Ardud

Erdőd
Erdeed

— oraș —

Stemă

Ardud (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 47°38′00″N 22°53′00″E / 47.633333333333°N 22.883333333333°E

Atestare documentară

Reședință

Ardud[*]

Componență

Ardud[*]
Ardud-Vii
Baba Novac
Gerăușa
Mădăras
Sărătura

Guvernare

- Primar

Ovidiu-Marius Duma[*]^[1]^[2] ( PNL, 2004)

Suprafață

- Total

140 km²

Altitudine

131 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

6.124 locuitori

- Densitate

44,51 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

447020

Localități înfrățite

- Trévoux

- La Martyre

- Szakoly

- Napkor

- Velîki Berehî

Prezență online

GeoNames

Poziția localității Ardud

Ardud (în maghiară Erdőd, în trad. Pădureni; în germană Erdeed) este un oraș în județul Satu Mare, Transilvania, România, format din localitățile componente Ardud (reședința) și Mădăras, și din satele Ardud-Vii, Baba Novac, Gerăușa și Sărătura. Se află la 18 km sud de centrul municipiului Satu Mare și la 7 km de Aeroportul Internațional Satu Mare. Conform recensământului din anul 2011 Ardudul avea o populație de 6.231 locuitori, fiind cel mai mic oraș al județului Satu Mare.

Este situat pe Drumul European E81 / Drumul Național 19A , care duce spre nord în municipiul Satu Mare și vama Petea iar spre sud, către municipiile Zalău și Cluj-Napoca.

Așezarea este atestată documentar din anul 1215, sub numele de Herdeud. Până în 1918, localitatea a aparținut Regatului Ungariei și Austro-Ungaria. După Primul Război Mondial, Ardud a intrat în componența Regatului României. Ardudul a primit în anul 2006 statutul de oraș.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Ardud

Români (61,17%)

Maghiari (14,12%)

Romi (8,23%)

Germani (2,38%)

Alte etnii (0,16%)

Necunoscută (13,93%)

Componența confesională a orașului Ardud

Ortodocși (42,29%)

Romano-catolici (23,35%)

Greco-catolici (8,46%)

Penticostali (4,67%)

Reformați (3,1%)

Baptiști (1,7%)

Alte religii (1,71%)

Necunoscută (14,71%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Ardud se ridică la 6.124 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.231 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (61,17%), cu minorități de maghiari (14,12%), romi (8,23%) și germani (2,38%), iar pentru 13,93% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt ortodocși (42,29%), cu minorități de romano-catolici (23,35%), greco-catolici (8,46%), penticostali (4,67%), reformați (3,1%) și baptiști (1,7%), iar pentru 14,71% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Ardud este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ovidiu-Marius Duma[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	7
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	2

Personalități[modificare | modificare sursă]

Tamás Bakócz (1442-1521), cardinal; s-a calificat în turul al doilea al conclavului din 1513, în care a fost ales papă Giovanni di Lorenzo de' Medici;
Iosif Vasile Gaidoș (1919 - 1998), pictor.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Cetatea Ardud (construită în 1481 de viitorul voievod al Transilvaniei Bartolomeu Dragfi), de plan poligonal cu bastioane de colț, a fost una din cele mai puternice fortărețe seniorale din nordul Transilvaniei. Pe locul acestei fortărețe nobilul Alexandru Karolyi a construit în anul 1730 un castel. În prezent se păstrează unul din turnuri, refăcut în anul 1896, în stil neogotic. Ruinele castelului se află la intrarea în Ardud.
Biserica romano-catolică, construită în 1482 și refăcută în 1860 și 1959, păstrează elemente de arhitectură gotică.
Zona de agrement a orașului Ardud