Blaj
Blaj | |||
Blasendorf Balázsfalva | |||
— municipiu — | |||
![]() | |||
| |||
Poreclă: Mica Romă | |||
Localizarea orașului pe harta României | |||
Localizarea orașului pe harta județului Alba | |||
Coordonate: 10°10′10″N 10°10′10″E / 10.16944°N 10.16944°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | ![]() | ||
SIRUTA | 1348 | ||
Atestare | 1252 | ||
Reședință | Blaj[*] | ||
Localități componente | |||
Guvernare | |||
- Primar | Gheorghe Valentin Rotar[*][3][4] ( PNL, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 98,93 km² | ||
Altitudine | 260 m.d.m. | ||
Populație (2011)[1][2] | |||
- Total | ▲ 18.000 locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 515400 | ||
Localități înfrățite | |||
- Morlanwelz | Belgia | ||
- Allschwil[*] | Elveția | ||
- Recanati | Italia | ||
- Durlești | Republica Moldova | ||
- Bacău | România | ||
Prezență online | |||
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |||
Localizarea în cadrul județului | |||
Modifică date / text ![]() |
Blaj (în germană Blasendorf, în maghiară Balázsfalva) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Blaj (reședința), Deleni-Obârșie, Flitești, Izvoarele, Petrisat, Tiur și Veza, și din satele Mănărade și Spătac. În 2002 avea o populație de 20.758 locuitori.
În Blaj își are sediul Arhiepiscopia de Făgăraș și Alba Iulia și întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma.
Blajul a fost în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea centrul cultural al românilor transilvăneni. Orașul a jucat un rol important în procesul de formare a limbii române moderne și a conștiinței naționale românești. Aici a apărut Biblia de la Blaj și tot aici a publicat Timotei Cipariu prima gramatică românească.
Catedrala Sfânta Treime a fost edificată între anii 1741 și 1749 în stil baroc, după planurile arhitecților vienezi de origine italiană Anton și Johann Martinelli. În această catedrală sunt înmormântați episcopul Inocențiu Micu-Klein și cardinalul Alexandru Todea.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Blajul este situat în vestul Podișului Târnavelor, la confluența Târnavei Mari cu Târnava Mică, într-o renumită zonă viticolă. Sursa de alimentare cu apă a municipiului Blaj este râul Sebeș.
Istorie[modificare | modificare sursă]
![]() |
![]() | |
Blaj în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
|

În situl arheologic numit La Peri s-a descoperit o așezare neolitică de cultură neprecizată.[5].
Prima atestare documentară referitoare la Blaj datează din 1252, an în care contele Herbord a cumpărat domeniul "de la întâlnirea Târnavelor", domeniu denumit în continuare "villa Herbordi". În 1313, fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stăpân al moșiei respective. Denumirea Blajului provine de la numele proprietarului, Blasius. De-a lungul timpului, Blajul a fost menționat în limba latină ca villa Blasii, iar mai apoi în traducere maghiară ca Balázsfalva (satul lui Blasiu), respectiv în germană Blasendorf, nume care a devenit în dialectul săsesc Bluesendref. În spiritul latinismului promovat de Școala Ardeleană numele Blajului a fost transcris în limba română ca Blasiu, respectiv Blaș. Ca semn al emancipării urbane, în secolul al XIX-lea a fost folosită în corespondență și forma Blaj-Oraș, simetric cu maghiarul Balázsfalva (Blașfalău, aidcă satul lui Balázs). Până la Unirea Transilvaniei cu România, Blajul a fost printre puținele orășele din Ardeal, alături de Năsăud, cu o populație majoritar românească.[6]
La început secolului al XVII-lea populația localității era redusă, fiind alcătuită la 1650, anul primului recensământ, din membrii celor 20 de familii de rândași ai curții nobiliare. Intrat în posesiunea magnatului Apafi, Blajul a trecut, după moartea principelui Mihai Apafi al II-lea, în stăpânirea statului, care l-a cedat în 1738 Episcopiei Române Unite, devenind astfel reședința oficială a acesteia.
În vremea episcopatului lui Ioan Inocențiu Micu-Klein și a urmașului său, Petru Pavel Aaron, la Blaj au fost întemeiate importante instituții de învățământ, precum școlile Blajului, Biblioteca Arhidiecezană (cea mai mare bibliotecă românească din Transilvania), tipografia etc. La 19 mai 1737 Blajului i-a fost conferit statutul de oraș, fiind totodată centrul religios și cultural al românilor „uniți” și al Școlii Ardelene.
În anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aron, la Blaj și-a deschis porțile prima școală publică cu limba de predare română. Acest fapt l-a făcut pe Ion Heliade Rădulescu să spună "aici a răsărit soarele românilor". O inscripție cu acest citat este montată pe clădirea în care a funcționat școala de obște. Mulți dintre cei mai de seamă cărturari români al secolelor XVIII - XIX din Transilvania, ca Samuil Micu, George Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, George Barițiu, Simion Bărnuțiu, etc., și-au făcut studiile la Blaj.
Ca centru ideologic al burgheziei românești din Transilvania, Blajul a avut un rol important în formarea conștiinței naționale a românilor.[7] La Blaj au avut loc, în 1848, mai multe adunări ale românilor din Transilvania. La adunarea convocată de Avram Iancu și Alexandru Papiu-Ilarian la 30 aprilie 1848, au fost formulate ideile desființării iobăgiei și ale egalității în drepturi a populației române din Transilvania cu celelalte națiuni.
La 15-17 mai 1848 pe câmpul de lângă Blaj numit „Râtul Grecilor”, care de atunci poartă numele de Câmpia Libertății, a avut loc Marea Adunare de la Blaj, la care au participat 30.000-40.000 de oameni, majoritatea țărani. Adunarea a adoptat programul de revendicări cu caracter democratic: abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului și a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română etc. Tot la această adunare s-a protestat împotriva „uniunii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria. Nerecunoașterea de către guvernul revoluționar ungar a egalității în drepturi a românilor cu celelalte popoare, nesatisfacerea revendicărilor lor sociale și votarea de către Dieta din Cluj a încorporării Transilvaniei la Ungaria au determinat dezbinarea forțelor revoluționare ale românilor și maghiarilor. Între 15 și 25 septembrie 1848 a avut loc la Blaj o nouă adunare a românilor din Transilvania, care a declarat că nu recunoaște încorporarea Transilvaniei la Ungaria și a însărcinat Comitetul permanent de la Sibiu să înarmeze satele. Neînțelegerea dintre conducătorii revoluției maghiare și cei ai forțelor revoluționare ale românilor transilvăneni a condus la un război civil, oprit doar prin intervenția rusă efectuată la cererea Vienei în 1849.
În 1868, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la Adunarea de la Blaj, a fost adoptat Pronunciamentul de la Blaj.
Personalități reprezentative ale Blajului interbelic au fost mitropolitul Vasile Suciu și scriitorul Alexandru Lupeanu Melin, director al Bibliotecii Centrale din Blaj între 1919-1927.
Interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma de către autoritățile comuniste în octombrie 1948 a însemnat o grea lovitură pentru Biserica Blajului, deoarece întreaga elită intelectuală concentrată în Blaj, și nu numai, a fost arestată și/sau dispersată. Academia Teologică Greco-Catolică a fost închisă, iar Biblioteca Centrală din Blaj a fost distrusă. O mare parte a cărților a fost aruncată în apele râului Târnava. Capelele institutelor de învățământ din Blaj au fost transformate în săli de sport. Bisericile au fost confiscate de stat și date spre folosință cultului ortodox. Corpul profesoral greco-catolic a fost împrăștiat prin închisorile comuniste sau cu domiciliu forțat prin locuri îndepărtate din țară.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a municipiului Blaj
Români (78,26%)
Maghiari (6,32%)
Romi (8,26%)
Necunoscut (6,9%)
Altă etnie (0,24%)
Componența confesională a municipiului Blaj
Ortodocși (69,27%)
Romano-catolici (2,81%)
Reformați (4,14%)
Penticostali (1,1%)
Greco-catolici (13,24%)
Baptiști (1,58%)
Necunoscută (6,9%)
Altă religie (0,93%)
La recensământul din 1930 au fost înregistrați la Blaj 4.618 locuitori, dintre care 3.509 români (75,9%), 721 maghiari (15,6%), 227 evrei (4,9%), 112 germani (2,4%) ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3.089 greco-catolici (66,8%), 505 reformați (10,9%), 408 ortodocși (8,8%), 255 romano-catolici (5,5%), 227 mozaici (4,9%) ș.a.[8] Cele 41 de localități rurale care alcătuiau plasa Blaj au fost recenzate separat.
La recensământul din 1956 în Blaj au fost consemnați la Blaj 8.711 de locuitori.
Conform recensământului efectuat în 2011 populația municipiului Blaj se ridică la 20.630 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 20.765 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (78,26%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,27%) și maghiari (6,32%). Pentru 6,9% din populație apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,27%), dar există și minorități de greco-catolici (13,24%), reformați (4,14%), romano-catolici (2,81%), baptiști (1,59%) și penticostali (1,11%). Pentru 6,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Samuil Vulcan (1758-1839), episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Oradea Mare.
- Timotei Cipariu (1805-1887), erudit transilvănean, membru fondator al Academiei Române, părintele filologiei române;
- Alexandru Grama (1850-1896), preot român unit (greco-catolic), profesor de istorie bisericească;
- Gheorghe Bărbat (1858-1919), protopop al Blajului, delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia;
- Aurel C. Domșa (1863-1938), delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia;
- Gheorghe Claudiu Suciu (1905-1990), academician, chimist cu contribuții în dezvoltarea, proiectarea și testarea proceselor din industria petrolului;
- Ioan Suciu (1907-1953), episcop unit, fratele academicianului Suciu;
- Max Eisikovits (1908-1983), muzician, director al Operei Maghiare din Cluj;
- Silviu Bindea (1912-1992), fotbalist;
- Ștefan Kiss (1920-1993), demnitar comunist;
- Matei Boilă (1926-2015), senator PNȚCD;
- Amália Szőke (1929-2008), traducătoare;
- Nicolae Hâncu (n. 1940), medic și nutriționist, profesor universitar doctor; membru de onoare al Academiei Române;
- Tiberiu Bărbulețiu (n. 1963), deputat PNL;
- Dieter Roth (n. 1983), boxer.
Date geologice[modificare | modificare sursă]
În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei acumulări de sare gemă.
Transporturi[modificare | modificare sursă]
- Drumuri naționale: DN 14B (legătura cu București, Cluj, Oradea) și DN 7 (legătură cu Arad, Timișoara). Drumuri județene: DJ 142 (legătura cu Tg. Mureș).
- Calea ferată face legătura directă cu orașele: București, Cluj, Tg. Mureș, Sovata, Budapesta și Viena. Aeroporturi apropiate sunt cele din Sibiu, Cluj și Târgu Mureș.
Monumente[modificare | modificare sursă]
- Castelul din Blaj, fosta reședință nobiliară din secolele XVI-XVIII, ulterior reședință episcopală
- Catedrala Sfânta Treime din Blaj
- Prima școală publică cu predare în limba română
- Mănăstirea Buna Vestire
- Biserica Grecilor, cu cimitirul aferent, monument din secolul al XVIII-lea
- Casa lui Mihai Molnar
- Biserica reformată din Petrisat, inițial romano-catolică, monument din secolul al XIII-lea
- Biserica romano-catolică
- Câmpia Libertății
- Teiul lui Eminescu
- Stejarul lui Avram Iancu
- Crucea lui Avram Iancu
- Copia Lupei Capitolina, simbolul latinității
- Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul este amplasat pe Strada Eroilor nr. 2 și a fost dezvelit în anul 1944, în memoria ostașilor români jertfiți în Al Doilea Război Mondial. Acesta este realizat din beton mozaicat și nu are împrejmuire. Pe fațada monumentului se află un înscris care elogiază jertfa ostașilor români.
Supranume[modificare | modificare sursă]
Orașul Blaj a fost începând din secolul al XVIII–lea până la Marea Unire din 1918 capitala culturală a românilor transilvăneni și de aceea i s-au dat diferite denumiri: „Mecca românilor”, „Sionul românesc”, orașul „Luminilor ardelene”, „Școala școlilor românești”, iar Mihai Eminescu a numit Blajul: „Mica Romă” (Roma Mică).[10][11]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Municipiul Blaj este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Gheorghe Valentin Rotar[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 15 | ||||||||||||||||
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 2 | ||||||||||||||||
Partidul Social Democrat | 2 |
Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]
Municipiul Blaj este înfrățit cu următoarele localități:
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Colegiul Național Inocențiu Micu-Klein Biserica Ortodoxă (construită în anii 1920) Monumentul membrilor ASTRA din Blaj Bustul lui Simion Bărnuțiu din Piața 1848 - Biserica Grecilor (sec. al XVIII-lea)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
- ^ Enciclopedia Cugetarea, p. 104.
- ^ Dicționar Enciclopedic Român, vol. 1, p. 372.
- ^ Recensământul din 1930, vol. II, p. 742.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Despre „numele” Blajului: Roma Mică Arhivat în , la Wayback Machine., Ion Buzași, România literară - anul 2014, numărul 50, accesat la 20 iunie 2016
- ^ DESTINAȚIE: ROMÂNIA/Alba: "Fântână a românismului", Blajul istoric a fost numit "Mica Romă" de către Eminescu, 18 iunie 2014, Agerpres, accesat la 20 iunie 2016
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Nicolae Brânzeu, Ion Buzași, Ioan Popa. Istoria școalelor din Blaj: studiu istoric, Editura Astra, 2000;
- Mircea Buza, Ioan Mărculeț - Toponimia Văii Târnavei și afluenților ei între Blaj și Mihalț, Comunicări științifice, IX, Mediaș, 2010, p. 386-390.
- Nicolae Comșa, Dascălii Blajului, Tipografia Seminarului, Blaj, 1940;
- Petru Magdău, Tipografia de la Blaj (1850-1918). Contribuții documentare, Presa Universitară Clujeană, 2010;
- Ioan Mărculeț - Blaj. Aspecte de geografie istorică, București, 1999, p. 23-28.
- 1848. Blajul și amintirea Revoluției , volum coordonat și ilustrat de Ioan Chindriș, Editura ASTRA, Despărțământul "Timotei Cipariu", Blaj, 1998.
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). - Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3 Verificați valoarea
|isbn=
: checksum (ajutor). - Ion Brad, Blajul nostru cel de toate zilele, Editura Pegasus Press, 2004.
- Blajul: o istorie în texte, Editura Demiurg, 1993.
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Oameni de ieri și de azi ai Blajului, Ana Hinescu, Arcadie Hinescu, Blaj, 1994
- Din arta și cultura Blajului, Cornel Tatai-Baltă, Alba Iulia, Editura Altip, 2000
- Blajul în imagini, Cornel Tatai-Baltă, Alba Iulia, Editura Altip, 2002
- Printre oamenii Blajului, Blaj, 2006
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Catedrala Sfânta Treime din Blaj
- Castelul din Blaj
- Biserica Schimbarea la Față din Mănărade
- Biserica reformată din Petrisat
- Biserica reformată din Tiur
- Biserica Sfinții Arhangheli din Tiur
- Biserica Sfinții Arhangheli din Veza
- Listă de localități din județul Alba
- Listă de comune din județul Alba
- Lista monumentelor istorice din județul Alba
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Municipiul Blaj
- Blaj
- en Blaj - Sunrise of Romanians (A short documentary film about Blaj)
- Pagina Primăriei
- hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
|