Ardud

Erdőd
Erdeed

— oraș —

Stemă

Ardud (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 47°38′00″N 22°53′00″E / 47.633333333333°N 22.883333333333°E

Atestare documentară

Reședință

Ardud[*]

Componență

Ardud[*]
Ardud-Vii
Baba Novac
Gerăușa
Mădăras
Sărătura

Guvernare

- Primar

Ovidiu-Marius Duma[*]^[3]^[4] ( PNL, 2004)

Suprafață

- Total

140 km²

Altitudine

131 m.d.m.

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▼ 6231 locuitori

- Densitate

44,51 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

447020

Localități înfrățite

- Trévoux

- La Martyre

- Szakoly

- Napkor

- Velîki Berehî

Prezență online

GeoNames

Poziția localității Ardud

Ardud (în maghiară Erdőd, în trad. Pădureni; în germană Erdeed) este un oraș în județul Satu Mare, Transilvania, România, format din localitățile componente Ardud (reședința) și Mădăras, și din satele Ardud-Vii, Baba Novac, Gerăușa și Sărătura. Se află la 18 km sud de centrul municipiului Satu Mare și la 7 km de Aeroportul Internațional Satu Mare. Conform recensământului din anul 2011 Ardudul avea o populație de 6.231 locuitori, fiind cel mai mic oraș al județului Satu Mare.

Este situat pe Drumul European E81 / Drumul Național 19A , care duce spre nord în municipiul Satu Mare și vama Petea iar spre sud, către municipiile Zalău și Cluj-Napoca.

Așezarea este atestată documentar din anul 1215, sub numele de Herdeud. Până în 1918, localitatea a aparținut Regatului Ungariei și Austro-Ungaria. După Primul Război Mondial, Ardud a intrat în componența Regatului României. Ardudul a primit în anul 2006 statutul de oraș.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Ardud

Români (55,35%)

Maghiari (17,52%)

Romi (15,34%)

Germani (4,47%)

Necunoscută (7,2%)

Altă etnie (0,09%)

Componența confesională a orașului Ardud

Ortodocși (39,36%)

Romano-catolici (31,88%)

Reformați (3,2%)

Penticostali (5,71%)

Greco-catolici (10,28%)

Baptiști (2,18%)

Necunoscută (7,15%)

Altă religie (0,19%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ardud se ridică la 6.231 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.486 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (55,35%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (17,53%), romi (15,34%) și germani (4,48%). Pentru 7,21% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.^[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (39,37%), cu minorități de romano-catolici (31,89%), greco-catolici (10,29%), penticostali (5,71%), reformați (3,21%) și baptiști (2,18%). Pentru 7,16% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Ardud este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ovidiu-Marius Duma[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	7
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	2

Personalități[modificare | modificare sursă]

Tamás Bakócz (1442-1521), cardinal; s-a calificat în turul al doilea al conclavului din 1513, în care a fost ales papă Giovanni di Lorenzo de' Medici;
Iosif Vasile Gaidoș (1919 - 1998), pictor.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Cetatea Ardud (construită în 1481 de viitorul voievod al Transilvaniei Bartolomeu Drágffy), de plan poligonal cu bastioane de colț, a fost una dintre cele mai puternice fortărețe seniorale din nordul Transilvaniei. Pe locul acestei fortărețe nobilul Alexandru Karolyi a construit în anul 1730 un castel. În prezent se păstrează unul din turnuri, refăcut în anul 1896, în stil neogotic. Ruinele castelului se află la intrarea în Ardud.
Biserica romano-catolică, construită în 1482 și refăcută în 1860 și 1959, păstrează elemente de arhitectură gotică.
Zona de agrement a orașului Ardud