Județul Satu Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Judeţul Satu Mare)
Salt la: Navigare, căutare


Județul Satu Mare
Szatmár megye
—  Județ  —
Hotelul Dacia (fost Pannonia) din Satu Mare, Cetatea de la Ardud, Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare, Biserica de lemn din Lechința, Castelul Károlyi din Carei, Muzeul Țării Oașului
Hotelul Dacia (fost Pannonia) din Satu Mare, Cetatea de la Ardud, Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare, Biserica de lemn din Lechința, Castelul Károlyi din Carei, Muzeul Țării Oașului
Stemă
Stemă

Țară  România
Regiune Nord-Vest

Reședință Satu Mare
Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Adrian Ștef (ALDE)
 - Prefect Eugeniu Avram

Populație (2011)
 - Densitate 74.5 loc./km² 
 - Locul după populație 29

Prefix telefonic 61
Indicativ autovehicule SM

Site web: [1]

Harta României cu județul Județul Satu Mare Szatmár megye indicat
Harta României cu județul Județul Satu Mare
Szatmár megye indicat

Satu Mare (în maghiară Szatmár megye, în germană Kreis Sathmar) este un județ în nord-vestul României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a fostei Regiuni Maramureș (din raioanele Satu Mare, Carei și Negrești-Oaș). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Satu-Mare (interbelic), respectiv din Comitatul Sătmar (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Satu Mare.

Lista orașelor din județul Satu Mare[modificare | modificare sursă]

În Județul Satu Mare se găsesc șase localități urbane, dintre care două municipii, respectiv patru orașe:

Istorie[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice din Țara Oașului, de la Ardud, Medieșu-Aurit, Homorod și Sanislău au scos la lumină relicve atestând viața umană în această regiune începând încă din paleolitic. Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care trăiesc aici de peste 2000 ani creând o remarcabilă civilizație. Drept model se poate lua așezarea Medieșu Aurit, unde se găsesc rămășițele a 13 cuptoare de olărit, reprezentând cel mai mare vestigiu arheologic de acest fel din România.

Coif celtic din epoca fierului, sec. al IV-lea î.Ch., descoperit la Satu Mare. Muzeul Național de Istorie a României

Pe teritoriul județului Satu Mare au fost de asemenea descoperite urme ale civilizației celtice. La sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea regiunea a fost încorporată în Regatul Ungariei. Situându-se la intersecția unor importante drumuri comerciale și având bogate resurse naturale, atestate în scrierile istorice din anul 1181, comitatul Sătmar a avut o istorie tumultoasă. În jurul anului 1000 regina Ghizela de Bavaria, soția regelui Ștefan I al Ungariei, a așezat la Sătmar coloniști germani.

Cetățile de la Satu Mare, Ardud, Medieșu-Aurit, Carei ș.a., ale căror ruine rezistă până astăzi, apoi biserica romanică de la Acâș (secolul al XIII-lea) și bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sâncrai, Beltiug ș.a., sunt principalele monumente medievale ale acestei zone. După bătălia de la Mohács (1526) regiunea Sătmarului a fost revendicată atât de regii ungari (titlu posedat de principii austrieci) cât și de principii transilvăneni. În vara anului 1601 Mihai Viteazul și-a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile, pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie. Peste mai bine de 100 de ani, în 1711, armata prințului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat în fața trupelor austriece la Moftin. În 1657 cetatea și comitatul Sătmar au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poartă semnătura colonelului Jan Sobieski, viitorul rege al Poloniei.

Între 1660-1661 trupele otomane au devastat întreg ținutul. Guvernarea habsburgică de după 1711 a adus o perioadă de stabilitate și prosperitate în zonă. Coloniștii germani ajung aici în secolul al XVIII-lea și se stabilesc pe proprietatea conților Karoly de Carei. Cele două războaie mondiale și Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale județului din secolul XX. Memorialul ridicat la Carei în 1964, o sculptură de Vida Geza, este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX.

Administrație publică[modificare | modificare sursă]

Harta politică a Județului Satu Mare, conform alegerilor locale din 2012.

Consiliul Județean Satu Mare[modificare | modificare sursă]

Adrian Ștef (PNL) a fost ales președinte al Consiliului Județean Satu Mare[1][2] la data de 10 iunie 2012; el a fost patronul firmei de securitate Folda Security. Vicepreședinții Consiliului Județean Satu Mare au fost inițial Mircea Govor (PSD) și Árpád Csehi (UDMR), cel din urmă a demisionat[3][4], ulterior fiind înlocuit de Rudolf Riedl (UDMR).[5][6][7]

Componența originală a Consiliului Județean Satu Mare (32 de consilieri) în urma alegerilor locale:[8][9]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
37.90% Uniunea Social-Liberală 13                          
34.19% Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 12                          
14.26% Partidul Democrat Liberal 5                          
6,25% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 2                          

Componența actuală a Consiliului Județean Satu Mare[modificare | modificare sursă]

După alegerile locale din 2012 s-au produs o serie de schimbări politice atât pe plan național cât și pe plan județean: ruperea alianței USL[10] și a coaliției PSD-PNL[11], înființarea Partidului Liberal Reformator[12][13][14], înscrierea în PLR a 77 de aleși locali[15][16][17][18][19] ca urmare a ordonanței de urgență 55/2014 (conform prevederilor acesteia)[20][21], fuziunea PNL-PDL sub denumirea de Partidul Național Liberal[22][23], fuziunea PLR-PC sub denumirea de Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)[24][25][26] etc. Ca urmare directă a acestor schimbări politice, componența actuală a consiliului local arată astfel[27][28][29][30][31]:

Președinte: Adrian Ștef (ALDE)
Vicepreședinți: Mircea Govor (PSD) și Rudolf Riedl (UDMR)
Consiliul Județean (32 de consilieri):

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 12                        
  Partidul Social Democrat 8                        
  Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 6                        
  Partidul Național Liberal 6                        

Consilierii județeni din legislatura 2012-2016 includ nume precum: Ardelean Ciprian (PSD), Buzgău Oliviu (PSD), Ciocan Vasile (PSD), Enătescu Virgil (PNL), Kovacs Mate (UDMR), Lazăr Dăliana (PDL), Maxi Rodica (PSD), Marușca Anna-Maria (PNL), Pinter Jozsef (PSD), Rișcău Gheorghe (PNL), Viman Ioan (PSD) .

Bugetul județului Satu Mare

Bugetul județului Satu Mare pe anul 2012 a fost de 704,520,000 lei; la capitolul cheltuieli s-au înregistrat 708,90 milioane lei.

La data de 25 martie 2013 s-a votat bugetul județului Satu Mare pe anul 2013; acesta este de 150,932,750 lei. Din venituri proprii se va realiza suma de 10.813.000 lei, din cote defalcate 25.000.000 lei, sume alocate 11.610.000 lei, total TVA 56.187.000 lei. S-au alocat 15.091.000 lei pentru echilibrarea bugetelor locale și plata datoriilor mai vechi de 90 de zile. Cea mai mare alocare în cuantum de 59.291.000 lei este la asigurare și asistență socială (40%).

Situare geografică[modificare | modificare sursă]

Județul Satu Mare este situat în nord-vestul României, în zona transfrontalieră cu Ungaria și Ucraina. Face parte din Regiunea de Nord Vest și de asemenea din Euroregiunea Carpatică. Puncte de trecere a frontierei (vamă):

Distanțe rutiere :

Informații turistice[modificare | modificare sursă]

Pictură moralizatoare din secolul XVIII. în Biserica de lemn din Corund

Situat în partea de nord-vest a României, județul Satu Mare (4.405 km pătrați) este una din porțile principale ale României, având granițe cu Ungaria și Ucraina. Având un climat temperat-continental, județul Satu Mare a fost populat cu mai mult de 100.000 de ani î.Hr., oamenii locuind pe terasele înalte din Țara Oașului (Remetea-Oaș, Boinești, Călinești-Oaș etc).

În această regiune dacii au creat în decurs de circa 1000 de ani o civilizație dezvoltată, în special la Medieșu-Aurit. Situat la intersecția unor drumuri comerciale importante, având nenumărate resurse naturale, județul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie tumultoasă, cu evenimente memorabile. Puternice cetăți ale căror ruine se află în Satu Mare, Ardud, Medieșu Aurit, Tămășeni, Carei, etc., biserici romanice (Acâș, secolul al XIII-lea), biserici gotice (Ardud, Enu-Sâncrai, Beltiug).

Personalități: episcopul Grigore Maior, fondator de școli, Ferenc Kölcsey, luptător pentru libertate și justiție socială, preotul Vasile Lucaciu, memorandist, poetul Ady Endre, pictorul Aurel Popp.

Secolul al XX-lea a marcat profund județul Satu Mare prin cele două războaie mondiale și prin Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. Creat de sculptorul Vida Geza în 1964, monumentul de la Carei este reprezentativ pentru secolul al XX-lea, un secol cu războaie și catastrofe naturale, dar de asemenea un secol de mari progrese și speranțe după Decembrie 1989. Aici se găsesc multe muzee care așteaptă să fie vizitate:

Casa Vécsey - Muzeul de Artă din Satu Mare

Muzee[modificare | modificare sursă]

  • Muzeul Județean Satu Mare (arheologie și științele naturii);
  • Muzeul de Artă Satu Mare
  • Muzeul Orașului Tășnad (istoria și etnografia orașului);
  • Muzeul Țării Oașului din Negrești Oaș, fondat în 1972 (muzeu de etnografie în aer liber);
  • Muzeul Etnografic al Șvabilor din Petrești cu peste 200 de exponate
  • Rezervația Dacilor Liberi de la Medieșu Aurit.

Arii protejate[modificare | modificare sursă]

Alte obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Cetatea Drágffy-Károlyi de la Ardud
Pictură în pronaosul bisericii de lemn din Soconzel, dispărută în incediul din 3 octombrie 2009
  • Medieșu Aurit
    • Ruinele Castelul Lónyai (în alte surse: Lónyay) - castel construit în mai multe etape între secolele XIII - XVIII. De-a lungul istoriei a fost posesia familiilor Móriczfi, Meggyesi, Móriczhidai, Báthory, Lónyay, Wesselényi și Teleki. În perioada interbelică a fost posesia familiei regale. Castelul a primit numele după Zsigmond (Sigismund) Lónyay, în timpul căruia a fost reconstruită în stil renascentist.[97][98][99][100]
    • Conacul Boross - conac construit în 1869 de Ignácz Boross. Ultimul proprietar, Zoltán Boross s-a spânzurat după război. Nefiind revendicat de nimeni, clădirea se află într-o stare avansată de degradare, adăpostește locuințe sociale, iar în pivnița ei boltită funcționează o discotecă.[101][102][103]
    • Conacul Grosz din Medieșu Aurit - construit de Edward Grosz în secolul al XIX-lea, conacul a fost proprietatea familiei Grosz, o familie de proprietari evrei. Astăzi adăpostește primăria și consiliul local al comunei.[104][105]
  • Săuca - aici s-a născut la data de 8 august 1790 Ferenc Kölcsey, unul dintre cei mai mari poeți a literaturii maghiare, autorul imnului național al Ungariei. Statuia lui se află în fața bisericii reformate, pe casa lui natală este expusă o placă memorială, încoronată în fiecare an la data nașterii al poetului.

Subregiuni istorice și etnografice[modificare | modificare sursă]

Pereche de dansatori ai Ansamblului folcloric Oașul în fața bisericii de lemn din Lechința, monument păstrat în Muzeul Țării Oașului

Localitățile de pe teritoriul actual al Județului Satu Mare aparțin la diferite subregiuni, ținuturi, sau în terminologie arhaică „țări” istorice și subdiviziuni etnografice, dintre care cea mai cunoscută este Țara Oașului. Acestea se disting prin caracteristici geografice, etnografice și prin folclorul, religia, obiceiurile, tradițiile și/sau dialectul vorbit de locuitori:

  • Sătmarul (Szatmár), numit și Ținutul Sătmarului - denumirea etnografică generală a regiunii etnolingvistice maghiare de pe Câmpia Someșului, care se distinge prin folclor (portul sătmărean), dansuri (dansurile sătmărene), cântece și muzica (muzica populară sătmăreană), dar parțial și prin religie (maghiarii sătmăreni fiind în mod tradițional de religie reformată). Teritoriul Ținutului Sătmarului este aproape identică cu teritoriul Comitatului Sătmar, înafara zonelor de munte (zona Baia Mare-Baia Sprie și Oașul). Azi este împărțită între Ungaria (estul județului Szabolcs-Szatmár-Bereg) și România (vestul județului actual Satu Mare).
  • Satele șvăbești - localitățile șvabilor sătmăreni se găsesc în jurul orașelor Carei și Ardud, respectiv între aceste două orașe, pe tot teritoriul domeniilor grofilor Károlyi (grofii au colonizat șvabi înclusiv și la Carei și Ardud). O parte dintre aceste sate (de exemplu Vállaj, în germană Wallei) se găsesc azi pe teritoriul Ungariei, dar marea lor majoritate sunt pe teritoriul actualului județ Satu Mare. Cele mai importante localități șvabe sunt: Foieni (Feinen), Petrești (Petrifeld), Urziceni (Schinal), Beltiug (Bildegg), Tiream (Wiesenfeld), Căpleni (Kaplau), dar trăiesc și azi importante comunități șvabe în orașele Ardud (Erdeed) și Carei (Großkarol). Aceste localități se disting prin religie (romano-catolică), arhitectura satelor, tradiții și limbă. Dialectul șvab a limbii germane este vorbită amestecat cu limba maghiară, șvabii fiind puternic asimilați lingvistic în maghiarime, însă mulți șvabi asimilați lingvistic și-au păstrat identitatea lor șvabă, puternic bazată și pe apartenența lor la cultul romano-catolic (ceea ce le-a deosebit și le deosebește și azi de maghiarii reformați al Sătmarului).
  • Țara Oașului - o regiune geografică și etno-culturală românească alcătuită din Depresiunea Oașului, respectiv din munții Munții Oaș și Gutâi, vestit pentru tradițiile sale specifice, care s-au conservat în forme origiale până aproape de zilele noastre. Capitala și cel mai mare oraș al Țării Oașului este Negrești Oaș. Locuitorii acestui ținut istoric sunt numiți adeseori oșeni, un subgrup etnic românesc, care se distinge prin bogăția tradițiilor, prin folclor (muzica, dansurile și arta populară), prin arhitectura bisericească (vezi bisericile de lemn din Țara Oașului), dar parțial și prin religie (în trecut oșenii au fost greco-catolici, o parte dintre ei azi fiind deja ortodocși).
  • Regiunea „Tövishát” (în traducere: Dealul Spinilor) - subregiune geografică și etnografică maghiară a regiunii Sălaj (Szilágyság) cu centrul la Cehu Silvaniei, care se distinge prin particularități etnolingvistice, prin dansuri și obiceiuri, prin religia predominant reformată a locuitorilor și prin folclor. Regiunea Tövishát se află pe teritoriul actualelor județe Sălaj, Bihor și Satu Mare. Localitățile care azi se găsesc pe teritoriul județului Satu Mare, sunt: Lelei, Bogdand și Hodod. Aceste localități a au aparținut la comitatul istoric Sălaj și sunt puternic legate cultural și economic de orașul Cehu Silvaniei.
  • Zona Ierului sau Zona Eriului (în maghiară: Érmellék) - subregiune geografică și etnografică a regiunii Partium / Crișana, în zona râului Ier (în limba maghiară Ér). Denumirea regiunii apare pentru prima dată în 1445, în documentele prelaturii de la Lelesz, sub forma de „Ermellek terrae arabilis”. Zona este populată în majoritate de maghiari și se caracterizează prin geografia, folclorul, portul și religia (predominant reformată) a locuitorilor. Cea mai mare parte a subregiunii se află azi pe teritoriul județului Bihor, dar câteve localități se află și pe teritoriul județelor Sălaj și Satu Mare, respectiv și pe teritoriul Ungariei (în județele Hajdu-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg). Denumirea maghiară a localităților din zona Ierului conține adeseori și denumirea râului Ier, de exemplu: Érmindszent (Eriu-Mețenț, azi Ady Endre), Érszentkirály (Eriu-Sâncrai), Érmihályfalva (Valea lui Mihai), Érgirolt (Ghirolt), , Érdengeleg (Dindești), Érendréd (Andrid), Érkörtvélyes (Curtuișeni, Bihor), Érsemjén (Șimian, Bihor), Érselénd (Șilindru, Bihor), Érkenéz (Voivozi, Bihor), Érszakácsi (Săcășeni), Érkőrös (Chereușa), Érbogyoszló (Buduslău, Bihor), Érolaszi (Olosig, Bihor), Érköbölkút (Cubulcut, Bihor) etc. Localitățile aflate pe teritoriul actual al Județului Satu Mare sunt: Ady Endre, Eriu-Sâncrai, Ghirolt, Dindești, Andrid, Săcășeni, Chereușa, Ghenci, Tiream, Santău, Pir, Pișcolt etc.

Festivaluri și evenimente culturale[modificare | modificare sursă]

Festivalul Național Sâmbra Oilor este cel mai mare festival din Țara Oașului (și unul dintre cele mai importante evenimente din județ) organizat anual la Huta-Certeze

Suprafața[modificare | modificare sursă]

Județul Satu Mare are o suprafață de 4.418 km² (1,9 % din teritoriul național). Folosința terenurilor :

  • 72 % terenuri agricole
  • 18 % păduri
  • 3 % râuri
  • 7 % alte suprafețe

Județele învecinate sunt județele Bihor, Sălaj și Maramureș.

Relief[modificare | modificare sursă]

Altitudini: de la 120 m până la 1.240 m

  • câmpii (63 %)
  • dealuri (20 %)
  • munți (17 %)

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima este de tip temperat-continentală. Maxima înregistrată a fost de +39,4 °C, la Carei, iar minima de -30,4 °C, la Satu Mare.

Județul Satu Mare are clima temperat-continentală, moderată cu veri puțin mai călduroase și ierni ceva mai blânde decât în restul țării. În schimb în zona de șes a teritoriului prezentat, care cuprinde partea Nordică a Câmpiei de Vest, iernile sunt mai lungi și verile mai moderate, față de partea centrală sau sudică a acesteia.

Regimul termic

Temperatura medie anuală în diferite stațiuni este următoarea: Carei 9,8 °C, Satu Mare 9,7 °C, iar la poalele Munților Oaș-Gutâi 8 °C. Maxima și minima absolută a fost înregistrată la Carei și anume + 39,5 °C în iulie 1952, respectiv -30,6 °C în ianuarie 1929. Pe baza observațiilor făcute timp de 70 de ani (1896-1970), valorile medii ale temperaturilor înregistrate la Satu Mare se prezintă astfel: primăvara 10,2 °C, vara 19,6 °C; toamna 10,8 °C; iarna -1,7 °C. Regimul termic al Careiului este asemănător. În Depresiunea Oașului, unde au fost măsurate valori mai scăzute, se înregistrează amplitudini anuale mai mici ale temperaturii.

Numărul zilelor de iarnă cu îngheț în zona de câmpie este de 50-60. Regiunile vestice cu exces de umiditate, favorizează apariția brumelor de toamnă timpurie.

Durata de strălucire a soarelui, cu cel mai mare număr de ore pe an, se înregistrează în partea sud-vestică (peste 1600 ore) și centrală (1500- 1600 ore) al județului, pe când în nord este sub 1400 ore.

Precipitațiile și regimul termic

Cantitatea medie a precipitațiilor variază între 600 mm în partea de vest a teritoriului și 1200 mm în Masivul Ignișului. În zonele de șes există variații anuale între 400-1000 mm. Valorile extreme înregistrate în stația Satu Mare au fost 1045 mm în 1912, respectiv 378,2 mm în 1961.

În regiunile de câmpie zăpada persisită de regulă numai în ianuarie și parțial în luna februarie, pe când în etajul montan acoperă solul timp de 4 luni pe an. La Certeze, în partea superioară a Sălătrucului, în unii ani zăpada persistă sub formă de mici pete chiar și în luna mai. Pe teritoriul județului Satu Mare umiditatea atmosferică cu o medie anuală de 71%, pe tot cursul anului se menține destul de ridicată (vara 64% și iarna 83%), favorizând dezvoltarea normală a plantelor cultivate. Nebulozitatea este redusă, astfel (5,5 zile) determinând un număr mare de zile insorite pe an (70-75 zile).

Presiunea atmosferică și regimul vânturilor

Întrucât teritoriul județului Satu Mare are o altitudne medie mică, se înregistrează valori ridicate de presiune atmosferică, în jur 1000 mb. Vânturile dominante sunt cele în sectorul nord-vestic, primăvara și vara fiind mai frecvente cele vestice, care de obicei sunt însoțite de ploi, iar toamna și iarna cele estice și nord-estice. Vânturile foarte puternice sunt foarte rare.

Caracteristice microclimatice locale

În general clima județului Satu Mare este unitară, dar există și unele particlarități locale, demne de remarcat, cu influența asupra covorului vegetal natural.

Astfel clima Munților Gutâi este mult mai aspră decat a celorlalte zone învecinate. Aceasta are repercusiuni și asupra topoclimatului Depresiunii Oașului, care este puțin mai rece și mai umed, față de cel al câmpiei. În Culmea Codrului dezvoltarea vegetației este influențată în primul rând de cantitatea mare de precipitații (800 mm/an). Durata mare de strălucire a soarelui în sectorul sud-vestic al județului, influețează în special dezvoltarea covorului vegetal al plantelor cu expoziție sudică. În schimb văile reci și cu nebulozitate pronunțată ale Câmpiei Nirului, au favorizat persisitența unor specii de plante, care în general apar în etajul montan.

Bibliografie: Carol Karacsonyi "Flora și vegetația județului Satu Mare"

Rețea hidrografică[modificare | modificare sursă]

  • râul Someș (60 km în județ),
  • râul Tur (66 km în județ),
  • râul Crasna (57 km în județ).

Populație[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a județtului Satu Mare

     Români (57.7%)

     Maghiari (34.5%)

     Romi (5.3%)

     Germani (1.5%)

     Altă etnie (1.0%)

Harta etnică a Județului Satu Mare.

Populația totală a județului: 329.079 locuitori:

  • 44 % populație urbană
  • 56 % populație rurală

Județul ocupă ca populație locul 29 din cele 41 de județe ale României:

  • Densitate: 83,5 locuitori pe km2 .

La recensământul din 20 octombrie 2011, structura populației pe etnii este următoarea:

Structura administrativă[modificare | modificare sursă]

Împărțirea administrativă a județului este următoarea :

  • două municipii
  • patru orașe
  • 56 comune (având 226 sate – 206.593 locuitori).

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și Lista personalităților sătmărene.


Pe teritoriul actualului județ Satu Mare s-au născut personalități ca:


Au copilărit, au trăit sau au creat pe teritoriul actualului județ Satu Mare:

Vezi și Lista episcopilor de Satu Mare.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Satu Mare, Andrei Bogdan, Maria Călinescu, Editura Acad. Republicii Socialiste România, 1976
  • Lupta Românilor din Județul Satu Mare pentru făurirea statului național unitar Român: Documente, 1848-1918, Viorel Ciubotă, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1989
  • Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului: dicționar, 1700-2000, George Vulturescu, Editura Muzeului Sătmărean, 2000
  • Mărturii arheologice din județul Satu Mare, Tiberiu Bader, Gheorghe Lazin, Editura Muzeul Județean Satu Mare, 1980

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Satu Mare

Hărți

Etnografie

Vezi și[modificare | modificare sursă]

SM
Județele României

SM Acest articol despre o localitate din județul Satu Mare este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://cjsm.ro/2011/09/stef-mihai-adrian-presedinte/ Ștef Mihai Adrian- Președinte (www.cjsm.ro)
  2. ^ http://www.gandul.info/stiri/rezultate-finale-alegeri-locale-2012-cine-sunt-presedintii-consiliului-judetean-in-brasov-buzau-calarasi-covasna-giurgiu-ialomita-mures-satu-mare-suceava-vaslui-9737580 Eliana Radulescu: REZULTATE FINALE ALEGERI LOCALE 2012. Cine sunt președinții CONSILIULUI JUDEȚEAN în Brașov, Buzău, Călărași, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mureș, Satu Mare, Suceava, Vaslui (Gândul.info via Mediafax)
  3. ^ http://www.ziare.com/csehi-arpad/satu-mare/csehi-arpad-si-a-dat-demisia-din-consiliul-judetean-3565467 Csehi Arpad si-a dat demisia din Consiliul Judetean (http://www.ziare.com/)
  4. ^ http://portalsm.ro/2013/01/csehi-arpad-si-a-dat-demisia-din-consiliul-judetean/ Csehi Arpad și-a dat demisia din Consiliul Județean (www. portalsm.ro, 28 ianuarie 2013)
  5. ^ http://www.ziare.com/csehi-arpad/satu-mare/csehi-arpad-si-a-dat-demisia-din-consiliul-judetean-3565467 Csehi Arpad si-a dat demisia din Consiliul Judetean (http://www.ziare.com/)
  6. ^ http://www.udmr.ro/organizatie/judetul-satu-mare Administrație locală, Județul Satu Mare (www.udmr.ro)
  7. ^ http://cjsm.ro/structura/consiliul-judetea/consilieri-cjsm/ Consiliul Județean Satu Mare, Consilieri Județeni (www.cjsm.ro)
  8. ^ http://www.gandul.info/stiri/rezultate-finale-alegeri-locale-2012-cine-sunt-presedintii-consiliului-judetean-in-brasov-buzau-calarasi-covasna-giurgiu-ialomita-mures-satu-mare-suceava-vaslui-9737580 Eliana Radulescu: REZULTATE FINALE ALEGERI LOCALE 2012. Cine sunt președinții CONSILIULUI JUDEȚEAN în Brașov, Buzău, Călărași, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mureș, Satu Mare, Suceava, Vaslui (Gândul.info via Mediafax)
  9. ^ http://adevarul.ro/locale/satu-mare/rezultate-finale-alegeri-locale-2012-arata-noul-consiliu-judetean-satu-mare-1_50aeeea17c42d5a663a1beff/index.html REZULTATE FINALE ALEGERI LOCALE 2012 Cum va arăta noul Consiliu Județean Satu Mare (Adevărul.ro, 12 iunie 2012, 12:46 )
  10. ^ http://www.ziare.com/uniunea-social-liberala/pnl/crin-antonescu-usl-si-a-incetat-existenta-cerem-demisia-lui-victor-ponta-1284682 Crin Antonescu: USL si-a incetat existenta. Cerem demisia lui Victor Ponta, de Florin Necula (Ziare.com, Marti, 25 februarie 2014, ora 23:59)
  11. ^ http://www.capital.ro/usl-s-a-rupt-pnl-iese-de-la-guvernare.html USL s-a rupt. PNL iese de la guvernare. Crin Antonescu: Miniștrii își vor depune demisiile până miercuri la ora 12 (Capital.ro, marți, 25 februarie 2014)
  12. ^ Tăriceanu a lansat Partidul Liberal Reformator. "Vă anunț candidatura mea la președinția României". Congresul PLR va avea loc pe 26 iulie, 3 iulie 2014, Cristian Andrei, Gândul
  13. ^ Cristian Tudor Popescu: "Tăriceanu a făcut un demers prostesc, bezmetic și ridicol". VIDEO, 26 februarie 2014, Raluca Ion, Gândul
  14. ^ Tăriceanu: Anunț oficial că am pornit pe drumul fondării Partidului Liberal Reformator, 3 iulie 2014, Alina Novaceanu, Mediafax
  15. ^ http://adrianstef.ro/2014/10/20/adevaratii-liberali-sunt-in-plr/ Adevărații liberali sunt în PLR! (Adrianstef.ro - blogul personal al președintelui CJSM, Adrian Ștef)
  16. ^ http://portalsm.ro/2014/10/peste-70-de-alesi-au-trecut-la-plr-satu-mare-lista-alesilor-locali/ Peste 70 de aleși au trecut la PLR Satu Mare. Lista aleșilor locali (PortalSM.ro, 20 octombrie 2014)
  17. ^ http://portalsm.ro/2014/09/adrian-stef-anunta-ca-se-inscrie-plr/ Adrian Ștef anunță că se înscrie în PLR (portalsm.ro, 5 septembrie 2014)
  18. ^ http://www.satmareanul.net/2014/10/20/77-de-alesi-locali-au-trecut-la-plr-satu-mare/ 77 de aleși locali au trecut la PLR Satu Mare (Sătmăreanul.net)
  19. ^ http://www.voceatransilvaniei.ro/satu-mare-77-de-alesi-locali-au-trecut-la-plr/ Satu Mare: 77 de aleși locali au trecut la PLR (VoceaTransilvaniei On-line, luni, 20 octombrie 2014, 17:04)
  20. ^ http://lege5.ro/Gratuit/gqydimrsgq/ordonanta-de-urgenta-nr-55-2014-pentru-reglementarea-unor-masuri-privind-administratia-publica-locala Ordonanța de urgență nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, în vigoare de la 02.09.2014 (Lege5.ro)
  21. ^ http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38380/OUG-nr-55-2014-reglementarea-unor-masuri-privind-administratia-publica-locala.html OUG nr. 55/2014 - reglementarea unor masuri privind administratia publica locala Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor masuri privind administratia publica locala a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 646, din 2 septembrie 2014. (Avocatnet.ro)
  22. ^ http://www.mediafax.ro/politic/tribunalul-bucuresti-dispune-fuziunea-pnl-cu-pdl-noua-formatiune-denumita-pnl-13367906 Tribunalul București dispune fuziunea PNL cu PDL. Noua formațiune, denumită PNL de Otilia Ciocan (Mediafax)
  23. ^ ACL nu mai exista!
  24. ^ http://actualitateasm.ro/stiri/47696-vizita-de-lucru-a-ministrului-agriculturii-si-co-presedintelui-alde-daniel-constantin-in-judetul-satu-mare/ Vizită de lucru a ministrului Agriculturii și co-președintelui ALDE, Daniel Constantin, în județul Satu Mare (Actualitatea Sătmăreană, 10 iulie 2015)
  25. ^ http://portalsm.ro/2015/07/ministrul-daniel-constantin-a-inaugurat-sediul-alde-satu-mare-pregatiri-pentru-alegerile-locale/ Ministrul Daniel Constantin a inaugurat sediul ALDE Satu Mare. Pregătiri pentru alegerile locale (portalsm.ro, 10 iulie 2015)
  26. ^ Partidul rezultat din fuziunea PLR-PC se va numi ALDE. http://www.mediafax.ro/politic/partidul-rezultat-din-fuziunea-plr-pc-se-va-numi-alde-si-va-candida-independent-la-alegeri-14468690. 
  27. ^ http://cjsm.ro/structura/consiliul-judetea/consilieri-cjsm/ Consilieri județeni (cjsm.ro - pagina oficială a Consiliului Județean Satu Mare)
  28. ^ http://www.pnlsatumare.ro/reprezentanti-nostri/viceprimari/ Consilieri judeteni PNL (pnlsatumare.ro - pagina organizației județene PNL)
  29. ^ http://www.udmr.ro/organizatie/judetul-satu-mare Administrație locală, Județul Satu Mare (www.udmr.ro - pagina oficială UDMR)
  30. ^ http://adrianstef.ro/2014/10/20/adevaratii-liberali-sunt-in-plr/ Adevărații liberali sunt în PLR! (Adrianstef.ro - blogul personal al președintelui CJSM, Adrian Ștef)
  31. ^ http://portalsm.ro/2014/10/peste-70-de-alesi-au-trecut-la-plr-satu-mare-lista-alesilor-locali/ Peste 70 de aleși au trecut la PLR Satu Mare. Lista aleșilor locali (PortalSM.ro, 20 octombrie 2014)
  32. ^ http://www.viziteaza-satumare.com/ro/news/B--ile-Ac---- Băile Acâș (Vizitează Satu Mare - pagina proiectului „Trasee sătmărene”)
  33. ^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1976, pag. 262.
  34. ^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1976, pag. 262.
  35. ^ http://www.gandul.info/magazin/povestea-bisericii-din-acas-satu-mare-care-a-supravietuit-de-a-lungul-secolelor-cu-semiluna-pe-turn-13361070 Povestea bisericii din Acâș, Satu Mare, care a supraviețuit de-a lungul secolelor cu semiluna pe turn (Gândul.info, publicat la: 02.10.2014 12:27)
  36. ^ http://printransilvania.ro/biserica-semiluna Biserica cu semilună (PrinTransilvania.ro)
  37. ^ http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=2061%20Biserica%20reformată%20 Biserica reformată (Biserici.org)
  38. ^ http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Stiri/Legenda+bisericii+din+Acas+Lacasul+blestemat+de+calugarii+benedi Legenda bisericii din Acâș. Lăcașul blestemat de călugării benedictini (Digi24.ro, publicat 16:44 05.04.15.)
  39. ^ http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/biserica-blestemata-din-acas-183459 Biserica blestemată din Acâș, de Rodica Hepcal (România Liberă, 15 aprilie 2010.)
  40. ^ http://www.dailymotion.com/video/x2lv6eh Satu Mare, biserica reformată din Acâș. Lăcașul are o vechime de peste 800 de ani și o istorie plină de dramatism. (Daily Motion via Digi24)
  41. ^ http://www.viziteaza-satumare.com/ro/news/B--ile-Ac---- Băile Acâș (Vizitează Satu Mare - pagina proiectului „Trasee sătmărene”)
  42. ^ http://www.britannica.com/biography/Endre-Ady Endre Ady (Encyclopaedia Britannica) - în limba engleză
  43. ^ http://partiumimuzeumok.ro/ady_endre/acasa.html Muzeul Memorial Ady Endre (partiumimuzeumok.ro - pagină web despre muzeele din ținutul istoric Partium)
  44. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1f_Urziceni_Zalau/DN1f_Urziceni_Zalau_Ady_Endre_Casa_Memoriala_r.htm Casa Memorială Ady Endre (Welcome to Romania On-line)
  45. ^ Erdőd vára (Cetatea de la Ardud), Erdélyi várak, erődítmények, erődtemplomok, hatervédő sáncok (Cetăți, fortificații, biserici fortificate și șanțuri fortificate de graniță din Transilvania), varianta On-line, în limba maghiară
  46. ^ https://www.youtube.com/watch?v=QZ8Ass4NLmc Castelul Jidvei si Cetatea Ardud - reportaj Antena 3 (YouTube via Antena3)
  47. ^ http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Cetatea-Ardud-Castelul-Ardud-Ardud-jud.-Satu-Mare-82-p.html Cetatea Ardud - Castelul Ardud - Ardud, jud. Satu Mare, Ghid video turistic On-line
  48. ^ http://www.viziteaza-satumare.com/ro/news/Cetatea-din-Ardud Cetatea de la Ardud, Vizitează Satu Mare, On-line
  49. ^ http://www.danube-places.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=293&Itemid=454&lang=hu Erdőd/Erdeed/Ardud Németek nyomában a Duna mentén – utak, találkozások, élmények (Pe urmele germanilor lângă Dunăre - călătorii, întâlniri, experiențe), în limba maghiară
  50. ^ http://www.danube-places.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=293&Itemid=454&lang=hu Erdőd/Erdeed/Ardud Németek nyomában a Duna mentén – utak, találkozások, élmények (Pe urmele germanilor lângă Dunăre - călătorii, întâlniri, experiențe), în limba maghiară
  51. ^ http://szatmariegyhazmegye.ro/url/Erdodi-Esperesi-Kerulet Erdődi Nagyboldogasszony plébánia (Parohia Adormirea Maicii Domnului - Ardud), Erdődi Esperesi Kerület (Decanatul Ardud), Pagina oficială a Diecezei Romano-Catolice de Satu Mare (varianta în limba maghiară)
  52. ^ http://tegnap.5mp.eu/web.php?a=tegnap&o=0RUXghEEWL Erdőd (Ardud), Tegnap (Ziua de ieri), On-line, în limba maghiară
  53. ^ http://www.napkor.hu/index.php/a-koezseghaza/a-kepviselotestuelet/category/10-erdod Obeliscul Petőfi din Ardud (www.napkor.hu)
  54. ^ http://www.frissujsag.ro/petofi-es-julia-szatmar-megyeben/ Petőfi és Júlia Szatmár megyében (Petőfi și Júlia în județul Satu Mare), Szatmári Friss Újság On-line, 06 septembrie 2013 17:34 (în limba maghiară)
  55. ^ http://tegnap.5mp.eu/web.php?a=tegnap&o=0RUXghEEWL Erdőd (Ardud), Tegnap (Ziua de ieri), On-line, în limba maghiară
  56. ^ http://www.frissujsag.ro/petofi-es-julia-szatmar-megyeben/ Petőfi és Júlia Szatmár megyében (Petőfi și Júlia în județul Satu Mare), Szatmári Friss Újság On-line, 06 septembrie 2013 17:34 (în limba maghiară)
  57. ^ http://tortenelemportal.hu/2010/06/petofi-muzeum-nyilik-erdodon/ Petőfi-múzeum nyílik Erdődön (La Ardud se deschide un Muzeul Petőfi), Történelem Portál (portal de istorie) via Manna.ro
  58. ^ http://szatmariegyhazmegye.ro/url/Erdodi-Esperesi-Kerulet Krasznabélteki Szent László plébánia (Parohia Sfântul Ladislău - Beltiug), Erdődi Esperesi Kerület (Decanatul Ardud), Pagina oficială a Diecezei Romano-Catolice de Satu Mare (varianta în limba maghiară)
  59. ^ http://mek.oszk.hu/00300/00355/html/ Articolul Prépostváry Bálint, Magyar életrajzi lexikon 1000–1990 (Enciclopedia biografică maghiară 1000–1990), Magyar Elektronikus Könyvtár - Országos Széchényi Könyvtár (Biblioteca Electronică Maghiară a Bibliotecii Naționale Széchényi ), Hungarológiai Alapkönyvtár (Biblioteca de bază de hungarologie), în limba maghiară
  60. ^ http://e-castellum.eu/url/Borvely Börvely (Berveni), e-Castellum.ro, pagina oficială a proiectului Castellum - Organizarea expozițiilor interactive în castelul din Carei și în conacul din Szabolcs și promovarea acestora în contextul turismului transfrontalier (varianta în limba maghiară)
  61. ^ http://www.welcometoromania.ro/DJ196/DJ196_Bogdand_Biserica_Reformata_r.htm Bogdand, Biserica reformată, Welcome to Romania, On-line
  62. ^ D. Oltean, K. Imola, S. Vasile, N. Bledea, Ghidul Muzeului Maghiar Bogdand, Ministerul Culturii, Direcția Pentru Minorități Naționale
  63. ^ http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=724 Muzeul Etnografic Maghiar "Sipos Lászlo"/"Sipos László” magyar néprajzi múzeum, Ghidul Muzeelor, On-line
  64. ^ http://www.viziteaza-satumare.com/ro/news/Biserica-de-lemn-din-Bolda Biserica de lemn din Bolda, Vizitează Satu Mare, On-line
  65. ^ http://www.revistamagazin.ro/content/view/442/7/ Biserica din Bolda, Revista Magazin, 20 iulie 1999
  66. ^ http://castelekarolyi.ro/?page_id=2 Castelul Károlyi din Carei, Castele Károlyi (On-line) - pagina de web a castelului Károlyi și a cetății de la Ardud, programul Regio - Program Operațional Regional
  67. ^ http://e-castellum.eu e-Castellum.eu, pagina oficială a proiectului „Castellum - Organizarea expozițiilor interactive în castelul din Carei și în conacul din Szabolcs și promovarea acestora în contextul turismului transfrontalier”
  68. ^ http://www.e-quus.com/?lang=ro Asociația de echitație și pensiunea „Equus”
  69. ^ http://www.kalazanci.ro/tortenet.html A templom rövid története (Istoricul scurt al bisericii), Kalazanci.ro - pagina oficială a parohiei romano-catolice. în limba maghiară
  70. ^ http://szatmariegyhazmegye.ro/url/Nagykaroly-I-Esperesi-Kerulet Nagykaroly I. Esperesi Kerulet (Decanatul Carei I.), pagina oficială a Diecezei romano-catolice de Satu Mare
  71. ^ http://www.voceatransilvaniei.ro/teatrul-din-carei-gata-la-toamna-primarul-eugen-kovacs-in-septembrie-organizam-primele-spectacole/ Teatrul din Carei, gata la toamnă. Primarul Eugen Kovacs: În septembrie organizăm primele spectacole, Vocea Transilvaniei, luni, 4 mai 2015, 10:18.
  72. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1f_Urziceni_Zalau/DN1f_Urziceni_Zalau_Capleni_Cripta_Karolyi_r.htm Căpleni, Cripta Karolyi, Welcome to Romania, Online
  73. ^ http://www.satmareanul.net/2015/05/23/cripta-familiei-karolyi-de-la-manastirea-franciscana-sf-anton-din-capleni/ Cripta Familiei Karolyi de la Mănăstirea Franciscană „Sf. Anton” din Căpleni, Sătmăreanul.net (On-line)
  74. ^ http://www.infotourism.info/ro/news/Cripta-familiei-Karolyi-din-C--pleni Cripta familiei Károlyi din Căpleni, Infoturism.info (On-line)
  75. ^ http://www.szatmarilegendak.hu/latnivalok/kaplony_rom.htm Căpleni - România, Traseul legendelor Sătmărene (On-line)
  76. ^ http://www.satmareanul.net/2015/05/23/cripta-familiei-karolyi-de-la-manastirea-franciscana-sf-anton-din-capleni/ Cripta Familiei Karolyi de la Mănăstirea Franciscană „Sf. Anton” din Căpleni, Sătmăreanul.net (On-line)
  77. ^ http://www.szatmarilegendak.hu/latnivalok/kaplony_rom.htm Căpleni - România, Traseul legendelor Sătmărene (On-line)
  78. ^ http://lexikon.adatbank.ro/muemlek.php?id=249 Páduai Szent Antal ferences templom és rendház, Kaplony (Biserica și mănăstirea franciscană Sfântul Anton de Padova, Căpleni), Romániai Magyar Lexikon (Enciclopedia Maghiară din România), Adatbank - Erdélyi Magyar Elektronikus Könyvtár (Adatbank - Biblioteca Electronică Maghiară din Ardeal), On-line, în limba maghiară
  79. ^ http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/lemnBazaDate.htm Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", Lăcașuri de cult din România,
  80. ^ http://www.revistamagazin.ro/content/view/706/7/ Biserica din Corund, Revista Magazin, 23 ianuarie 2000
  81. ^ http://www.welcometoromania.ro/DJ196/DJ196_Hodod_Castelul_Wesselenyi_r.htm Hodod, Castelul Wesselényi, Welcome to Romania, On-line
  82. ^ http://www.castelintransilvania.ro/?lang=ro&page=castle&spage=show&idcastle=62 Castelul Wesselényi din Hodod, Castel în Transilvania (On-line)
  83. ^ http://monumenteuitate.blogspot.hu/2011/06/palatul-wesselenyi-din-hodod.html#.Vbp6Mvntmko Palatul Wesselényi din Hodod, Monumente uitate, 15 iun. 2011. (On-line)
  84. ^ http://adevarul.ro/locale/satu-mare/istorie-vanduta-castelul-hodod-vandut-370000-euro-unui-antreprenor-maghiar-zace-ruina-1_5346d7240d133766a8abd885/index.html Cristina Cîcău: Exclusiv Istoria la mezat: castelul de la Hodod, vândut cu 370.000 de euro unui antreprenor maghiar, zace în ruină, Adevărul, 11 aprilie 2014, 07:04 (On-line)
  85. ^ http://www.satmareanul.net/2015/05/31/castelul-wesselenyi-si-conacul-degenfeld/ Castelul Wesselényi și Conacul Degenfeld din Hodod, Sătmăreanul.net (On-line)
  86. ^ http://www.welcometoromania.ro/DJ196/DJ196_Hodod_Wesselenyi_Degenfeld_r.htm Hodod, Castelul Wesselényi-Kendeffy, ulterior Dégenfeld, Welcome to Romania (On-line)
  87. ^ http://www.satmareanul.net/2015/05/31/castelul-wesselenyi-si-conacul-degenfeld/ Castelul Wesselényi și Conacul Degenfeld din Hodod, Sătmăreanul.net (On-line)
  88. ^ http://www.gazetanord-vest.ro/2013/08/aproape-30-de-artisti-plastici-expun-la-tabara-de-creatie-de-la-hodod/ Aproape 30 de artiști plastici expun la Tabăra de Creație de la Hodod, Gazeta de Nord-Vest (On-line)
  89. ^ http://www.parokia.hu/lap/degenfeld-egyhazi-muvelodesi-es-kulturalis-kozpont-hadad/cikk/mutat/bemutatkozas/# Degenfeld Egyházi, Művelődési és Kulturális Központ, Hadad - pagina Centrului Cultural Reformat din Hodod
  90. ^ http://lexikon.adatbank.ro/muemlek.php?id=435 Hadad, református templom (Hodod, Biserica reformată), Romániai Magyar Lexikon (Enciclopedia Maghiară din România), Adatbank - Erdélyi Magyar Elektronikus Könyvtár (Adatbank - Biblioteca Electronică Maghiară din Ardeal), On-line, în limba maghiară
  91. ^ http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/lemnBazaDate.htm Biserica de lemn din Lelei, Lăcașuri de cult din România, bază de date (On-line)
  92. ^ Mălinaș, M. I. (1978). „Bisericile de lemn din Județul Satu Mare”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei Biserici de lemn: 437-476, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradei, Oradea.
  93. ^ Iurașciuc, I. și Sabin, Șainelic (1975). „Monumente de arhitectură populară: bisericile de lemn din zona Codru”. Satu Mare, studii și comunicări 1975: 165-203.
  94. ^ http://www.welcometoromania.ro/DJ196/DJ196_Lelei_Biserica_Reformata_r.htm Lelei, Biserica reformată, Wellcome to Romania (On-line)
  95. ^ http://www.dgaspcsm.ro/obiect-M-b04-hodod-C-cuprins-02.html Clopotnita de lemn a bisericii reformate, Consiliul Județean Satu Mare, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (On-line)
  96. ^ http://www.bisericiromania.info/index.php?menu=BI&code=2082 Biserica Reformată, Biserici în România (bază de date On-line)
  97. ^ http://monumenteuitate.org/ro/monument/216/Mediesu-Aurit-Lonyay Medieșu Aurit - Castelul Lónyay, Monumente uitate, bază de date (On-line)
  98. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1c_Halmeu_Rastoci/DN1c_Halmeu_Rastoci_Mediesu_Aurit_Castelul_Lonyai_r.htm Medieșu Aurit, Castelul Lonyai, Welcome to Romania (On-line)
  99. ^ http://adevarul.ro/cultura/istorie/castelul-lonyai---bijuterie-renascentista-transilvania-paragina-1_50b9f4417c42d5a663ad329a/index.html Ciprian Plaiașu: Castelul Lónyai - o bijuterie renascentistă din Transilvania, în paragină, Adevărul, 3 iulie 2012, 07:00 (On-line)
  100. ^ http://tortenelemportal.hu/2009/10/senki-sem-vallal-felelosseget-az-aranyosmeggyesi-lonyai-kastelyert/ Senki sem vállal felelősséget az aranyosmeggyesi Lónyai-kastélyért (Nimeni nu-și asumă responsabilitatea pentru Castelul Lónyai din Medieșu Aurit), Történelem Portál (portal de istorie) via Krónika, 2009. október 14. 17:59 în limba maghiară (On-line)
  101. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1c_Halmeu_Rastoci/DN1c_Halmeu_Rastoci_Mediesu_Aurit_Conacul_Boros_r.htm Medieșu Aurit, Conacul Boross, Welcome to Romania (On-line)
  102. ^ http://zigzagprinromania.com/blog/conacul/ Un alt fel de întâlnire la Conacul Boross din Medieșu Aurit, Zig-zag prin Romania blog (On-line)
  103. ^ http://cjsm.ro/2011/09/conacul-boros-iosif-mediesu-aurit/ Conacul Boros Iosif- Mediesu Aurit, pagina CJSM (On-line)
  104. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1c_Halmeu_Rastoci/DN1c_Halmeu_Rastoci_Mediesu_Aurit_Conacul_Grosz_r.htm Medieșu Aurit, Conacul Grosz, Wellcome to Romania (On-line)
  105. ^ http://cjsm.ro/hu/2011/09/conacul-grosz-eduard-mediesu-aurit/ Conacul Grosz Eduard- Mediesu Aurit, pagina CJSM (On-line)
  106. ^ http://www.primariamoftin.ro/ro/comuna-moftin Scurt istoric, pagina oficială a Primăriei Moftin (On-line)
  107. ^ http://www.utazzerdelybe.hu/fegyverletetel-emlekoszlop-nagymajteny.ro.html Fegyverletétel emlékoszlop (obeliscul capitulării), Utazz Erdélybe! (Călătorește în Transilvania!), On-line
  108. ^ https://www.kozterkep.hu/~/21824/Szatmari_beke_emlekoszlopa_Kismajteny.html Szatmári béke emlékoszlopa (Obeliscul Păcii de la Sătmar), kozterkep.hu (On-line)
  109. ^ http://cjsm.ro/2011/09/negresti-oas-capitala-tarii-oasului/ Negresti Oas- capitala Tarii Oasului, pagina Consiliului Județean Satu Mare (On-line)
  110. ^ http://transilvaniareporter.ro/satu-mare/tara-oasului-capitala-culturala-fara-asezamant-cultural/ Ovidiu Mortan: Țara Oașului. Capitală culturală fără așezământ cultural, Transilvania Reporter (On-line)
  111. ^ http://www.negresti-oas.ro/galerie-foto/muzeul-tarii-oasului/ Muzeul Țării Oașului, Pagina Primăriei Negrești-Oaș (On-line)
  112. ^ http://www.oasmuseum.ro/ Oașmuseum.ro
  113. ^ http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/lemnBazaDate.htm Baza de date cu biserici de lemn de la Institutul de Memorie Culturală
  114. ^ Decizia Consiliului Eparhial nr.1129 din 31 iulie 2009
  115. ^ http://www.negresti-oas.ro/turism/manastiri-din-zona/schitul-luna-ses/
  116. ^ http://www.gazetanord-vest.ro/2013/12/hram-la-schitul-sfantul-arhidiacon-stefan-de-la-luna-ses/
  117. ^ http://www.aureliafedorca.ro/sfintirea-schitului-de-la-luna-ses/
  118. ^ http://www.jurnaldeoas.ro/protopopiatul-ortodox-oas-isi-propune-sa-dezvolte-proiectul-taberei-de-la-luna-ses/,
  119. ^ http://www.informatia-zilei.ro/sm/schitul-de-la-luna-ses-a-fost-tarnosit/,
  120. ^ http://radiotransilvania.ro/tabara-tinerilor-crestini-la-negresti-oas-luna-ses/
  121. ^ http://www.dgaspcsm.ro/obiect-B-s0ch-negrestioas-O-cuprins-02.html