Comuna Vama, Satu Mare
| Vama | |||
| Vámfalu | |||
| — comună — | |||
| |||
Vama (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 47°49′15″N 23°24′18″E / 47.820736°N 23.404921°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Județ | |||
| SIRUTA | 139330 | ||
| Reședință | Vama | ||
| Sate componente | Vama | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Vasile Corodan[*][1][2] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 51,04 km² | ||
| Altitudine | 195 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 3.670 locuitori | ||
| - Densitate | 68,3 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+02:00 | ||
| Cod poștal | 447350 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames | |||
| Modifică date / text | |||
Vama (în maghiară Vámfalu) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[3]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentară a satului Vama este din anul 1270.[4]
Cultura
[modificare | modificare sursă]Vama este o cunoscută localitate prin produsele sale ceramice, care perpetuează vechiul obicei dacic al olăritului, comuna a fost un important centru de ceramică, unde smalțul asociat cu motive, culori și procedee noi, a apărut de timpuriu, sub influența ceramicii bizantine.[5] Aici se află și un muzeu al ceramicii.[5]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Vama
Români (68,94%)
Maghiari (21,06%)
Romi (1,66%)
Alte etnii (8,34%)
Componența confesională a comunei Vama
Ortodocși (53,65%)
Reformați (19,86%)
Penticostali (7,03%)
Martori ai lui Iehova (6,87%)
Greco-catolici (1,58%)
Alte religii (2,26%)
Necunoscută (8,75%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vama se ridică la 3.670 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.486 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (68,94%), cu minorități de maghiari (21,06%) și romi (1,66%).[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (53,65%), cu minorități de reformați (19,86%), penticostali (7,03%), martori ai lui Iehova (6,87%) și greco-catolici (1,58%), iar pentru 8,75% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Vama este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Corodan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | ||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 3 | ||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central.
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ Coriolan Suciu (). „Dicționar istoric al localităților din Transilvania (literele O-Z)” (PDF). Accesat în .
- ^ a b Păstrează tainele ceramicii de Vama, în familie. Singurul meșter olar care dorește să-i învețe pe copii această meserie, 23 iunie 2014, Cristina Cîcău, Adevărul, accesat la 16 iunie 2016
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

