tarso Marques		Ret	Ret														0
Poz.	Pilot	AUS	BRA	ARG	EUR	SMR	MON	ESP	CAN	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	JPN	Puncte
Sursa:^[3]

Legendă
Culoare	Rezultat
Auriu	Câștigător
Argintiu	Locul 2
Bronz	Locul 3
Verde	Alte locuri care punctează
Albastru	Alte locuri
Albastru	Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu	Nu s-a clasat, retras (Ret)
Negru	Descalificat (DSC)
Alb	Nu a luat startul (NS)
Alb	Cursă anulată (C)
Roșu	Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare	Doar s-a antrenat (DSA)
	Exclus (EX)
	Nu a participat (celulă goală)
Adnotare	Însemnătate
P	Pole position
R	Cel mai rapid tur
	Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Clasament Campionatul Mondial al Constructorilor[modificare | modificare sursă]

Poz.	Constructor	AUS	BRA	ARG	EUR	SMR	MON	ESP	CAN	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	JPN	Puncte
1	Williams-Renault	1	1P R	1^P	1	1_R	Ret	3	1^P	1	1_R	1P R	1^[c]	2^P	7	1_R	1	175
1	Williams-Renault	2P R	Ret	2	4P R	11	Ret	Ret^P	2_R	2_R	Ret^P	3	2_R	5	Ret^P	2^P	RetP R	175
2	Ferrari	3	3	5	2	2^P	7	1_R	Ret	Ret	Ret	4	9^P	1	1_R	3	2	70
2	Ferrari	Ret	7	Ret	Ret	4	Ret^P	Ret	Ret	NS^P	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	5	Ret	70
3	Benetton-Renault	4	2	3_R	9	3	Ret_R	2	3	3	2	2	3	4	2	4	4	68
3	Benetton-Renault	Ret	Ret	Ret	Ret	6	Ret	Ret	Ret	4	Ret	13	Ret	6_R	Ret	6	Ret	68
4	McLaren-Mercedes	5	4	7	3	8	2	5	4	5	3	5	4	3	3	13	3	49
4	McLaren-Mercedes	Ret	Ret	Ret	8	Ret	6	Ret	5	6	5	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	8	49
5	Jordan-Peugeot	Ret	12	4	5	5	Ret	Ret	6	8	4	6	6	Ret	4	9	5	22
5	Jordan-Peugeot	Ret	Ret	Ret	6	Ret	Ret	Ret	Ret	9	6	10	Ret	Ret	5	Ret	9	22
6	Ligier-Mugen-Honda	7	6	8	10	7	1	6	Ret	7	Ret	7	5	Ret	6	10	7	15
6	Ligier-Mugen-Honda	10	8	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	15
7	Sauber-Ford	8	Ret	9	7	Ret	3	4	7	Ret	8	8	Ret	Ret	9	7	6	11
7	Sauber-Ford	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	4	Ret	Ret	DSC	9	Ret	Ret	Ret	Ret	8	10	11
8	Tyrrell-Yamaha	6	5	Ret	DSC	Ret	5	Ret	Ret	10	7	9	7	7	10	11	Ret	5
8	Tyrrell-Yamaha	11	9	Ret	DSC	Ret	Ret	DSC	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	8	Ret	12	Ret	5
9	Footwork-Hart	9	Ret	6	11	Ret	Ret	Ret	Ret	11	10	11	8	9	8	14	11	1
9	Footwork-Hart	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	13	1
—	Minardi-Ford	Ret	10	Ret	12	9	Ret	Ret	8	12	11	12	10	10	Ret	15	12	0
—	Minardi-Ford	Ret	Ret	Ret	13	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	Ret	NSC	Ret	NSC	Ret	16	NSC	0
—	Forti-Ford	NSC	11	10	NSC	10	Ret	NSC	Ret	Ret	NSC							0
—	Forti-Ford	NSC	Ret	Ret	NSC	NSC	NS	NSC	Ret	Ret	NSC							0
Poz.	Constructor	AUS	BRA	ARG	EUR	SMR	MON	ESP	CAN	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	JPN	Puncte
Sursa:^[6]

Legendă
Culoare	Rezultat
Auriu	Câștigător
Argintiu	Locul 2
Bronz	Locul 3
Verde	Alte locuri care punctează
Albastru	Alte locuri
Albastru	Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu	Nu s-a clasat, retras (Ret)
Negru	Descalificat (DSC)
Alb	Nu a luat startul (NS)
Alb	Cursă anulată (C)
Roșu	Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare	Doar s-a antrenat (DSA)
	Exclus (EX)
	Nu a participat (celulă goală)
Adnotare	Însemnătate
P	Pole position
R	Cel mai rapid tur
	Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Note:

Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.

Rezultatele evenimentului non-campionat[modificare | modificare sursă]

Sezonul 1996 a inclus, de asemenea, un singur eveniment care nu a fost luat în considerare pentru Campionatul Mondial, Formula 1 indoor trophy la Salonul Auto Bologna. Acesta este, până în prezent, ultimul eveniment competitiv non-campionat din istoria Formulei 1, deoarece evenimentul va găzdui doar mașini de Formula 3000 începând cu 1997.

Numele cursei	Locație	Data	Pilotul câștigător	Constructor
Formula 1 Indoor Trophy	Salonul Auto Bologna	7–8 decembrie	Giancarlo Fisichella	Benetton

Note[modificare | modificare sursă]

^ Forti Grand Prix a intrat în faliment după Marele Premiu al Marii Britanii și nu a mai participat în campionat.^[13]
^ Damon Hill și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Japoniei.
^ Williams-Renault și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Ungariei.

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b service, Grandprix com-First & fastest: The original online F1 news. „The 1996 F1 calendar”. www.grandprix.com (în engleză). Accesat în 5 februarie 2019.
^ ^a ^b ^c ^d „1996 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în 5 februarie 2019.
^ ^a ^b FIA Formula One World Championship – Drivers points, www.fia.com, as archived at web.archive.org
^ „1994 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în 5 februarie 2019.
^ „Like father, like son - the second-generation F1 racers”. Formula1.com. Accesat în 5 februarie 2019.
^ ^a ^b FIA Formula One World Championship – Constructors points, www.fia.com, as archived at web.archive.org
^ „Hill on Villeneuve | Motor Sport Magazine Archive”. Motor Sport Magazine (în engleză). 7 iulie 2014. Accesat în 5 februarie 2019.
^ „Williams admits mistake to let Newey go”. www.motorsport.com (în engleză). Accesat în 5 februarie 2019.
^ „The rise and fall of Williams”. www.racefans.net. Accesat în 5 februarie 2019.
^ „Numbers Nostalgia”. F1 Colours (în engleză). 12 noiembrie 2010. Accesat în 7 ianuarie 2019.
^ ^a ^b „1996 FIA Formula One World Championship Entry List” (PDF). FIA.com. Fédération Internationale de l'Automobile. 4 decembrie 1995. Arhivat din original (PDF) la 2 martie 2005. Accesat în 28 iulie 2015.
^ „1995 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în 7 februarie 2019.
^ „Gallery: F1 teams that became defunct in the last 25 years”. www.motorsport.com (în engleză). Accesat în 7 februarie 2019.
^ „Models in 1996 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în 7 ianuarie 2019.
^ „All the drivers 1996 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în 7 februarie 2019.

[14] Forti Grand Prix a intrat în faliment după Marele Premiu al Marii Britanii și nu a mai participat în campionat.^[13]

[17] Damon Hill și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Japoniei.

[18] Williams-Renault și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Ungariei.

[:0-1] service, Grandprix com-First & fastest: The original online F1 news. „The 1996 F1 calendar”. www.grandprix.com (în engleză). Accesat în 5 februarie 2019.

[:1-2] „1996 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în 5 februarie 2019.

[FIADrivers-3] FIA Formula One World Championship – Drivers points, www.fia.com, as archived at web.archive.org

[4] „1994 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în 5 februarie 2019.

[5] „Like father, like son - the second-generation F1 racers”. Formula1.com. Accesat în 5 februarie 2019.

[FIAConstructors-6] FIA Formula One World Championship – Constructors points, www.fia.com, as archived at web.archive.org

[:2-7] „Hill on Villeneuve | Motor Sport Magazine Archive”. Motor Sport Magazine (în engleză). 7 iulie 2014. Accesat în 5 februarie 2019.

[8] „Williams admits mistake to let Newey go”. www.motorsport.com (în engleză). Accesat în 5 februarie 2019.

[9] „The rise and fall of Williams”. www.racefans.net. Accesat în 5 februarie 2019.

[10] „Numbers Nostalgia”. F1 Colours (în engleză). 12 noiembrie 2010. Accesat în 7 ianuarie 2019.

[:3-11] „1996 FIA Formula One World Championship Entry List” (PDF). FIA.com. Fédération Internationale de l'Automobile. 4 decembrie 1995. Arhivat din original (PDF) la 2 martie 2005. Accesat în 28 iulie 2015.

[12] „1995 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în 7 februarie 2019.

[13] „Gallery: F1 teams that became defunct in the last 25 years”. www.motorsport.com (în engleză). Accesat în 7 februarie 2019.

[15] „Models in 1996 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în 7 ianuarie 2019.

[16] „All the drivers 1996 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în 7 februarie 2019.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[a]

[14]

[15]

[b]

[c]

[13]