Daniel Ricciardo
| Daniel Ricciardo | |
_(cropped).jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Daniel Joseph Ricciardo  |
| Născut | (33 de ani)[1][2][3] Perth, Australia de Vest, Australia[1][4][5] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Australia[1][6][7] |
| Ocupație | pilot de curse automobilistice[*] pilot de Formula 1 |
| Activitate | |
| Ani activi | 2011-2022 |
| Echipe | |
| Curse | 232 |
| Victorii | 8 |
| Podiumuri | 32 |
| Titluri de campion | 0 |
| Puncte în carieră | 1.311 |
| Pole position-uri | 3 |
| Cel mai rapid tur | 16 |
| Prima cursă | MP al Marii Britanii din 2011 |
| Prima victorie | MP al Canadei din 2014 |
| Ultima victorie | MP al Italiei din 2021 |
| Ultima cursă | MP de la Abu Dhabi din 2022 |
| Poziția în 2022 | Locul 11 (37 de puncte) |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Daniel Joseph Ricciardo (n. ,[1][2][3] Perth, Australia de Vest, Australia[1][4][5]) este un pilot de curse australian care a concurat timp de 12 sezoane în Campionatul Mondial de Formula 1. A debutat la Marele Premiu al Marii Britanii din 2011 cu echipa HRT.
Ricciardo s-a alăturat echipei Toro Rosso în 2012, după ce echipa și-a schimbat piloții și a folosit o mașină cu motor Ferrari în 2012 și 2013. În 2014, Ricciardo a fost promovat la Red Bull Racing ca înlocuitor pentru Mark Webber, alături de multiplul campion mondial, Sebastian Vettel.[8] În primul său sezon cu Red Bull sub motorul Renault, Ricciardo a terminat pe locul trei în campionat cu primele sale trei victorii în Formula 1, în Canada,[9] Ungaria,[10] și Belgia.[11]
După doi ani fără victorie, Ricciardo a revenit pe vârful podiumului la Marele Premiu al Malaeziei din 2016, în cele din urmă reușind locul 3 în campionat, pentru a doua oară în trei ani, la Marele Premiu al Mexicului din 2016.[12][13] De atunci, a adăugat victorii la Marele Premiu al Azerbaidjanului în 2017 și la Marele Premiu al Chinei și Principatului Monaco în 2018. După 2018, Ricciardo a semnat cu Renault și a concurat pentru echipă în sezoanele 2019 și 2020, timp în care a reușit două clasări pe podium. S-a alăturat ulterior echipei McLaren pentru sezoanele de Formula 1 din 2021 și 2022, acolo unde a concurat alături Lando Norris. La Marele Premiu al Italiei din 2021, Ricciardo a obținut a opta sa victorie din carieră, și prima pentru McLaren de la Marele Premiu al Braziliei din 2012.
În august 2022, Ricciardo și McLaren au anunțat că nu-și vor mai prelungi colaborarea, astfel că australianul a rămas fără un loc în Formula 1 pentru sezonul din 2023.[14] Totuși, în noiembrie 2022, el a fost anunțat drept pilot de rezervă al echipei Red Bull Racing pentru 2023.[15]
Cariera în Formula 1[modificare | modificare sursă]
HRT (2011)[modificare | modificare sursă]
Ricciardo a primit șansa de a-și face debutul în Formula 1 la Marele Premiu al Marii Britanii cu echipa HRT care se lupta în spatele grilei, ocupându-i locul lui Narain Karthikeyan în echipă. Ricciardo a rămas la echipă pentru restul sezonului, arătând semne de progres, comportându-se bine împotriva colegilor săi mai experimentați. Asta i-a câștigat o promovare la echipa Toro Rosso pentru sezonul 2012.
Toro Rosso (2012-2013)[modificare | modificare sursă]
Ricciardo s-a descurcat rapid în a aduna puncte, terminând pe locul 9 în cursa sa de acasă de la Melbourne, acumulând totodată și primele sale puncte în Formula 1. Au trecut 11 curse până ca el să marcheze puncte din nou, în timp ce Scuderia Toro Rosso se afla aproape de coada grilei. Susținut de sosirea lui James Key pentru a-l înlocui pe directorul tehnic Giorgio Ascanelli, Ricciardo a devenit un concurent regulat pentru puncte în a doua jumătate a sezonului. În Coreea de Sud, o problemă cu cutia de viteze l-a lăsat pe locul 21 pe grila de start, dar a terminat din nou pe nouă.
Ricciardo a fost în general înaintea lui Vergne în cel de-al doilea sezon împreună, în special în calificări unde a păstrat un avantaj semnificativ. Totuși, mașina a fost mai puțin competitivă decât predecesoarea ei, iar perechea s-a ridicat rar deasupra pozițiilor inferioare ce ofereau puncte. Cu toate acestea, când Mark Webber și-a anunțat retragerea din Formula 1, Red Bull l-a ales pe Ricciardo să îl înlocuiască în 2014.
Red Bull Racing (2014-2018)[modificare | modificare sursă]
2014[modificare | modificare sursă]
.jpg)
Ricciardo s-a alăturat campionului en-titre, Sebastian Vettel, în timp ce speranțele lor la titlu scădeau: lângă mașina W05 dominantă a Mercedes-ului, RB10 a fost în mod clar cea de-a doua. Sezonul începuse cu o notă ușor amară, întrucât performanța lui Ricciardo spre locul doi, acasă în Australia, a fost recompensată doar cu descalificarea sa pentru o încălcare tehnică. Dar, în Canada, cele două mașini Mercedes s-au confruntat cu probleme, iar Ricciardo a profitat, trecând de Force India-ul lui Sergio Pérez prin exterior, în drum spre prima sa victorie. A doua victorie, în Ungaria, a fost mai întâmplătoare, datorită în mare parte mașinii de siguranță care a ieșit la timp. În Belgia a obținut a treia sa victorie, el fiind din nou cel mai bine plasat pilot pentru a profita de probleme la Mercedes - de data asta, după ce Lewis Hamilton și Nico Rosberg s-au acroșat între ei. Ricciardo a continuat acele reușite cu o serie de clasări puternice care l-au făcut să încheie anul pe locul trei.
2015[modificare | modificare sursă]
În 2015, Red Bull a coborât în urma Ferrari și Williams în eforturile sale de a duce lupta pentru titlu în fața lui Mercedes. Mașinile Red Bull au fost reținute de unitatea de putere Renault, fiind mai puțin dezvoltată decât cele Mercedes și Ferrari. Ricciardo a obținut prima sa clasare în top 5 la Monaco, reușind și cel mai rapid tur al cursei.[16] În timp ce se lupta pentru locul secund în Ungaria cu Nico Rosberg, parcursul său spre victorie s-a oprit când cei doi s-au ciocnit în timp ce îl vânau pe Sebastian Vettel. Ricciardo a reușit să termine pe locul 3, în spatele coechipierului său.[17] A fost primul său podium de la Marele Premiu al Statelor Unite din 2014. El a înregistrat al doilea podium al sezonului în Singapore, unde a terminat al doilea și a înregistrat al treilea cel mai rapid tur al sezonului.[18] Ricciardo a încheiat sezonul cu 92 de puncte pe locul opt în campionat, la trei puncte în spatele coechipierului Daniil Kvyat.[19]
2016[modificare | modificare sursă]
În 2016, cu Red Bull din nou capabilă să câștige curse, Ricciardo s-a putut lupta din nou pentru pozițiile din față. O șansă de victorie a venit în Spania unde, după ce a condus tururile de început, un apel greșit de strategie l-a scos pe Ricciardo de pe podium. Ceea ce a făcut ca pierderea să fie și mai grea, a fost faptul că victoria luată de către noul său coechipier, Max Verstappen. Ceva mai rău urma să vină la Monaco, unde Ricciardo, care a reușit să obțină pole position, a fost pe cale să câștige până când o oprire lentă la boxe l-a coborât în spatele lui Lewis Hamilton. În cele din urmă, victoria a ajuns la Sepang, ironic, în pofida lui Hamilton, când pilotul Mercedes a suferit o defecțiune a motorului. O a doua jumătate puternică a sezonului l-a văzut terminând al treilea în campionat în spatele piloților Mercedes.[20]
2017[modificare | modificare sursă]
Ricciardo s-a calificat pe locul 10 în Australia, prima cursă a sezonului 2017, după ce s-a învârtit în bariera de anvelope în Q3.[21] El a suferit o penalizare de cinci locuri pe grilă din cauza unei schimbări neprogramate a cutiei de viteze ca urmare a accidentului. O problemă cu senzorul cutiei de viteze l-a împiedicat să ia startul iar, când a pornit, cu două tururi în urmă, o problemă bruscă de presiune a combustibilului i-a încheiat cursa după 25 de tururi.[22][23] El a câștigat al cincilea Mare Premiu în Azerbaidjan, după ce s-a calificat pe locul 10.[24] El a terminat pe podium de cinci ori la rând între Spania și Austria,[25] și apoi de trei ori la rând în Singapore,[26] Malaezia[27] și Japonia.[28] În ciuda faptului că și-a menținut locul patru în campionatul piloților pentru o mare parte a sezonului, retragerile în trei dintre ultimele patru curse (inclusiv cursa finală de la Abu Dhabi) l-au văzut pe Ricciardo să coboare pe locul 5 în campionat, la cinci puncte în spatele lui Kimi Räikkönen.[29]
2018[modificare | modificare sursă]
Ricciardo a început sezonul cu un loc 4 în Australia, de pe locul opt pe grilă, după o penalizare de trei locuri pentru viteză în condiții de steag roșu.[30][31] În Bahrain, a înregistrat o retragere după o defecțiune electrică în al doilea tur.[32] Rezultatul său în Marele Premiu al Chinei din 2018 a fost mult mai bun, luând o victorie impunătoare de aproape nouă secunde avans, după ce a început de pe locul șase pe grilă.[33][34] La Marele Premiu al Azerbaidjanului din 2018, Ricciardo s-a luptat pentru locul 4 cu coechipierul Max Verstappen în a doua jumătate a cursei. Aripa sa din față a făcut contact puternic cu spatele coechipierului său, iar incidentul i-a făcut pe ambii piloți să se retragă.[35][36] La Marele Premiu al Spaniei din 2018, Ricciardo a terminat pe locul cinci și a stabilit recordul pe tur al circuitului, în ciuda faptului că s-a învârtit sub mașina virtuală de siguranță.[37] Venind la Marele Premiu al Principatului Monaco din 2018, Ricciardo și Verstappen au fost considerați favoriți pentru a câștiga cursa datorită șasiului și forței superioare ale mașinilor lor. Ricciardo a ajuns în fruntea tuturor celor trei sesiuni de antrenament înainte de calificare, doborând recordul pe tur cu fiecare sesiune.[38] Ricciardo a reușit să-și asigure al doilea pole al carierei la Monaco, stabilind din nou un record de tur.[39] În cursă, Ricciardo a reușit să rețină Ferrari-ul lui Sebastian Vettel pentru a câștiga prima sa cursă de la Monaco și obținând prima victorie din carieră plecând din pole position, în ciuda faptului că a trebuit să gestioneze o pierdere de putere din cauza unei probleme de putere pe tot parcursul cursei.[40][41] Mai târziu în sezon, a ajuns la cele mai multe retrageri din sezonul 2018, cu 8 retrageri în total.[42] El a reușit patru tururi rapide în sezon, în Australia, China, Spania și Ungaria și a terminat sezonul pe locul șase în Campionatul Mondial al Piloților cu 170 de puncte.[43][44]
Renault (2019-2020)[modificare | modificare sursă]
.jpg)
Cu Renault, Ricciardo a avut un început dificil în sezonul 2019, cu doar patru finalizări în puncte primele 12 curse ale anului. Mașina nu era de încredere și majoritatea circuitelor nu s-au legat bine de mașina care i-a afectat primele curse ale australianului cu echipa franceză. Cu toate acestea, Ricciardo și-a dominat coechipierul în calificări (9-3) și a marcat 22 de puncte înainte de pauza de vară, cu 5 mai mult decât Hülkenberg. Cel mai bun rezultat al său cu Renault în prima jumătate a anului 2019 a fost locul 6 la Montreal, unde a avut o performanță solidă și s-a luptat chiar și cu Mercedes-ul lui Valtteri Bottas. După trei curse fără să marcheze puncte, australianul a terminat pe un impresionant loc patru în Marele Premiu al Italiei din 2019. Ricciardo nu terminase în primii patru într-un Mare Premiu de la Marele Premiu al Abu Dhabi din 2018, ultima sa cursă cu Red Bull. Australianul a terminat în primii zece doar de patru ori în ultimele șapte curse, deși locul său șase din Japonia nu a contat, deoarece ambele mașini Renault au fost descalificate. Ricciardo și-a încheiat primul an cu Renault pe locul nouă, cu 54 de puncte.[45]
Ricciardo a început sezonul 2020 cu o retragere, după care a urmat un sezon aproape de neimaginat. În afară de două clasări pe locurile 14 și 11, el a terminat fiecare cursă în puncte, ba chiar a reușit și două podiumuri, în Marele Premiu de la Eifel și cel de la Emilia-Romagna. El a terminat sezonul pe locul 5 cu 119 puncte acumulate, la 6 puncte de locul 4.
McLaren (2021-2022)[modificare | modificare sursă]
2021[modificare | modificare sursă]
După plecarea lui Carlos Sainz Jr. de la McLaren, britanicii l-au anunțat imediat pe Ricciardo ca înlocuitor. Ricciardo a motivat mutarea datorită revenirii echipei McLaren la motoare Mercedes pentru sezonul 2021. El îl va avea coechipier pe Lando Norris, care a fost păstrat de echipă.[46] În prima sa a sezonului, Marele Premiu al Bahrainului din 2021, s-a calificat de pe locul 6, peste coechipierul său. În turul 4, Ricciardo a fost lovit de Pierre Gasly și a suferit avarii la podeaua mașinii sale, ducând la pierderea unei cantități considerabile de forță aerodinamică. În ciuda pierderii de performanță, Ricciardo a reușit să termine cursa pe locul 7.[47] În următoarele 12 curse, el a terminat în puncte de 8 ori, cea mai bună poziție a sa fiind locul 4 în Marele Premiu al Belgiei din 2021, o cursă scurtată de doar două tururi din cauza ploii.
.jpg)
Ricciardo s-a calificat pe locul 5 pentru Marele Premiu al Italiei din 2021, cu 6 miimi de secunde mai lent decât coechipierul său. În cursa de sprint de sâmbătă, Ricciardo a câștigat două poziții în turul de deschidere pentru a termina pe locul 3, câștigând un punct de campionat. Ca urmare a unei penalizări pe grilă suferite de Valtteri Bottas, acesta a început Marele Premiu de duminică în prima linie. La începutul cursei, Ricciardo a avut un start mai bun decât pilotul din pole, Max Verstappen, și a preluat conducerea în turul 1. L-a ținut pe Verstappen timp de 21 de tururi, supraviețuind unei reporniri după mașina de siguranță și presiunii din partea lui Norris pentru a-și revendica prima victorie cu McLaren, stabilind și cel mai rapid tur al cursei. Aceasta a fost, de asemenea, prima victorie a echipei de la Marele Premiu al Braziliei din 2012 și prima clasare 1-2 de la Marele Premiu al Canadei din 2010.[48]
În ultimele 8 curse ale sezonului, el a mai marcat puncte în doar 3 dintre ele: locul 4 în Rusia și locul 5 în Statele Unite și Arabia Saudită. El a încheiat sezonul pe locul 8 în clasamentul piloților, înscriind 115 puncte cu un singur podium, victoria în cursa de la Monza.[49]
2022[modificare | modificare sursă]
Ricciardo a ratat ultima zi a testelor de presezon din 2022 din Bahrain, din cauza unui test pozitiv de COVID-19 pe 11 martie. El a fost eliberat din izolare la timp pentru cursa de deschidere a sezonului, pe 20 martie.[50] El a început slab sezonul, obținând doar locul 14 în Bahrain[51] și retrăgându-se în cursa din Arabia Saudită,[52] însă, în cursa de acasă din Australia, Ricciardo a marcat primele puncte ale sezonului, clasându-se pe locul 6.[53] Au urmat din nou patru curse fără puncte înainte de a terminat Marele Premiu al Azerbaidjanului pe locul 8. Această clasare a fost urmată ulterior de două finalizări pe locul 9 în Austria și Franța.
În august 2022, McLaren și Ricciardo și-au reziliat contractul cu un an mai devreme, de comun acord.[54] După calificările pentru Marele Premiu al Japoniei, Ricciardo a anunțat că nu va fi pe grilă pentru sezonul de Formula 1 din 2023.[55] Datorită unei performanțe mai bune în a doua jumătate a sezonului, în care a înscris puncte în trei dintre ultimele sale șase curse, Ricciardo a reușit să termine sezonul pe locul 11 în Campionatul Piloților, deși McLaren avea să termine în spatele lui Alpine în Campionatul Constructorilor. În ciuda îmbunătățirii sale la sfârșitul sezonului, Ricciardo a încheiat totuși sezonul 2022 cu un deficit considerabil de 85 de puncte față de coechipierul Norris, care a terminat pe locul șapte în Campionat.
După ce a părăsit McLaren la sfârșitul sezonului 2022, Ricciardo a ales să se alăture Red Bull Racing ca pilot de rezervă pentru sezonul 2023.[56]
Parcursul în Formula 1[modificare | modificare sursă]
| Legendă | |
|---|---|
| Culoare | Rezultat |
| Auriu | Câștigător |
| Argintiu | Locul 2 |
| Bronz | Locul 3 |
| Verde | Alte locuri care punctează |
| Albastru | Alte locuri |
| Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC) | |
| Purpuriu | Nu s-a clasat, retras (Ret) |
| Roșu | Nu s-a calificat (NSC) |
| Nu s-a precalificat (NSPC) | |
| Negru | Descalificat (DSC) |
| Alb | Nu a luat startul (NS) |
| Cursă anulată (A) | |
| Fără culoare | Doar s-a antrenat (DSA) |
| Exclus (EX) | |
| Adnotare | Însemnătate |
| P | Pole position |
| R | Cel mai rapid tur |
 |
Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă |
| (1) | Poziția finală în sprint |
| Sezon | Concurent | Șasiu | Motor | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | Poz. | Puncte |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2011 | Scuderia Toro Rosso | STR STR6 | Ferrari 056 2.4 V8 | AUS TD |
MAL TD |
CHN TD |
TUR TD |
ESP TD |
MCO TD |
CAN TD |
EUR TD |
N/A | 27 | 0 | |||||||||||||
| Hispania Racing F1 Team | Hispania F111 | Cosworth CA2011 2.4 V8 | GBR 19 |
||||||||||||||||||||||||
| HRT Formula 1 Team | DEU 19 |
HUN 18 |
BEL Ret |
ITA NC |
SGP 19 |
JPN 22 |
KOR 19 |
IND 18 |
ABU Ret |
BRA 20 | |||||||||||||||||
| 2012 | Scuderia Toro Rosso | STR STR7 | Ferrari 056 2.4 V8 | AUS 9 |
MAL 12 |
CHN 17 |
BHR 15 |
ESP 13 |
MCO Ret |
CAN 14 |
EUR 11 |
GBR 13 |
DEU 13 |
HUN 15 |
BEL 9 |
ITA 12 |
SGP 9 |
JPN 10 |
KOR 9 |
IND 13 |
ABU 10 |
USA 12 |
BRA 13 |
N/A | 18 | 10 | |
| 2013 | Scuderia Toro Rosso | STR STR8 | Ferrari 056 2.4 V8 | AUS Ret |
MAL 18
|
CHN 7 |
BHR 16 |
ESP 10 |
MCO Ret |
CAN 15 |
GBR 8 |
DEU 12 |
HUN 13 |
BEL 10 |
ITA 7 |
SGP Ret |
KOR 19
|
JPN 13 |
IND 10 |
ABU 16 |
USA 11 |
BRA 10 |
N/A | 14 | 20 | ||
| 2014 | Infiniti Red Bull Racing | Red Bull Racing RB10 | Renault Energy F1-2014 1.6 V6 t | AUS DSC |
MAL Ret |
BHR 4 |
CHN 4 |
ESP 3 |
MCO 3 |
CAN 1 |
AUT 8 |
GBR 3 |
DEU 6 |
HUN 1 |
BEL 1 |
ITA 5 |
SGP 3 |
JPN 4 |
RUS 7 |
USA 3 |
BRA Ret |
ABU 4R |
N/A | 3 | 238 | ||
| 2015 | Infiniti Red Bull Racing | Red Bull Racing RB11 | Renault Energy F1-2015 1.6 V6 t | AUS 6 |
MAL 10 |
CHN 9 |
BHR 6 |
ESP 7 |
MCO 5R |
CAN 13 |
AUT 10 |
GBR Ret |
HUN 3R |
BEL Ret |
ITA 8 |
SGP 2R |
JPN 15 |
RUS 15
|
USA 10 |
MEX 5 |
BRA 11 |
ABU 6 |
N/A | 8 | 92 | ||
| 2016 | Red Bull Racing | Red Bull Racing RB12 | TAG Heuer 1.6 V6 t | AUS 4R |
BHR 4 |
CHN 4 |
RUS 11 |
ESP 4 |
MCO 2P |
CAN 7 |
EUR 7 |
AUT 5 |
GBR 4 |
HUN 3 |
DEU 2R |
BEL 2 |
ITA 5 |
SGP 2R |
MAL 1 |
JPN 6 |
USA 3 |
MEX 3R |
BRA 8 |
ABU 5 |
N/A | 3 | 256 |
| 2017 | Red Bull Racing | Red Bull Racing RB13 | TAG Heuer 1.6 V6 t | AUS Ret |
CHN 4 |
BHR 5 |
RUS Ret |
ESP 3 |
MCO 3 |
CAN 3 |
AZE 1 |
AUT 3 |
GBR 5 |
HUN Ret |
BEL 3 |
ITA 4R |
SGP 2 |
MAL 3 |
JPN 3 |
USA Ret |
MEX Ret |
BRA 6 |
ABU Ret |
N/A | 5 | 200 | |
| 2018 | Aston Martin Red Bull Racing | Red Bull Racing RB14 | TAG Heuer 1.6 V6 t | AUS 4R |
BHR Ret |
CHN 1R |
AZE Ret |
ESP 5R |
MCO 1P |
CAN 4 |
FRA 4 |
AUT Ret |
GBR 5 |
DEU Ret |
HUN 4R |
BEL Ret |
ITA Ret |
SGP 6 |
RUS 6 |
JPN 4 |
USA Ret |
MEX RetP |
BRA 4 |
ABU 4 |
N/A | 6 | 170 |
| 2019 | Renault F1 Team | Renault R.S.19 | Renault E-Tech 19 1.6 V6 t | AUS Ret |
BHR 18
|
CHN 7 |
AZE Ret |
ESP 12 |
MCO 9 |
CAN 6 |
FRA 11 |
AUT 12 |
GBR 7 |
DEU Ret |
HUN 14 |
BEL 14 |
ITA 4 |
SGP 14 |
RUS Ret |
JPN DSC |
MEX 8 |
USA 6 |
BRA 6 |
ABU 11 |
N/A | 9 | 54 |
| 2020 | Renault DP World F1 Team | Renault R.S.20 | Renault E-Tech 20 1.6 V6 t | AUT Ret |
STI 8 |
HUN 8 |
GBR 4 |
ANI 14 |
ESP 11 |
BEL 4R |
ITA 6 |
TOS 4 |
RUS 5 |
EIF 3 |
PRT 9 |
EMR 3 |
TUR 10 |
BHR 7 |
SKR 5 |
ABU 7R |
N/A | 5 | 119 | ||||
| 2021 | McLaren F1 Team | McLaren MCL35M | Mercedes M12 E Performance 1.6 V6 t | BHR 7 |
EMR 6 |
PRT 9 |
ESP 6 |
MCO 12 |
AZE 9 |
FRA 6 |
STI 13 |
AUT 7 |
GBR 5 |
HUN 11 |
BEL 4 |
NLD 11 |
ITA 1R (6) |
RUS 4 |
TUR 13 |
USA 5 |
CMX 12 |
SAP Ret |
QAT 12 |
SAU 5 |
ABU 12 |
8 | 115 |
| 2022 | McLaren F1 Team | McLaren MCL36 | Mercedes F1 M13 E Performance 1.6 V6 t | BHR 14 |
SAU Ret |
AUS 6 |
EMR 18 (6) |
MIA 13 |
ESP 17 |
MCO 13 |
AZE 8 |
CAN 11 |
GBR 13 |
AUT 9 |
FRA 9 |
HUN 15 |
BEL 15R (6) |
NLD 17 |
ITA Ret |
SGP 5 |
JPN 11 |
USA 16 |
CMX 7 |
SAP Ret |
ABU 9 |
11 | 37 |
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e Driver Database
- ^ a b Daniel Ricciardo, Česko-Slovenská filmová databáze
- ^ a b Daniel Ricciardo, As
- ^ a b http://espn.go.com/racing/driver/_/id/4510/daniel-ricciardo Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b http://news.bbc.co.uk/sport2/hi/motorsport/formula_one/drivers_and_teams/9530142.stm Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.bbc.co.uk/sport/0/formula1/19014325 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.bbc.co.uk/sport/0/formula1/19032217 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „F1: Australian Daniel Ricciardo named as successor to Mark Webber driving for team Red Bull in 2014”. Australian Broadcasting Corporation. Accesat în .
- ^ Benson, Andrew (). „Ricciardo wins ahead of Rosberg, Hamilton retires”. BBC Sport. BBC. Accesat în .
- ^ Johnson, Daniel (). „Lewis Hamilton beats Nico Rosberg to third at Hungarian GP in thrilling battle as Daniel Ricciardo claims victory”. The Daily Telegraph. Telegraph Media Group. Accesat în .
- ^ „Daniel Ricciardo Q&A: Great to taste winner's champagne again!”. Formula1.com. Formula One Administration. . Accesat în .
- ^ „Daniel Ricciardo Wins Malaysian Grand Prix in a Red Bull Sweep”. The New York Times. Accesat în .
- ^ „How Daniel Ricciardo ended up finishing third in the Mexican Grand Prix”. Fox Sports AU. Accesat în .
- ^ „Daniel Ricciardo to leave McLaren at end of 2022 season as team eye wantaway Alpine driver Oscar Piastri”. skysports.com. . Accesat în .
- ^ „BREAKING: Ricciardo confirmed at Red Bull for 2023”. racingnews365.com. . Accesat în .
- ^ „Raikkonen fumes over Ricciardo pass · RaceFans”. RaceFans (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Formula 1 insider questions Red Bull Racing's party habits after Monaco Grand Prix debacle”. Fox Sports (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Daniel Ricciardo second in Singapore GP, Sebastian Vettel wins after fan invades track”. Fox Sports (în engleză). . Accesat în .[nefuncțională]
- ^ „Standings”. Formula 1® - The Official F1® Website (în engleză). Accesat în .
- ^ „Daniel Ricciardo biography”. Accesat în .
- ^ Formula 1. „Qualifying – Hamilton on pole as Ricciardo crashes out”. Accesat în .
- ^ jamesallenonf1.com. „Daniel Ricciardo Keen to Move on from Horrible Home F1 Race at 2017 Australian Grand Prix”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „'Let's get the f*** out of here': Ricciardo endures nightmare Aus GP”. www.abc.net.au (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Ricciardo wins 'crazy' Azerbaijan Grand Prix”. www.abc.net.au (în engleză). . Accesat în .
- ^ Osten, Phillip van (). „Daniel Ricciardo: 'Five podiums in a row is awesome!'”. F1i.com (în engleză). Accesat în .
- ^ Benson, Andrew (). „Hamilton wins after Ferrari crash”. BBC Sport (în engleză). Accesat în .
- ^ „Verstappen wins Malaysia GP, Vettel hitches a ride after bizarre post-race bingle”. ABC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Formula One: Lewis Hamilton wins, Daniel Ricciardo third in Japan GP”. The Sydney Morning Herald (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Daniel RICCIARDO - Retirement • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Daniel Ricciardo gets Australian Grand Prix grid penalty”. www.autosport.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „F1 Results - 2018 Australian Grand Prix”. BBC Sport (în engleză). Accesat în .
- ^ „Ricciardo: 'Brutal' retirement 'rips my heart out'”. www.formula1.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Get the race report, results and social media reaction from the Chinese Grand Prix”. Red Bull (în engleză). Accesat în .
- ^ „Ricciardo's victory and more reaction from F1's 2018 Chinese GP”. www.autosport.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Max Verstappen, Daniel Ricciardo reprimanded for all-Red Bull Azerbaijan GP crash”. Sky Sports (în engleză). Accesat în .
- ^ „'It's a disaster': Ricciardo and Verstappen raked over coals for F1 crash”. www.abc.net.au (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Get the race report, results and social media reaction from the Spanish Grand Prix”. Red Bull (în engleză). Accesat în .
- ^ „F1: Daniel Ricciardo tops Practice 3, 2018 Formula 1 Monaco Grand Prix”. Fox Sports (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Ricciardo in blistering form to take pole position at Monaco”. www.abc.net.au (în engleză). . Accesat în .
- ^ Davies, Tom (). „F1: Daniel Ricciardo wins Monaco Grand Prix – as it happened”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în .
- ^ „2018 Monaco F1 Grand Prix results: Daniel Ricciardo wins from pole, Lewis Hamilton finishes third”. CBSSports.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Ricciardo 'done' with 'cursed car' after retiring in Mexican Grand Prix”. www.abc.net.au (în engleză). . Accesat în .
- ^ „DHL Fastest Lap Award 2018”. Sky Sports (în engleză). Accesat în .
- ^ „Standings”. Formula 1® - The Official F1® Website (în engleză). Accesat în .
- ^ „Daniel Ricciardo info & statistics”. Accesat în .
- ^ „McLaren swoop for Daniel Ricciardo as Carlos Sainz replacement for 2021”. Formula1.com. . Accesat în .
- ^ „Floor damage slowed Ricciardo in Bahrain”. Formula1.com. . Accesat în .
- ^ „Ricciardo takes well earned maiden victory for McLaren at Monza”. Fox Sports (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Unheard radio message reveals Ricciardo's true feelings on 'f***ed up' F1 finale”. foxsports.com.au. . Accesat în .
- ^ „McLaren driver Daniel Ricciardo tests positive for Covid-19 – but set to be released in time for Bahrain GP”. www.formula1.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Norris doubted McLaren would score podium in F1 2022 after Bahrain”. www.autosport.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Ricciardo's great drive spoiled by engine failure as Max Verstappen wins”. ABC News (în engleză). . Accesat în .
- ^ „McLaren Racing - 2022 Australian Grand Prix”. www.mclaren.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Daniel Ricciardo to leave McLaren Racing at the end of 2022”. mclaren.com. Accesat în .
- ^ Cooper, Adam (). „Ricciardo: I won't be on F1 grid in 2023”. Motorsport.com. Accesat în .
- ^ „Red Bull confirm Ricciardo to return as third driver in 2023”. Formula 1 (în engleză). . Accesat în .