Scrimă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sabie: Tiberiu Dolniceanu (în dreaptă) îl atacă pe Veniamin Reșetnikov

Scrima este arta de a mânui armele albe. În prezent este un sport de combat în care armele folosite sunt floreta, spada și sabia. Este inclusă în programul olimpic de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne din 1896. Sportul este organizat și condus de Federația Internațională de Scrimă (prescurtat FIE). Limbajul oficial este limba franceză în competiții internaționale.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Lupta cu arme din lemn, apoi piatră și din metal, este atestat în Antichitatea. Prima competiție atestată datează din anul 1198 î.Hr.: este reprezentată pe pereții sculptați unui templu de la Medinet Habu în Egipt. Comentariul hieroglific arată faptul că erau niște reguli preciși și arbitri.[1]

Cele trei arme[modificare | modificare sursă]

Floreta[modificare | modificare sursă]

Florete cu mâner pistol

Cât și spada, floreta (franceză: fleuret) este o armă de împungere: atacuri se execută numai cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului. Este dezvoltată din armele de antrenament în Franța și Italia ale sfârșitului secolului al 16-lea, cu vârf bont sau pliat: pentru a evita accidentările, contraatacurile și loviturile spre fața erau interzise.[2] Deși floretă (cât și sabia) este o armă convențională: orice atac trebuie să fie parată sau eschivată complet; când cei doi trăgători sunt loviți în același timp, cel ce a executat atacul are prioritatea. Regulile floretei au fost adoptate la 12 iunie 1914 congresul internațional al Comitetelor naționale olimpice la Paris de către comisia pentru floretă a FIE, și modificate în 1957 pentru a adaugă regulile controlului electric de valabilitatea tușelor.

Greutatea totală este mai mică de 500 de gr. Lama este ușoară și flexibilă; are o secțiune dreptunghiulară, cu o lungime totală maximum de 90 de cm. Cochilia are un diametru de 9,5-12 mm.

Spada[modificare | modificare sursă]

Cât și floreta, spada (franceză: épée) este o armă de împungere: atacuri se execută numai cu vârful. Este derivată din rapiera, o spadă cu lamă lungă și fină, apărută la sfârșitul secolului al 15-lea pentru dueluri.[3] Deși suprafața valabilă de lovit cuprinde întregul corp, inclusiv masca, mânușa și pantofii. La spada nu există prioritatea: primul care lovește marcat tușa. Regulamentul de spadă a fost adoptat în 1914 și modificat în 1936 pentru controlul electric de valabilitatea tușelor.

Greutatea totală este mai mică de 500 de gr. Lama este rigidă; are o secțiune triunghiulare, cu o lungime totală maximum de 110 de cm. Cochilia este de 13,5 cm maximum în diametru. Se poate folosi cu mâner pistol, cel predominant în prezent, sau cu mâner „francez” (drept).

Sabia[modificare | modificare sursă]

Spre deosebire de floreta și spada, sabia este o armă de împungere, de tăiș și de contratăiș: tușe se pot executa cu vârful și cu ambele laturi ale lamei. Este derivată din sabia ușoară (sciabola) creată în Italia la mijlocul secolului al 19-lea pentru dueluri.[4] Regulamentul de sabie este dezvoltat de regulile de la Jocurile Olimpice din 1908 și de la cei din 1912. A fost modificat în 1988 pentru a introduce aparat electric de înregistrare a tușelor.

Greutatea totală este mai mică de 500 de gr. Lama are o secțiune triunghiulare în partea tare a lamei și o secțiune dreptunghiulară în partea slabă, în apropiere de vârful, cu o lungime totală maximum de 105 de cm. Cochilia este plină, cu o suprafață neteda.

Echipament[modificare | modificare sursă]

Mască de scrimă

Ținuta reglementară este alcătuită din:

  • o mănușă pentru mâna înarmată (cu o manșetă conductoare la sabia)
  • un costum alb (bluză și pantalon)
  • un plastron de protecție purtat sub costum, în partea brațului înarmat
  • o vestă conductoare sau lamé (la floreta și la sabia)
  • o protectie de piept (pentru femei)
  • ciorapi trei sferturi
  • pantofi

Echipamentul este completat de o mască cu plasă metalică și fire pentru aparatul electric de control al tușelor.

Tehnică[modificare | modificare sursă]

Deplașare[modificare | modificare sursă]

  • pas înainte (marche) sau înapoi (rompre)
  • pas încrucișat înainte (passe avant) sau înapoi (passe arrière)
  • fleșă (flèche) / flunge
  • fandare (fente)

Acțiuni ofensive[modificare | modificare sursă]

Atacul este definită de FIE ca „acțiunea ofensivă inițială, executată prin întinderea brațului și amenințarea continuă a suprafeței valabile a adversarului, precedând declanșarea fandării sau fleșei” (t.7 regulamentului pentru probe FIE). Riposta este acțiunea ofensivă care urmează o paradă; contrariposta este este acțiunea ofensivă care urmează o ripostă.

Acțiuni defensive[modificare | modificare sursă]

Competiții[modificare | modificare sursă]

Asalturi individuale durează trei reprize a câte trei minute, sau până când un scrimer a obținut 15 tușe. În concursul pe echipe, ținta finală este obținerea a maximum 45 de puncte.

Arbitrajul[modificare | modificare sursă]

Arbitrul dă comanda „halte !” » („stai!”)

Fiecare meciul de scrimă este condus de un arbitru. Este responsabil cu:

  • controlul armelor, ținutei și materialului trăgătorilor;
  • supravegherea bunei funcționări a aparatului electric;
  • conducerea meciului, judecarea tușelor și;
  • conformitatea cu regulamentul și sancțiunea abaterilor;
  • menține ordinei pe planșa sau afara, inclusiv publicul.

Arbitrul indica prin gesturi și comande deciziile pe care le ia. Limbajul oficial în competiții internaționale este limba franceză. Câteva comenzi sunt:

  • en garde ! (în gardă!): trăgătorii iau poziția de gardă;
  • êtes-vous prêt(e)s ? (sunteți gata?);
  • allez ! (porniți!): lupta începe sau reîncepe;
  • halte ! (stai!): lupta se oprește;
  • attaque / arrêt / contre-attaque / remise (atac / oprire / contraatac / remiză): descrie acțiunii a frazei de arme;
  • non valable (nevalabil): tușă în afara suprafeței valabilă (la sabia și la floretă);
  • touche ! (lovit!);
  • point ! (punct!).

Sancțiunile[modificare | modificare sursă]

Arbitrul arată un cartonaș galben unui antrenor, care a tulburat ordinea

Sancțiunile sunt următoarele:

  • cartonaș galben: avertisment (orice nouă abatere făcută de același trăgător aduce un carton roșu);
  • cartonaș roșu: tușă de penalizare;
  • cartonaș negru: descalificare de competiția;
  • expulzarea de la locul competiției (antrenor, anturaj trăgătorilor sau membrii ai publicului care perturba buna desfășurare a competiției).

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Six 2007, p. 17.
  2. ^ Six 2007, p. 55.
  3. ^ Six 2007, p. 55.
  4. ^ Six 2007, p. 54.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Six, Gérard (2007) (în franceză). Escrime : l'invention du sport. Paris: Les Quatre Chemins. SIX. ISBN 978-2-84784-167-1 
  • Six, Gérard (1998) (în franceză). Escrime. Paris: EPA. SIX. ISBN 2851205250 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • en es fr fie.org, site-ul Federației Internaționale de Scrimă
  • frscrima.ro, site-ul Federației Române de Scrimă