Jibou

Jibou
—  Oraș  —
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou
Stemă
Jibou Poziția geografică
Coordonate: 47°15′30″N 23°15′30″E
Țară	România
Județ	Sălaj
Localități componente	Cuceu, Husia, Rona, Var
Guvernare
- Primar	Eugen Bălănean (USL, ales 2012)
Suprafață
- Total	35,78  km²
Populație (2011)
- Total	7.130 locuitori
- Densitate	330 loc./km²
Cod poștal	455200
Site: Website

Jibou (limba maghiară: Zsibó) este un oraș în județul Sălaj, Transilvania, România, de care aparțin satele Cuceu, Husia, Rona și Var. Împreună cu ele, are o populație de 11.306 locuitori.

În Jibou există una dintre cele mai interesante Grădini Botanice din România, situată pe fostul domeniu al nobililor maghiari Wesselényi. De asemenea, în partea dinspre Zalău, există din vechime Băile Jibou, care folosesc efectele curative ale unui izvor de apă minerală sărată, cu proprietăți asemănătoare celor din Băile Herculane.

Municipalitatea a organizat un „Parc Industrial”, care urmează să polarizeze forța de muncă de pe Valea Someșului.

Poziție geografică

Orașul Jibou face parte din categoria celor mai tinere centre urbane ale țării, fiind așezat în partea de nord-est a județului Sălaj, pe malul stâng al Someșului, la confluența acestuia cu Agrijul.

Se află la 25,7 km est de Zalău, reședința județului Sălaj. Este al treilea oraș ca mărime din Sălaj, după Zalău și Șimleu Silvaniei. Constituie un nod feroviar important, punctul de întâlnire a căilor ferate ce vin dinspre Dej, Baia Mare și Zalău (de unde se poate merge mai departe la Sărmășag și Carei).

Prin apropierea acestuia trece râul Someș, marele râu din nord-vestul României, care aici își schimbă direcția de curgere de la E-V la S-N, datorită dealului piramidal numit Piscuiul Ronei/Țugluiul Turbuțâi/Dealul lui Racoți (maghiară: Rákóczi-hegy), masiv prezent pe lista națională a rezervațiilor naturale, datorită bogăției de fosile provenite în special din sedimente marine terțiare. De altfel, aici au fost descoperite și rămășite mai vechi: coaste și dinți de dinozauri de la sfârșitul Cretacicului.

Demografie

Evoluția demografică a orașului Jibou

Sursă: Institutul Național de Statistică

Istorie

Târgușorul (oppidum) Sibó (Chybur 1205–1235, Zsibotheleke 1387, Sÿbo 1423, Zybo 1460, Sybo 1475, Sibo 1545, Szÿbo 1564, Sibo oppidum, Zsibo 1582) a constituit un punct de popas important pe drumul sării de la Dej, care era adusă fie cu căruțele, fie cu plutele pe firul Someșului. El a fost jefuit și ars de oștile turce în 1660, când din turnul bisericii reformate s-a aruncat o mamă cu pruncul la piept. În 11 noiembrie 1705, oștile transilvane conduse de principele Francisc Rákóczi al II-lea au fost surprinse de trupele austriece conduse de generalul Ludwig von Herbeville și au fost risipite, eveniment care a devenit subiectul altor legende locale. La castel, în 25 august 1849, a capitulat ultima armată revoluționară pașoptistă din Europa, formată din circa 8.000 de soldați comandați de generalul Kazinczy. Familia nobiliară Wesselényi a avut mai mulți reprezentanți de seamă, cu vederi progresiste, dintre care cel mai cunoscut este baronul Miklós Wesselényi fiul, liberal căruia i s-au dedicat mai multe statui, dintre care cele mai cunoscute sunt cele din centrul Zalăului (realizată de János Fadrusz în 1902) și din Jibou (József Sepsi, 2004).

După construirea căii ferate și darea în funcțiune a gării (1890), în oraș s-a stabilit o importantă comunitate evreiască, care a fost deportată la Auschwitz în primavara anului 1944. Depoul C.F.R. datează din 1937.

După război, Jiboul a funcționat ca centru de raion până în 1960 și a devenit oraș în 1968. Localitatea a fost inundată de revărsarea râului Someș în 1970, inundație provocată de ruperea unui dig în amonte.

După 1945, în clădirea Judecătoriei a fost mutat Spitalul Orășenesc. După 2000, au început lucrările la noul sediu al Judecătoriei, o clădire modernă, terminată și inaugurată în 7 noiembrie 2008.

În anul 2005, localnicii au aniversat 800 ani de la prima atestare documentară. În 2008 s-au împlinit 40 de ani de la declararea localității ca oraș.

Primari

• 1992-1996 Iuliu Sabin Pop
• 1996-2000 Liviu Sâmpălean
• 2000-2008 Augustin Borz
• 2008-2012 Eugen Bălănean

Monumente arhitecturale

• Banca Comercială Română (după 1989)
• Banca Română pentru Dezvoltare (după 1989)
• Biserica Ortodoxă Veche (1931)
• Biserica Ortodoxă "Sfântul Gheorghe" (1999)
• Biserica Reformată (reclădită în 1749)
• Biserica Romano-Catolică "Adormirea Maicii Domnului" (1886)
• Castelul Wesselényi (1810), tipic pentru barocul din Transilvania. Două nivele, plan rectangular alungit, cu centrul și extremitățile mai proeminente. Două pavilioane, dispuse lateral simetric, delimitează colțurile unei curți de recepție în direcția grădinii.
• Castelul Béldy (1905)
• Fostul cazinou (sfârșitul secolului al XIX-lea)
• Gara veche (1890), transformată ulterior în autogară.
• Noua Judecătorie (2008)
• Primăria (sfârșitul secolului al XIX-lea)
• Spitalul orășenesc, cândva Judecătorie (sfârșitul secolului al XIX-lea)

Învățământ

Registrele școlii confesionale calvine sunt conduse cu începere din 1746, dar instituția este mult mai veche. Învățământul de stat datează din 1895. Conform monografistului Petri Mór, aici a funcționat, către sfârșitul secolului XIX, prima grădiniță de copii din Ardeal, cu Teleki Júlia ca educatoare.

Din orașul Jibou s-au afirmat mai multe personalități, unele ocupând funcții distinse, fapt datorat și instituțiilor de învățământ autohtone:

• Liceul Teoretic "Ion Agârbiceanu" (înființat pe data de 1 septembrie 1957)
• Liceul Tehnologic "Octavian Goga" (până în 23 octombrie 2001, școală generală, până în 2012 grup Școlar )
• Școala Gimnazială "Lucian Blaga" (din 1971)

Cultură

Folcloristul prof. univ. Ioan Taloș a semnalat în zonă existența a două colinde specifice: corinda cu zidari (o versiune inedită a legendei Monastirii Argeșului) și corinda cu fata de maior (o variantă disputată a Mioriței).

Filiala ASTRA din Jibou a fost condusă de Pr. Laurențiu Bran, primul român care a tradus poeziile lui Mihai Eminescu în maghiară. Traducerile au apărut cu începere din 1889, la Șimleu Silvaniei, încă în timpul vieții Poetului.

Casa de cultură s-a mutat într-o clădire nouă, în 1967. Aici a lucrat multă vreme ca director prof. Andrei Mureșan, autorul primei monografii turistice; în prezent, funcția este deținută de profesorul de istorie Mihai Petriș. Alte monografii au fost întocmite de profesorii Eva Ianchiș, Gheorghe Coste, Iosif Daróczi, Ion Ivănescu și Viorel Tăutan.

Biblioteca orășenească a fost înființată în 1950 și de atunci a fost mutată de mai multe ori, în diferite locații. În prezent, colecția ei cuprinde circa 48.000 de volume și publicații.

În 2006, poetul optzecist Viorel Mureșan a obținut titlul cel mai mare haijin (autor ce scrie haiku, specie japoneză de poezie cu structură fixă) din țară.

Sport

În oraș există mai multe stadioane (cu gazon natural sau artificial), un teren de tenis (zgură) și două săli de sport. Aici joacă mai multe echipe de fotbal, juniori și seniori, dar faima a fost adusă de echipa de handbal băieți, care a dat țării pe olimpicul Ștefan Birtalan și pe antrenorul Gheorghe Tadici.

Economie

• S.C. Sonic-Silva S.R.L. (specializată pe exploatarea masei lemnoase).
• Calion PROD S.R.L. (fabrică de prelucrare a laptelui).
• Parcul Industrial.
• S.C. TRIADA Comserv S.R.L. (materiale de constructii, instalații termice și sanitare).

Legături externe

• Primăria orașului Jibou
• Grădina Botanică „Vasile Fati” Jibou
• Liceul Teoretic „Ion Agârbiceanu” Jibou
• Casa Orășenească de Cultură Jibou
• Bilet de voie, supliment literar al Bibliotecii Orășenești Jibou
• Curiozități sălăjene, articole publicate de Györfi-Deák György

Bibliografie

• Monografia școalei primare din comuna Jibou, Dumitru Ilea, Tipografia "Luceafărul", Zalău, 1936.
• Grădini botanice din România, Vasile Diaconescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985.
• Jibou 2002 (monografie), Iosif Daróczi, Gheorghe Coste, Consiliul Local Jibou, 2002.
• Jiboul la 800 de ani, Ion Ivănescu, Editura Silvania, Zalău, 2005.
• Liceul teoretic „Ion Agârbiceanu” Jibou 50 - Vârstele școlii (1957-2007), Biblioteca județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare, 2007.

Galerie de imagini

• 

  Jibou
  (Castelul Wesselényi)
  (desen din sec. XIX)
• 

  Jibou
  (Castelul Wesselényi)
  (sfârşitul sec. XIX)
• 

  Jibou
  (Castelul Wesselényi)
  („Salonul roşu”; sfârşitul sec. XIX)
• 

  Jibou
  (Cazinoul)
  (sfârşitul sec. XIX)