Ardud
Ardud | |||
Erdőd Erdeed | |||
— oraș — | |||
![]() | |||
| |||
Ardud (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 47°38′00″N 22°53′00″E / 47.633333333333°N 22.883333333333°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | ![]() | ||
SIRUTA | 136848 | ||
Atestare documentară | 1215 | ||
Reședință | Ardud[*] | ||
Componență | |||
Guvernare | |||
- Primar | Ovidiu-Marius Duma[*][1][2] ( PNL, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 140 km² | ||
Altitudine | 131 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 6.124 locuitori | ||
- Densitate | 44,51 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 447020 | ||
Localități înfrățite | |||
- Trévoux | Franța | ||
- La Martyre | Franța | ||
- Szakoly | Ungaria | ||
- Napkor | Ungaria | ||
- Velîki Berehî | Ucraina | ||
Prezență online | |||
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |||
![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Ardud (în maghiară Erdőd, în trad. Pădureni; în germană Erdeed) este un oraș în județul Satu Mare, Transilvania, România, format din localitățile componente Ardud (reședința) și Mădăras, și din satele Ardud-Vii, Baba Novac, Gerăușa și Sărătura. Se află la 18 km sud de centrul municipiului Satu Mare și la 7 km de Aeroportul Internațional Satu Mare. Conform recensământului din anul 2011 Ardudul avea o populație de 6.231 locuitori, fiind cel mai mic oraș al județului Satu Mare.
Este situat pe Drumul European E81 / Drumul Național 19A , care duce spre nord în municipiul Satu Mare și vama Petea iar spre sud, către municipiile Zalău și Cluj-Napoca.
Așezarea este atestată documentar din anul 1215, sub numele de Herdeud. Până în 1918, localitatea a aparținut Regatului Ungariei și Austro-Ungaria. După Primul Război Mondial, Ardud a intrat în componența Regatului României. Ardudul a primit în anul 2006 statutul de oraș.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Ardud
Români (61,17%)
Maghiari (14,12%)
Romi (8,23%)
Germani (2,38%)
Alte etnii (0,16%)
Necunoscută (13,93%)
Componența confesională a orașului Ardud
Ortodocși (42,29%)
Romano-catolici (23,35%)
Greco-catolici (8,46%)
Penticostali (4,67%)
Reformați (3,1%)
Baptiști (1,7%)
Alte religii (1,71%)
Necunoscută (14,71%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Ardud se ridică la 6.124 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.231 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (61,17%), cu minorități de maghiari (14,12%), romi (8,23%) și germani (2,38%), iar pentru 13,93% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt ortodocși (42,29%), cu minorități de romano-catolici (23,35%), greco-catolici (8,46%), penticostali (4,67%), reformați (3,1%) și baptiști (1,7%), iar pentru 14,71% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Ardud este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ovidiu-Marius Duma[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
Partidul Social Democrat | 4 | ||||||||
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 2 | ||||||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 |
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Tamás Bakócz (1442-1521), cardinal; s-a calificat în turul al doilea al conclavului din 1513, în care a fost ales papă Giovanni di Lorenzo de' Medici;
- Iosif Vasile Gaidoș (1919 - 1998), pictor.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Cetatea Ardud (construită în 1481 de viitorul voievod al Transilvaniei Bartolomeu Dragfi), de plan poligonal cu bastioane de colț, a fost una din cele mai puternice fortărețe seniorale din nordul Transilvaniei. Pe locul acestei fortărețe nobilul Alexandru Karolyi a construit în anul 1730 un castel. În prezent se păstrează unul din turnuri, refăcut în anul 1896, în stil neogotic. Ruinele castelului se află la intrarea în Ardud.
- Biserica romano-catolică, construită în 1482 și refăcută în 1860 și 1959, păstrează elemente de arhitectură gotică.
- Zona de agrement a orașului Ardud
Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]
Trévoux (1990) și La Martyre (1992), din Franța
Szakoly (2004), Napkor (2005) și Nyírbéltek (2007), din Ungaria
Velîki Bereg, din Ucraina (2005)
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Cetatea Ardud (Castelul "Karolyi")
-
Cetatea Ardud (Castelul "Karolyi")
-
Cetatea Ardud (detaliu arhitectonic)
-
Cetatea Ardud
-
Cetatea Ardud
-
Cetatea Ardud
-
Cetatea Ardud
-
Cetatea Ardud
-
Cetatea Ardud
-
Cetatea Ardud
-
Cetatea Ardud
-
Biserica romano-catolică din Ardud
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
|