Comuna Creaca, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Creaca
—  Comună  —
Biserica de lemn din Brebi
Biserica de lemn din Brebi

Țară  România
Județ Actual Salaj county CoA.png Sălaj

SIRUTA 140672

Reședință Creaca
Sate componente Borza, Brabi, Brusturi, Ciglean, Creaca, Jac, Lupoaia, Prodănești, Viile Jacului

Guvernare
 - Primar Ioan-Eugen Terec (PD-L,02008)

Suprafață
 - Total 74,16  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2.803 locuitori
 - Densitate 41,07 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 3.046 locuitori

Site: Pagina Primăriei

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Creaca (în maghiară: Karika) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România. are în componență 9 sate: Creaca (reședință), Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Creaca

     Români (94.0%)

     Romi (2.14%)

     Necunoscută (3.21%)

     Altă etnie (0.64%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Creaca

     Ortodocși (65.32%)

     Penticostali (13.8%)

     Baptiști (14.66%)

     Martori ai lui Iehova (1.71%)

     Necunoscută (3.21%)

     Altă religie (1.28%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Creaca se ridică la 2.803 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.046 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,01%), cu o minoritate de romi (2,14%). Pentru 3,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,32%), dar există și minorități de baptiști (14,66%), penticostali (13,81%) și martori ai lui Iehova (1,71%). Pentru 3,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Legăturile strânse cu orașul roman Porolissum, prezența cimitirului roman de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei.

Economie[modificare | modificare sursă]

Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn din satul Prodăneşti
  • Biserica de lemn din satul Borza, construită în anul 1758, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Brebi, construită în anul 1759, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Brusturi, construită în anul 1701, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Creaca, construită în anul 1710, monument istoric
  • Biserica de lemn din Jac, construită în anul 1759, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din Prodănești, construită în anul 1650, monument istoric
  • Castrul roman de la Brusturi
  • Dealurile Dumbrava


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • V.Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • T.Morariu, V.Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972
  • I.A.Goia. Zona Etnografică Meseș, Ed. Sport Turism, București 1982
  • P. Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Creaca, Susana Taloș, Ludovica Ilieș, Editura Școala Noastră, Zalău, 2007

Legături externe[modificare | modificare sursă]