Comuna Vama, Satu Mare
| Vama | |
| Vámfalu | |
| — comună — | |
 Vama (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 47°49′15″N 23°24′18″E / 47.820736°N 23.404921°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Satu Mare |
| SIRUTA | 139330 |
| Reședință | Vama |
| Sate componente | Vama |
| Guvernare | |
| - Primar | Vasile Corodan[*][3][4] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 51,04 km² |
| Altitudine | 195 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 3486 locuitori |
| - Densitate | 68,3 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 447350 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Vama (în maghiară: Vámfalu) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. .
Cultura[modificare | modificare sursă]
Vama este o cunoscută localitate prin produsele sale ceramice, care perpetuează vechiul obicei dacic al olăritului, comuna a fost un important centru de ceramică, unde smalțul asociat cu motive, culori și procedee noi, a apărut de timpuriu, sub influența ceramicii bizantine.[5] Aici se află și un muzeu al ceramicii.[5]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Vama
Români (68,7%)
Maghiari (26,56%)
Necunoscută (4,21%)
Altă etnie (0,51%)
Componența confesională a comunei Vama
Ortodocși (52,26%)
Romano-catolici (1,03%)
Reformați (24,26%)
Penticostali (7,22%)
Greco-catolici (2,09%)
Martori ai lui Iehova (7,17%)
Necunoscută (5,04%)
Altă religie (0,88%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vama se ridică la 3.486 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.670 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (68,7%), cu o minoritate de maghiari (26,56%). Pentru 4,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (52,27%), dar există și minorități de reformați (24,27%), penticostali (7,23%), martori ai lui Iehova (7,17%), greco-catolici (2,09%) și romano-catolici (1,03%). Pentru 5,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Vama este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Corodan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 3 | |||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ a b Păstrează tainele ceramicii de Vama, în familie. Singurul meșter olar care dorește să-i învețe pe copii această meserie, 23 iunie 2014, Cristina Cîcău, Adevărul, accesat la 16 iunie 2016
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
| |||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||