Comuna Creaca, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Creaca
—  comună  —

Map
Creaca (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°11′09″N 23°13′26″E ({{PAGENAME}}) / 47.185959°N 23.224015°E

Țară România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Sălaj


ReședințăCreaca
Sate componenteCreaca, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodănești, Viile Jacului

Guvernare
 - PrimarIoan-Eugen Terec[*][1][2] (IND, )

Suprafață
 - Total74,16 km²

Populație (2021)
 - Total2.890 locuitori
 - Densitate41,07 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal457090

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Creaca (în maghiară: Karika) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Creaca

     Români (89,27%)

     Romi (4,43%)

     Alte etnii (0,69%)

     Necunoscută (5,61%)


Componența confesională a comunei Creaca

     Ortodocși (70,48%)

     Baptiști (10,83%)

     Penticostali (10,38%)

     Martori ai lui Iehova (1%)

     Alte religii (1,63%)

     Necunoscută (5,67%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Creaca se ridică la 2.890 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.803 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,27%), cu o minoritate de romi (4,43%), iar pentru 5,61% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,48%), cu minorități de baptiști (10,83%), penticostali (10,38%) și martori ai lui Iehova (1%), iar pentru 5,67% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Evoluția numărului de locuitori ai comunei Creaca de-a lungul timpului așa cum apar în lucrarea lui Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8

1750: 1374 locuitori 1920: 4669 locuitori
1786: 2697 locuitori 1930: 5345 locuitori
1850: 3087 locuitori 1941: 5508 locuitori
1857: 3133 locuitori 1956: 5313 locuitori
1869: 3697 locuitori 1966: 4622 locuitori
1880: 3367 locuitori 1977: 4181 locuitori
1890: 3874 locuitori 1992: 3278 locuitori
1900: 3983 locuitori 2002: 3046 locuitori
1910: 4739 locuitori 2011: 2803 locuitori

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Creaca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ioan-Eugen Terec[*], politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Partidul Mișcarea Populară1     
Uniunea Salvați România1     

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Legăturile strânse cu orașul roman Porolissum, prezența cimitirului roman de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei.

Economie[modificare | modificare sursă]

Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn din satul Prodănești
  • Biserica de lemn din satul Borza, construită în anul 1758, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Brebi, construită în anul 1759, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Brusturi, construită în anul 1701, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Creaca, construită în anul 1710, monument istoric
  • Biserica de lemn din Jac, construită în anul 1759, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din Prodănești, construită în anul 1650, monument istoric
  • Castrul roman de la Brusturi
  • Dealurile Dumbrava

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • V.Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • T.Morariu, V.Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972
  • I.A.Goia. Zona Etnografică Meseș, Ed. Sport Turism, București 1982
  • P. Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Creaca, Susana Taloș, Ludovica Ilieș, Editura Școala Noastră, Zalău, 2007

Legături externe[modificare | modificare sursă]