Lista câștigătorilor Marilor Premii de Formula 1 (constructori)

Formula 1, abreviat F1, este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de Federația Internațională de Automobilism (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor.^[1] Cuvântul "Formula" din denumire se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca Mari Premii (Grands Prix), ce se desfășoară pe circuite speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Cel mai celebru Mare Premiu este Marele Premiu al Principatului Monaco, din Monte Carlo.^[2] Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, campionul la piloți și campionul la constructori.

Ferrari deține recordul pentru cele mai multe victorii de Mari Premii, câștigând de 248 de ori. McLaren este a doua cu 189 de victorii, iar Mercedes este a treia cu 129 de victorii.^[3] Nouă țări au produs constructori câștigători; în afară de cele șase țări care sunt considerate ca fiind principalii concurenți, Canada (Wolf), Irlanda (Jordan) și Austria (Red Bull) au constructori care au câștigat curse în ciuda faptului că nu au o mare industrie auto, toate cele trei echipe având sediul în Regatul Unit. Constructorii britanici au câștigat cele mai multe Mari Premii, 16 constructori care au câștigat 519 curse. Constructorii italieni sunt pe locul doi, cu 265 de victorii între șase constructori. Constructorii germani sunt al treilea, după ce au câștigat 127 de Mari Premii în trei constructori. În primele patru sezoane de campionat (1950–1953), doar constructorii italieni au câștigat curse de campionat, cu excepția Indianapolis 500. Cinci sezoane (1973, 1986, 1991, 1992 și 1993) au fost martorii victoriilor doar de constructorii britanici. De la prima victorie pentru un constructor britanic în 1957, constructorii britanici au câștigat curse în fiecare sezon până în 2013, cu excepția 2006. Doar un singur constructor (Benetton) a obținut victorii sub două naționalități diferite.

După constructor

Toate cifrele sunt corecte după Marele Premiu de la Abu Dhabi din 2024.

Legendă
	Constructorul a concurat în sezonul de Formula 1 din 2024
	Constructorul a câștigat cel puțin o dată Campionatul Mondial al Constructorilor, dar nu a concurat în sezonul de Formula 1 din 2024

Victorii de Mari Premii după constructor^[4]^[5]
Poz.	Constructor	Licențiat în	Victorii		Sezoane active	Prima victorie	Ultima victorie
Poz.	Constructor	Licențiat în	Nr.	%^[a]	Sezoane active	Prima victorie	Ultima victorie
1	Ferrari	Italia	248	22,55	1950–	MP al Marii Britanii din 1951	MP de la Ciudad de México din 2024
2	McLaren	Regatul Unit	189	19,4	1966–	MP al Belgiei din 1968	MP de la Abu Dhabi din 2024
3	Mercedes	Germania	129	40,69	1954–1955, 2010–	MP al Franței din 1954	MP al Las Vegasului din 2024
4	Red Bull Racing^[b]	Austria	122	30,96	2005–	MP al Chinei din 2009	MP al Qatarului din 2024
5	Williams	Regatul Unit	114	13,78	1978–	MP al Marii Britanii din 1979	MP al Spaniei din 2012
6	Team Lotus	Regatul Unit	79	15,08	1958–1994	MP al Principatului Monaco din 1960	MP de la Detroit din 1987
7	Brabham	Regatul Unit	35	8,68	1962–1987, 1989–1992	MP al Franței din 1964	MP al Franței din 1985
7	Renault^[b]	Franța	35	8,68	1977–1985, 2002–2011, 2016–2020	MP al Franței din 1979	MP al Japoniei din 2008
9	Tyrrell	Regatul Unit	33	7,10	1970–1998	MP al Spaniei din 1971	MP de la Detroit din 1983
10	Benetton	Regatul Unit Italia^[c]	27	10,38	1986–2001	MP al Mexicului din 1986	MP al Germaniei din 1997
11	BRM	Regatul Unit	17	8,63	1951, 1956–1977	MP al Țărilor de Jos din 1959	MP al Principatului Monaco din 1972
12	Cooper	Regatul Unit	16	12,4	1950, 1952–1969	MP al Argentinei din 1958	MP al Africii de Sud din 1967
13	Alfa Romeo^[b]	Italia	10	4,67	1950–1951, 1979–1985, 2019–2023	MP al Marii Britanii din 1950	MP al Spaniei din 1951
14	Maserati	Italia	9	20,93	1950–1960	MP al Italiei din 1953	MP al Germaniei din 1957
	Vanwall	Regatul Unit	9	31,03	1954–1960	MP al Marii Britanii din 1957	MP al Marocului din 1958
	Matra	Franța	9	14,75	1967–1972	MP al Țărilor de Jos din 1968	MP al Italiei din 1969
	Ligier/Talbot Ligier^[d]^[7]	Franța	9	2,71	1976–1996	MP al Suediei din 1977	MP al Principatului Monaco din 1996
18	Brawn	Regatul Unit	8	47,06	2009	MP al Australiei din 2009	MP al Italiei din 2009
19	Kurtis Kraft	Statele Unite ale Americii	5	41,67	1950–1960	Indianapolis 500 din 1950	Indianapolis 500 din 1955
20	Jordan	Irlanda	4	1,60	1991–2005	MP al Belgiei din 1998	MP al Braziliei din 2003
21	Watson	Statele Unite ale Americii	3	33,33^[e]	1950–1953, 1956–1960	Indianapolis 500 din 1956	Indianapolis 500 din 1960
	Wolf	Canada	3	6,25	1977–1979	MP al Argentinei din 1977	MP al Canadei din 1977
	Honda	Japonia	3	3,41	1964–1968, 2006–2008	MP al Mexicului din 1965	MP al Ungariei din 2006
24	Epperly	Statele Unite ale Americii	2	33,33^[e]	1955, 1957–1960	Indianapolis 500 din 1957	Indianapolis 500 din 1958
	March	Regatul Unit	2	0,97	1970–1977, 1981–1982, 1987–1989, 1992	MP al Spaniei din 1970	MP al Italiei din 1976
	Lotus F1	Regatul Unit	2	2,60	2012–2015	MP de la Abu Dhabi din 2012	MP al Australiei din 2013
27	Kuzma	Statele Unite ale Americii	1	10,00^[e]	1951–1960	Indianapolis 500 din 1952
	Porsche	Germania	1	5,88	1959–1962	Marele Premiu al Franței din 1962
	Eagle	Statele Unite ale Americii	1	4,00	1966–1969	Marele Premiu al Belgiei din 1967
	Hesketh	Regatul Unit	1	1,92	1974–1978	Marele Premiu al Țărilor de Jos din 1975
	Penske	Statele Unite ale Americii	1	2,44	1974–1977	Marele Premiu al Austriei din 1976
	Shadow^[b]	Regatul Unit	1	0,89	1973–1980	Marele Premiu al Austriei din 1977
	Stewart	Regatul Unit	1	2,04	1997–1999	Marele Premiu al Europei din 1999
	BMW Sauber	Germania	1	1,39	1952–1953, 2006–2009	Marele Premiu al Canadei din 2008
	Toro Rosso	Italia	1	0,37	2006–2019	Marele Premiu al Italiei din 2008
	AlphaTauri	Italia	1	1,2	2020–2023	Marele Premiu al Italiei din 2020
	Racing Point	Regatul Unit	1	2,13	2018–2020	Marele Premiu al Sakhirului din 2020
	Alpine	Franța	1	1,11	2021–	Marele Premiu al Ungariei din 2021

După naționalitate

Victoriile constructorilor în Formula 1 după naționaliate
Poz.	Țară	Victorii	Constructor(i)
1	Regatul Unit	525	16
2	Italia^[f]	270	6
3	Germania	131	3
4	Austria	122	1
5	Franța	54	4
6	Statele Unite ale Americii	13^[g]	6^[h]
7	Irlanda	4	1
8	Japonia	3	1
9	Canada	3	1

Note

^ Procentajul este calculat din numărul total de curse în care a fost înscris constructorul.
^ ^a ^b ^c ^d Alfa Romeo, Red Bull, Renault și Shadow^⁠(d) au fost licențiate în altă țară în timpul participării lor în Formula 1, dar nu au înregistrat nicio victorie sub aceste naționalități alternative.
^ Benetton a deținut o licență britanică din 1986 până în 1995 și o licență italiană din 1996 până în 2001.^[6]
^ Între 1981-1982, echipa a a concurat ca Talbot Ligier.
^ ^a ^b ^c A participat doar la cursele de Campionat Mondial de la Indianapolis.
^ Una din cele 27 de victorii ale lui Benetton a fost înregistrată sub licență italiană. Toate celelalte cu licență britanică.
^ Dintre acestea, 11 victorii au fost la Indianapolis 500.
^ Dintre aceștia, 4 constructori au câștigat doar la Indianapolis 500.

Referințe

^ „About FIA”. Fédération Internationale de l'Automobile (FIA). Arhivat din original la 15 noiembrie 2012. Accesat în 31 octombrie 2008.
^ „His Serene Highness Prince Rainier of Monte Carlo awarded the first FIA Gold Medal for Motor Sport”. Fédération Internationale de l'Automobile (FIA). 14 octombrie 2004. Arhivat din original la 15 noiembrie 2007. Accesat în 30 octombrie 2008.
^ „Constructor wins by number”. StatsF1. Accesat în 18 iunie 2020.
^ Diepraam, Mattijs (1 decembrie 2019). „World Championship Grand Prix wins”. 6th Gear. Forix. Accesat în 23 aprilie 2020.
^ „Race results”. Formula 1. Accesat în 18 iunie 2020.
^ Hayhoe & Holland 2006, p. 592.
^ „1981 German Grand Prix Entry list”.

Bibliografie

Hayhoe, David; Holland, David (2006). Grand Prix Data Book (4th ed.). Haynes Publishing. ISBN 1-84425-223-X.
Hughes, Mark; Tremayne, David (2002). The Concise Encyclopedia of Formula 1. Parragon. ISBN 0-75258-766-8.

Vezi și

[6] Procentajul este calculat din numărul total de curse în care a fost înscris constructorul.

[Nationality-7] Alfa Romeo, Red Bull, Renault și Shadow^⁠(d) au fost licențiate în altă țară în timpul participării lor în Formula 1, dar nu au înregistrat nicio victorie sub aceste naționalități alternative.

[9] Benetton a deținut o licență britanică din 1986 până în 1995 și o licență italiană din 1996 până în 2001.^[6]

[10] Între 1981-1982, echipa a a concurat ca Talbot Ligier.

[Indy-12] A participat doar la cursele de Campionat Mondial de la Indianapolis.

[13] Una din cele 27 de victorii ale lui Benetton a fost înregistrată sub licență italiană. Toate celelalte cu licență britanică.

[14] Dintre acestea, 11 victorii au fost la Indianapolis 500.

[15] Dintre aceștia, 4 constructori au câștigat doar la Indianapolis 500.

[1] „About FIA”. Fédération Internationale de l'Automobile (FIA). Arhivat din original la 15 noiembrie 2012. Accesat în 31 octombrie 2008.

[2] „His Serene Highness Prince Rainier of Monte Carlo awarded the first FIA Gold Medal for Motor Sport”. Fédération Internationale de l'Automobile (FIA). 14 octombrie 2004. Arhivat din original la 15 noiembrie 2007. Accesat în 30 octombrie 2008.

[3] „Constructor wins by number”. StatsF1. Accesat în 18 iunie 2020.

[4] Diepraam, Mattijs (1 decembrie 2019). „World Championship Grand Prix wins”. 6th Gear. Forix. Accesat în 23 aprilie 2020.

[5] „Race results”. Formula 1. Accesat în 18 iunie 2020.

[8] Hayhoe & Holland 2006, p. 592.

[entrylist-11] „1981 German Grand Prix Entry list”.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[a]

[b]

[c]

[d]

[7]

[e]

[f]

[g]

[h]

[6]