George Copos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
George Copos
Date personale
Născut (70 de ani) Modificați la Wikidata
Tășnad, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
om de afaceri Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuBucurești  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Oradea
Academia Ștefan Gheorghiu  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Conservator  Modificați la Wikidata

Gheorghe Copos (n. , Tășnad, Satu Mare, România) este un om de afaceri român, investitor și proprietar al mai multor firme din holding-ul Ana. Din acest grup fac parte, între altele, grupul de cofetării Ana Pan, Ana Hotels - cel mai mare grup hotelier din Romania, după cifra de afaceri[1] (cu unități de ospitalitate și centre de wellness în București, Poiana-Brașov și Eforie-Nord), Ana Tower, Ana Teleferic, Athenee Palace, Ana Foundation, Ana Yacht Club și Ana Residences. Gheorghe Copos are o experiență de peste 28 ani[2] în mediul de afaceri. A fost proprietar al clubului de fotbal FC Rapid București, în perioada 1992 - 2013, și președinte al mai multor organizații patronale.

A fost viceprim-ministru în cabinetul Tăriceanu (din decembrie 2004 până în iunie 2006), senator în legislatura 2004 - 2008 și membru al Partidului Conservator (fost Partidul Umanist Român) până la data de 5 iulie 2006.[3] Și-a dat demisia din Guvern ca urmare a neacceptării unor prevederi propuse în codul fiscal, mai ales, propunerea Partidului Conservator privind menținerea sistemului de impozitare cu 3% a IMM-urilor.[4]

George Copos a fost membru în următoarele comisii:

  • Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului (din sept. 2007)
  • Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă (iun. - sept. 2007)
  • Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului (sept. 2006 - iun. 2007)
  • Comisia pentru sănătate publică (până în mar. 2005)
  • Comisia economică, industrii și servicii (până în feb. 2005)

În cadrul activității sale parlamentare, George Copos a fost și membru al grupului parlamentar de prietenie cu Ungaria.

Conform ediției din 2014 a TOP 300 Capital, familia Copos avea o avere estimată la 152-155 milioane de euro.[5] Este căsătorit și are o fiică.

Începând cu 7 martie 2014 Gheorghe Copos a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare cu executare[6] în Dosarul Transferurilor.

Afaceri[modificare | modificare sursă]

Potrivit revistei Forbes, în anul 2009 averea lui Gheorghe Copos era estimată la 200-210 milioane euro,[7] iar, potrivit estimărilor Capital din 2014, afacerile familiei Copos se situau la un nivel de 152-155 milioane de euro.[8] În 2022 averea îi era estimată la 180-210 milioane de euro în 2022.[9]

Gheorghe Copos s-a lansat în afaceri în 1990, imediat după revoluție, înființând prima sa companie din grupul de firme Ana. Este vorba de cofetăria Ana Co. În timp, grupul de firme din holding-ul Ana s-a diversificat: producție, import și desfacere de aparatură electronică și electrocasnică (odată cu fondarea Ana Electronic în 1992 care în scurt timp a devenit distribuitor exclusiv pentru 20 de ani a produselor Samsung în România), industrie alimentară (Ana Pan), industrie hotelieră (Ana Hotels), turism (Ana Turism), producție de micro motoare electrice (Ana Imep), transporturi rutiere (Ana Trans International), transporturi pe cablu (Ana Teleferic), mentenanță industrială (Ana MEP SDV), investiții financiare (Ana Holding), sport (clubul de fotbal Rapid București), servicii portuare (Ana Yacht Club) sau imobiliare (Ana Residences și Ana Tower). Au fost cumpărate hotelul Flora din București (devenit în 1998 Crowne Plaza), hotelurile Sport, Bradul și Poiana din Poiana Brașov și uzina de micro - motoare electrice de la Pitești, devenită Ana Imep. În anul 1999 a fost înființată societatea Ana Teleferic care deține și administrează instalațiile de transport pe cablu din Brașov și Poiana Brașov precum și domeniul schiabil din Poiana Brașov. De asemenea, holding-ul este reprezentat pe partea de responsabilitate socială de Fundația Ana, o organizație preocupată de acte caritabile și umanitare.

Ana Pan a trecut de-a lungul istoriei activității sale printr-o reorganizare a activelor, lărgindu-și și diversificându-și activitatea prin construirea unei fabrici care centralizează întregul necesar de producție al firmei. 

Începând cu anul 2001 Ana Hotels a cumpărat și a modernizat hotelurile Europa (2001) și Astoria (2002) din Eforie Nord, precum și Athenee Palace Hilton (2005) din București. În prezent Ana Hotels deține 6 hoteluri (Athenee Palace Hilton și Crowne Plaza din București; Sport, Bradul și Poiana din Poiana Brașov; Europa din Eforie Nord) și 4 centre Spa (Sport Wellness Spa din Hotel Sport din Poiana Brașov; Ana Aslan Health Spa din cadrul complexului hotelier Europa din Eforie Nord; spa-ul din incinta hotelului Crowne Plaza din București, complet modernizat în perioada 2017 – 2018; spa-ul din incinta hotelului Athenee Palace Hilton din București).

De-a lungul celor 21 de ani de existență ai societății Ana Hotels, Copos a coordonat investiții masive în modernizarea tuturor hotelurilor Ana.[10]

Ana Teleferic a inaugurat în anul 2005 „Telegondola” din Poiana Brașov, o foarte modernă instalație care transportă aproximativ 3000 de persoane pe oră,[11] iar, în anul 2017, a modernizat telecabinele Kanzel din Poiana Brașov și cea de pe muntele Tâmpa din Brașov, în colaborare cu compania Siemens.

În prezent este în lucru proiectul Ana Tower, un proiect imobiliar amplu de construcție a unei clădiri de birouri de 24 de etaje, având 35.000 mp închiriabili și estimat la peste 40 milioane de euro.[12]

Implicarea în activități ale organizațiilor patronale[modificare | modificare sursă]

Nr. crt. Instituția Funcția Perioada
1. Asociația Oamenilor de Afaceri din România Vicepreședinte 1996 – 2000
2. Uniunea Generală a Industriașilor din România Președinte 1999 – 2001
3. Federația Patronatelor din Turismul Românesc Președinte de onoare 2002 – 2004
4. Confederația Națională a Patronatului Român Președinte 2003 – 2004
5. Alianța Confederațiilor Patronale din România Președinte 2003 – 2004
6. Consiliul de Afaceri Româno – Maghiar Președinte 2003 – 2004
7. Inițiativa Europeană a Mediului de Afaceri Vicepreședinte 2004

FC Rapid[modificare | modificare sursă]

George Copos a preluat Rapidul în 1993.[13] Sub „domnia” lui, giuleștenii au cucerit de două ori titlul de campioană, în 1999 și 2003, și de 4 ori Cupa României.[13] Perioada de succes major începe cu aducerea ca antrenor a lui Mircea Lucescu, în vara lui 1997.[13] În primul an, „Il Luce” câștigă Cupa, iar în al doilea campionatul.[13]

Condamnări penale[modificare | modificare sursă]

Pe 29 decembrie 2008, George Copos a fost trimis în judecată în 2008 în Dosarul Loteria II, fiind învinuit de manipularea pieței de capital.[14][15][16]

Pe 4 martie 2014, George Copos a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare cu executare în Dosarul Transferurilor.[17][18][19]

Pe 25 august 2014, George Copos a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare în Dosarul Loteria I, în care a fost găsit vinovat de evaziune fiscală în formă continuată.[20][21]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ana Hotels anunta doua noi numiri in managementul complexului Europa din Eforie Nord, wall-street.ro
  2. ^ http://www.copos.ro/about Arhivat în , la Wayback Machine.
  3. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Vicepremierul George Copos a plecat din Guvern - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  5. ^ Mailat, de Ciprian, TOP 300 Capital: George Copos și-a asigurat averea (în Romanian), www.capital.ro 
  6. ^ Condamnări cu executare în Dosarul Transferurilor, mediafax.ro, 4 martie 2014
  7. ^ Rapid Giulești valorează de șase ori mai puțin decât averea lui Copos[nefuncțională], 09 noiembrie 2009, standard.ro, accesat la 5 ianuarie 2010
  8. ^ Mailat, de Ciprian. „TOP 300 Capital: George Copos și-a asigurat averea” (în Romanian). www.capital.ro. Accesat în . 
  9. ^ Revista Capital, Nr. 12 (1349), decembrie 2022, pag. 84
  10. ^ „Cu banii din vânzarea Imep Piteşti, Copos investeşte 30 mil. euro în modernizarea hotelurilor”. ZF.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Ana Teleferic a cumpărat încă 16 telegondole în Poiana Braşov”. ZF.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Copos i-a ales pe austriecii de la Strabag pentru constructia cladirii de birouri Ana Tower”. DailyBusiness.ro. . Accesat în . 
  13. ^ a b c d Copos și-a luat și oficial mâinile de pe Rapid, 20 mai 2013, Daniel Nanu, Evenimentul zilei, accesat la 20 mai 2013
  14. ^ George Copos a fost pus sub învinuire pentru manipularea pieței de capital[nefuncțională], 17 iulie 2008, Money.ro, accesat la 25 august 2014
  15. ^ Nou termen în dosarul Loteria II, în care sunt cercetați Copos și Camelia Voiculescu Arhivat în , la Wayback Machine., 12 februarie 2014, RL Online, România liberă, accesat la 25 august 2014
  16. ^ Dosarul Loteria II, din amânare în amânare. George Copos și Camelia Voiculescu sunt acuzați de manipularea pieței de capital, 18 decembrie 2013, Violeta Fotache, Evenimentul zilei, accesat la 25 august 2014
  17. ^ Perioada de carantină pentru condamnații în dosarul "Transferurilor" a expirat, 25 martie 2014, Andrei Dumitrescu, Mediafax, accesat la 25 august 2014
  18. ^ VIDEO Dosarul Transferurilor, pedepse grele pentru toti inculpatii: George Copos, 3 ani si 8 luni de inchisoare; Mihai Stoica - 3 ani si sase luni; Cristi Borcea - 6 ani si 4 luni; Ioan Becali - 6 ani si 4 luni; Victor Becali - 4 ani si 8 luni; Gica Popescu - 3 ani si o luna (toate pedepsele sunt cu executare) - Fotbal, 4 martie 2014, Adrian Ilincescu, HotNews.ro, accesat la 15 octombrie 2014
  19. ^ CONDAMNĂRI CU EXECUTARE în Dosarul Transferurilor: Copos - 3 ani și 8 luni, Mihai Stoica - 3 ani și 6 luni, Gică Popescu - 3 ani și o lună. LISTA celor 8 condamnări la închisoare, 4 martie 2014, Catalin Lupasteanu, Mediafax, accesat la 15 octombrie 2014
  20. ^ George Copos, condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I, 25 august 2014, Catalin Lupasteanu -Mediafax, Gândul, accesat la 25 august 2014
  21. ^ Dos. 2674/300/2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri