Sezonul de Formula 1 din 1967
Sezonul de Formula 1 din 1967 | |
Durată | 2 ianuarie - 22 octombrie |
---|---|
Nr. curse | 11 |
Nr. piloți | 41 |
Nr. echipe | 24 |
Campionul la Piloți | |
Denny Hulme (Primul titlu) | |
Campionul la Constructori | |
Brabham-Repco (Al 2-lea titlu) |
Sezonul de Formula 1 din 1967 a fost cel de-al 21-lea sezon al curselor auto de Formula 1 FIA. A inclus cea de-a 18-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților și a 10-a ediție a Cupei Internaționale pentru Constructorii de F1.[1] Sezonul a fost disputat pe parcursul a unsprezece curse, începând cu Marele Premiu al Africii de Sud pe 2 ianuarie și terminându-se cu Marele Premiu al Mexicului pe 22 octombrie. În 1967 s-au desfășurat și șase curse care nu au făcut parte din campionat. Denny Hulme a câștigat Campionatul Mondial al Piloților, iar Brabham-Repco a primit Cupa Internațională pentru Constructorii de Formula 1.
Hulme a devenit primul dintre cei doi piloți care au câștigat titlul fără a obține vreun pole position în sezon. Doar Niki Lauda a mai reușit acest lucru în 1984. De asemenea, până în prezent, este singurul neozeelandez care a câștigat Campionatul Mondial al Piloților. Dan Gurney a obținut pentru Eagle singura ei victorie, iar Pedro Rodríguez i-a oferit lui Cooper ultima victorie într-un dramatic Mare Premiu al Africii de Sud, în care John Love a fost aproape de victorie la volanul unui Cooper-Climax învechit și privat.
Doi piloți au murit în evenimentele legate de Formula 1 în 1967. Pilotul Ferrari, Lorenzo Bandini, a murit într-un accident de foc în timpul Marelui Premiu al Principatului Monaco, pe 10 mai. În timp ce se afla pe locul al doilea în spatele lui Hulme în turul 82 (din 100), Bandini a pierdut controlul Ferrari-ului său când a ciupit o balustradă în timp ce intra în șicana Harbour. A derapat necontrolat înainte de a lovi un stâlp de lumină și de a se răsturna. Atunci când Ferrari-ul a lovit baloții de paie de pe marginea pistei, rezervorul său de combustibil a explodat în flăcări cu Bandini prins dedesubt. Suferind arsuri pe mai mult de 70% din corp, Bandini a murit la spital trei zile mai târziu. Pilotul britanic Bob Anderson a murit pe 27 august în timpul unui test la Silverstone la volanul unui Brabham. Anderson a derapat de pe pistă în condiții umede și a lovit un stâlp de observație, suferind răni grave la piept și la gât. Ulterior, a murit la Spitalul General Northampton din apropiere.
Piloții și echipele înscrise în campionat
[modificare | modificare sursă]Următorii piloți și constructori au participat în Campionatul Mondial al Piloților din 1967 și în Cupa Internațională a Constructorilor de F1 din 1967.
Imagine | Concurent | Constructor | Motor | Șasiu | Pneu | Piloți | |
---|---|---|---|---|---|---|---|
Numele pilotului | Etape | ||||||
Brabham Racing Organisation | Brabham | Repco 620 3,0 V8 Repco 740 3,0 V8 |
BT19 BT20 BT24 |
G | Jack Brabham | Toate | |
Denny Hulme | Toate | ||||||
Owen Racing Organisation | BRM | BRM P75 3,0 H16 BRM P60 2,1 V8 |
P83 P261 P115 |
G | Jackie Stewart | Toate | |
Mike Spence | Toate | ||||||
Cooper Car Company | Cooper | Maserati 9/F1 3,0 V12 Maserati 10/F1 3,0 V12 |
T81 T81B T86 |
F | Jochen Rindt | 1–10 | |
Pedro Rodríguez | 1–7, 11 | ||||||
Alan Rees | 6 | ||||||
Richard Attwood | 8 | ||||||
Jacky Ickx | 9–10 | ||||||
Anglo American Racers | Eagle | Climax FPF 2,8 L4 | T1F | G | Dan Gurney | 1 | |
Weslake 58 3,0 V12 | T1G | 2–11 | |||||
Richie Ginther | 2 | ||||||
Bruce McLaren | 5–7 | ||||||
Ludovico Scarfiotti | 9 | ||||||
Scuderia Ferrari SpA SEFAC | Ferrari | Ferrari 242 3,0 V12 | 312/66 312/67 |
F | Lorenzo Bandini | 2 | |
Chris Amon | 2–11 | ||||||
Mike Parkes | 3–4 | ||||||
Ludovico Scarfiotti | 3–4 | ||||||
Jonathan Williams | 11 | ||||||
Honda Racing | Honda | Honda RA273E 3,0 V12 | RA273 RA300 |
F | John Surtees | 1–4, 6–7, 9–11 | |
Sam Tingle | LDS[a] | Climax FPF 2,8 L4 | Mk 3 | D | Sam Tingle | 1 | |
Bayerische Motoren Werke AG | Lola[a] | BMW M10 2,0 L4 | T100 | D | Hubert Hahne | 7 | |
Team Lotus | Lotus | BRM P75 3,0 H16 BRM P60 2,1 V8 |
43 33 |
F | Graham Hill | 1–2 | |
Jim Clark | 1 | ||||||
Climax FWMV 2,0 V8 | 33 | 2 | |||||
Ford Cosworth DFV 3,0 V8 | 49 | 3–11 | |||||
Graham Hill | 3–11 | ||||||
Eppie Wietzes | 8 | ||||||
Giancarlo Baghetti | 9 | ||||||
Moisés Solana | 10–11 | ||||||
Matra Sports | Matra | Ford Cosworth FVA 1,6 L4 | MS5 MS7 |
D G |
Jean-Pierre Beltoise | 2, 10–11 | |
Johnny Servoz-Gavin | 2 | ||||||
Bruce McLaren Motor Racing | McLaren | BRM P111 2,1 V8 BRM P101 3,0 V12 |
M4B M5A |
G | Bruce McLaren | 2–3, 8–11 |
Echipele private care nu și-au construit propriul șasiu și au folosit șasiurile constructorilor existenți sunt arătate mai jos.
Calendar
[modificare | modificare sursă]Următoarele unsprezece Mari Premii au avut loc în 1967.
1. | 2. | 3. | 4. |
---|---|---|---|
Marele Premiu al Africii de Sud 2 ianuarie |
Marele Premiu al Principatului Monaco 7 mai |
Marele Premiu al Țărilor de Jos 4 iunie |
Marele Premiu al Belgiei 18 iunie |
Kyalami (P) |
Monaco (S) |
Zandvoort (P) |
Spa-Francorchamps (S) |
5. | 6. | 7. | 8. |
Marele Premiu al Franței 2 iulie |
Marele Premiu al Marii Britanii 15 iulie |
Marele Premiu al Germaniei 6 august |
Marele Premiu al Canadei 27 august |
Le Mans Bugatti (P) |
Silverstone (P) |
Nürburgring (P) |
Mosport Park (P) |
9. | 10. | 11. | |
Marele Premiu al Italiei 10 septembrie |
Marele Premiu al Statelor Unite 1 octombrie |
Marele Premiu al Mexicului 22 octombrie | |
Monza (P) |
Watkins Glen (P) |
Magdalena Mixhuca (P) | |
(P) - pistă; (S) - stradă. |
Rezultate și clasamente
[modificare | modificare sursă]Marile Premii
[modificare | modificare sursă]Clasament Campionatul Mondial al Piloților
[modificare | modificare sursă]Punctele au fost acordate pe o bază de 9–6–4–3–2–1 primilor șase clasați în fiecare cursă. Doar cele mai bune cinci rezultate din primele șase curse și cele mai bune patru rezultate din restul de cinci curse au fost luate în considerare pentru Campionatul Mondial. FIA nu a acordat o clasificare în campionat acelor piloți care nu au obținut puncte.
Poz. | Pilot | ZAF |
MCO |
NLD |
BEL |
FRA |
GBR |
DEU‡ |
CAN |
ITA |
USA |
MEX |
Puncte |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | Denny Hulme | 4R | 1 | 3 | Ab | 2 | 2R | 1 | 2 | Ab | 3 | 3[b] | 51 |
2 | Jack Brabham | 6P | AbP | 2 | Ab | 1 | 4 | 2 | 1 | 2 | (5) | 2 | 46 (48) |
3 | Jim Clark | Ab | AbR | 1R | 6P | Ab | 1P | AbP | AbP R |
3P R |
1 | 1P R |
41 |
4 | John Surtees | 3 | Ab | Ab | Ab | 6 | 4 | 1 | Ab | 4 | 20 | ||
5 | Chris Amon | 3 | 4 | 3 | Ab | 3 | 3 | 6 | 7 | Ab | 9 | 20 | |
6 | Pedro Rodríguez | 1 | 5 | Ab | 9 | 6 | 5 | 11 | 6 | 15 | |||
7 | Graham Hill | Ab | 2 | AbP | Ab | AbP R |
Ab | Ab | 4 | Ab | 2P R |
Ab | 15 |
8 | Dan Gurney | Ab | Ab | Ab | 1R | Ab | Ab | AbR | 3 | Ab | Ab | Ab | 13 |
9 | Jackie Stewart | Ab | Ab | Ab | 2 | 3 | Ab | Ab | Ab | Ab | Ab | Ab | 10 |
10 | Mike Spence | Ab | 6 | 8 | 5 | Ab | Ab | Ab | 5 | 5 | Ab | 5 | 9 |
11 | John Love | 2 | 6 | ||||||||||
12 | Jo Siffert | Ab | Ab | 10 | 7 | 4 | Ab | Ab | NS | Ab | 4 | 12 | 6 |
13 | Jochen Rindt | Ab | Ab | Ab | 4 | Ab | Ab | Ab | Ab | 4 | Ab | 6 | |
14 | Bruce McLaren | 4 | Ab | Ab | Ab | Ab | 7 | Ab | Ab | Ab | 3 | ||
15 | Jo Bonnier | Ab | Ab | Ab | 6 | 8 | Ab | 6 | 10 | 3 | |||
16 | Chris Irwin | 7 | Ab | 5 | 7 | 9 | Ab | Ab | Ab | Ab | 2 | ||
17 | Bob Anderson | 5 | NSC | 9 | 8 | Ab | Ab | 2 | |||||
18 | Mike Parkes | 5 | Ab | 2 | |||||||||
19 | Guy Ligier | 10 | NC | 10 | 8 | Ab | Ab | 11 | 1 | ||||
20 | Ludovico Scarfiotti | 6 | NC | Ab | 1 | ||||||||
21 | Jacky Ickx | 6 | Ab | 1 | |||||||||
— | Jean-Pierre Beltoise | NSC | 7 | 7 | 0 | ||||||||
— | David Hobbs | 8 | 9 | 0 | |||||||||
— | Jonathan Williams | 8 | 0 | ||||||||||
— | Alan Rees | 9 | 0 | ||||||||||
— | Richard Attwood | 10 | 0 | ||||||||||
— | Mike Fisher | 11 | NS | 0 | |||||||||
— | Dave Charlton | NC | 0 | ||||||||||
— | Luki Botha | NC | 0 | ||||||||||
— | Al Pease | NC | 0 | ||||||||||
— | Piers Courage | Ab | Ab | NS | 0 | ||||||||
— | Moisés Solana | Ab | Ab | 0 | |||||||||
— | Sam Tingle | Ab | 0 | ||||||||||
— | Lorenzo Bandini | Ab[c] | 0 | ||||||||||
— | Johnny Servoz-Gavin | Ab | 0 | ||||||||||
— | Silvio Moser | Ab | 0 | ||||||||||
— | Hubert Hahne | Ab | 0 | ||||||||||
— | Giancarlo Baghetti | Ab | 0 | ||||||||||
— | Eppie Wietzes | DSC | 0 | ||||||||||
— | Tom Jones | NSC | 0 | ||||||||||
— | Richie Ginther | NSC | 0 | ||||||||||
Poz. | Pilot | ZAF |
MCO |
NLD |
BEL |
FRA |
GBR |
DEU‡ |
CAN |
ITA |
USA |
MEX |
Puncte |
Legendă | |
---|---|
Culoare | Rezultat |
Auriu | Câștigător |
Argintiu | Locul 2 |
Bronz | Locul 3 |
Verde | Alte locuri care punctează |
Albastru | Alte locuri |
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC) | |
Purpuriu | A abandonat cursa (Ab) |
Negru | Descalificat (DSC) |
Alb | Nu a luat startul (NS) |
Roșu | Nu s-a calificat (NSC) |
Fără culoare | Retras înainte de calificări (Ret) |
Exclus (EX) | |
Nu a participat (celulă goală) | |
Adnotare | Însemnătate |
P | Pole position |
R | Cel mai rapid tur |
(6) | Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM |
Notă:
- – În Marele Premiu al Germaniei din 1967, au fost înscriși și piloți care au concurat cu mașini de F2. Aceștia nu erau eligibili de puncte pentru campionat, indiferent de poziția în care încheiau cursa. Din acest motiv, deși au terminat pe locurile 6, respectiv 8, Jo Bonnier și Guy Ligier au primit punctele aferente pozițiilor 5 și 6, întrucât locurile 5 și 7 au fost ocupate de mașini de F2.
Clasament Cupa Internațională pentru Constructorii de F1
[modificare | modificare sursă]Punctele au fost acordate pe o bază de 9–6–4–3–2–1 primilor șase clasați în fiecare cursă, dar numai primei mașini care a terminat pentru fiecare constructor. Cele mai bune cinci rezultate din primele șase curse și cele mai bune patru rezultate din restul de cinci curse au fost luate în considerare pentru Cupa Internațională.
Poz. | Constructor | ZAF |
MCO |
NLD |
BEL |
FRA |
GBR |
DEU |
CAN |
ITA |
USA |
MEX |
Puncte |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | Brabham-Repco | 4 | 1 | 2 | Ab | 1 | 2 | 1 | 1[d] | 2 | (3) | 2 | 63 (67) |
2 | Lotus-Ford | 1 | 6 | Ab | 1 | Ab | 4 | 3 | 1 | 1 | 44 | ||
3 | Cooper-Maserati | 1 | 5 | 10 | 4 | 4 | 5 | 6 | 8 | 4 | 4 | 6 | 28 |
4 | Honda | 3 | Ab | Ab | Ab | 6 | 4 | 1 | Ab | 4 | 20 | ||
5 | Ferrari | 3 | 4 | 3 | Ab | 3 | 3 | 6 | 7 | Ab | 8 | 20 | |
6 | BRM | Ab | 6 | 8 | 2 | 3 | 7 | 9 | 5 | 5 | Ab | 5 | 17 |
7 | Eagle-Weslake | Ab | Ab | 1 | Ab | Ab | Ab | 3 | Ab | Ab | Ab | 13 | |
8 | Lotus-BRM | Ab | 2 | 7 | 11 | NS | 6 | ||||||
9 | Cooper-Climax | 2 | NSC | 6 | |||||||||
10 | McLaren-BRM | 4 | Ab | 7 | Ab | Ab | Ab | 3 | |||||
11 | Brabham-Climax | 5 | NSC | 9 | 8 | Ab | Ab | 2 | |||||
— | Matra-Ford | Ab | 7 | 7 | 0 | ||||||||
— | Eagle-Climax | Ab | NC | 0 | |||||||||
— | LDS-Climax | Ab | 0 | ||||||||||
— | Lotus-Climax | Ab | 0 | ||||||||||
— | Cooper-ATS | Ab | 0 | ||||||||||
— | Lola-BMW | Ab | 0 | ||||||||||
Poz. | Constructor | ZAF |
MCO |
NLD |
BEL |
FRA |
GBR |
DEU |
CAN |
ITA |
USA |
MEX |
Puncte |
Curse non-campionat
[modificare | modificare sursă]În sezonul din 1967, au fost organizate și șase curse care nu au făcut parte din Campionatul Mondial.
Numele cursei | Circuit | Data | Pilotul câștigător | Constructor |
---|---|---|---|---|
Cursa Camponilor II | Brands Hatch | 12 martie | Dan Gurney | Eagle-Weslake |
Spring Cup I | Oulton Park | 15 aprilie | Jack Brabham | Brabham-Repco |
Trofeul Internațional BRDC XIX | Silverstone | 29 aprilie | Mike Parkes | Ferrari |
Gran Premio di Siracusa XVI | Siracuza | 21 mai | Mike Parkes Ludovico Scarfiotti |
Ferrari |
Cupa Internațională de Aur XIV | Oulton Park | 16 septembrie | Jack Brabham | Brabham-Repco |
Marele Premiu al Spaniei XV | Jarama | 12 noiembrie | Jim Clark | Lotus-Ford |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b LDS și Lola au intrat în campionat doar în calitate de constructori de șasiu.
- ^ Denny Hulme și-a adjudecat matematic titlul la piloți la Marele Premiu al Mexicului.
- ^ Lorenzo Bandini a decedat după trei zile din cauza rănilor suferite în urma unui accident în Marele Premiu al Principatului Monaco din 1967.
- ^ Brabham-Repco și-a adjudecat matematic titlul la constructori la Marele Premiu al Canadei.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ FIA Yearbook, 1974, Grey Section, pages 117–118
|