Miklós Ybl

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Miklós Ybl
Marastoni Portrait of Miklós Ybl 1866.jpg
Miklós Ybl
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Székesfehérvár, Ungaria[4] Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[1][5][2][3] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria[4] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Kerepesi Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Hungary (1874-1896).svg Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Tehnică din Viena  Modificați la Wikidata

Miklós Ybl (n. 6 aprilie 1814, Székesfehérvár, Ungaria – d. 22 ianuarie 1891, Budapesta, Ungaria) a fost un arhitect maghiar din secolul al XIX-lea, unul dintre cei mai mari reprezentanți ai școlii de arhitectură maghiare cu edificii proiectate și pe teritoriul României.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Székesfehérvár în anul 1814 într-o familie de origini germane. Tatăl său, Miklós Ybl (1779-1861),[6] a fost un comerciant local din județul Fejér, iar mama a fost Anna Eiman.

După studii la Institututul Politehnic Cezaro-Crăiesc din Viena, Miklós Ybl a devenit asistentul lui Mihály Pollack în 1832 și a făcut parte din cabinetul lui Henrik Koth între 1836 și 1840. După ce l-a urmat la München și în Italia, a revenit la Budapesta și a lucrat cu fiul lui Mihály: Ágoston Pollack. Ei au renovat împreună castelul Ikervár al contelui Lajos Batthyány. Prima sa lucrare a fost biserica din Fót construită între 1845 și 1855.

Primele sale proiecte se înscriu în stilul romantic, influențat de motive orientale. După o cotitură prin arhitectura romanică, a devenit vârful de lance al Neorenașterii. Astfel este autorul unor importante elemente ale Bazilicii Sfântul Ștefan din Pesta, al Palatului Accizei (în maghiară: Fővám palota, actuala Universitate Corvinus din Budapesta), al Termelor Rác.

A fost înmormântat la Cimitirul național de pe strada Fiumei din Budapesta.

Realizări[modificare | modificare sursă]

Piatra funerară a lui Miklós Ybl în Cimitirul Kerepesi din Budapesta
  • 1845-1849 - Reconstruirea Castelului Károlyi din Fót
  • 1845-1855 - Biserica Romano-Catolică din Fót
  • cca. 1852 - Vila Grabovszky din Budapesta
  • 1857-58 - Grajdurile Naționale din Budapesta
  • cca. 1860 - Capela Szapáry din Albertirsa
  • cca. 1860 - Vila Gyulai din Leányfalu
  • cca. 1860 - Castelul Wenckheim din Gerla
  • 1860-1864 - Biserica Romano-Catolică din Nagycenk
  • 1862 - Biserica Evanghelică din Kecskemét
  • 1862-1865 - Palatul Festetics din Budapesta
  • 1863 - Teatrul German din Budapesta (nu a fost construit)
  • 1863 - Palatul Károly din Budapesta
  • 1863-1864 - Clădirea MTA din Budapesta
  • cca. 1865 - Castelul Szapáry din Fegyvernek
  • 1865-1866 - Clădirea veche a parlamentului din Budapesta
  • 1865-1879 - Biserica Romano-Catolică din Bakáts, Budapesta
  • 1867 - Palatul Pálffy din Budapesta
  • 1867-1891 - Bazilica Sfântul Ștefan din Budapesta. Începută de Hild, continuată de Ybl și finalizată de J. Kauser.
  • 1870-1874 - Casa vămilor din Budapesta
  • 1871 - Podul Margit din Budapest (nu a fost construit)
  • cca. 1872 - Ybl Hotel din Parád
  • 1873-1884 - Opera din Budapesta
  • 1874-1982 - Chioșcul și bazarul castelului din Budapesta
  • 1875-1879 - Castelul Wenckheim din Ókígyós
  • 1880-1882 - Castelul Károlyi din Parádsasvár
  • 1880-1891 - Reamenajarea dealului castelului din Budapesta
  • 1882-1888 - Biserica Romano-Catolică Clarisseum din Budapesta
  • 1883-1884 - Palatul Széchenyi din Budapesta (demolat)
  • cca. 1888 - Hotelul Erzsébet din Parád

În România:

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Miklós Ybl”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Ybl Miklós, European Theatre Architecture, accesat în  
  3. ^ a b Miklós Ybl, Structurae, accesat în  
  4. ^ a b Ибль Миклош, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  5. ^ Miklos Ybl, Find a Grave, accesat în  
  6. ^ familysearch.org - Ybl Miklós, Hungary Funeral Notices, 1840-1990
  7. ^ Monumente uitate, Macea-Csernovics-Karolyi