Comuna Sâg, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sâg
—  Comună  —
Biserica de lemn din Sârbi
Biserica de lemn din Sârbi

Țară  România
Județ Actual Salaj county CoA.png Sălaj

SIRUTA 142612

Reședință Sâg
Sate componente Fizeș, Mal, Sâg, Sârbi, Tusa

Guvernare
 - Primar Florian Bonțe (PD-L,02012)

Suprafață
 - Total 87,88  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3.276 locuitori
 - Densitate 39,50 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 3.476 locuitori

Site: Pagina Primăriei

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Sâg (în maghiară: Felsőszék) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România. Are în componență 5 sate: Sâg (reședință), Fizeș, Mal, Sârbi și Tusa.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Sâg este situată în partea sud-vestică a județului Sălaj, la contactul Munților Plopișului cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Satele Fizeș și Sâg sun în partea de nord-vest acomunei, Mal în partea de est la intrare dinspre Bănișor până la granița cu județul Cluj, Sârbi este încadrat de satele Mal, Sâg și Tusa, având cel mai mic teritoriu și satul Tusa, cu cel mai mare teritoriu este poziționat de-a lungul drumului județean Nușfalău-Ciucea, până la hotarul cu județele Cluj și Bihor.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Sâg

     Români (73.59%)

     Romi (20.72%)

     Slovaci (2.99%)

     Necunoscută (2.62%)

     Altă etnie (0.06%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Sâg

     Ortodocși (73.77%)

     Romano-catolici (3.11%)

     Penticostali (13.52%)

     Greco-catolici (2.19%)

     Martori ai lui Iehova (3.9%)

     Necunoscută (2.71%)

     Altă religie (0.76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sâg se ridică la 3.276 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.476 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (73,6%). Principalele minorități sunt cele de romi (20,73%) și slovaci (2,99%). Pentru 2,63% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,78%), dar există și minorități de penticostali (13,52%), martori ai lui Iehova (3,91%), romano-catolici (3,11%) și greco-catolici (2,2%). Pentru 2,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Din atestările documentare ale așezărilor la nivelul comunei, în intervalul dintre secolul al XIII-lea și secolul al XIV-lea, săpăturile arheologice aduc dovezi materiale ale unor locuiri mult înainte, astfel, în satul Sâg s-a descoperit un tezaur monetar datat în epoca bronzului. Satul Sâg este atestat documentar în anul 1257 sub denumirea de Terra Szek, Tusa în anul 1341, Sâbi în anul 1481, Mal în anul 1454 și Fizeș în anul 1341.

Biserica de lemn din Sârbi a fost ridicată în anul 1707, perioadă în care biserica ortodoxă română este supusă represaliilor datorate dependenței Transilvaniei de regimurile de la Viena și Budapesta.

Biserica de lemn din Tusa cu hramul "Sf. Arhangheli", a fost construită la sfârșitul secolul al XVII-leasecolului al XVII-lea, din lemn masiv și bine conservată.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia comunei este predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor, exploatarea fânețelor și pomicultură. În prezent, pe cursul râului Barcău, la Tusa, se construiește o nouă păstrăvărie ce va avea ca scop creșterea și comercializarea peștelui în cantități industriale, spre deosebire de cea veche, ce satisfăcea doar piața locală și zonele apropiate.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Sârbi, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" din satul Tusa, construită în secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Izvoarele Barcăului
  • Păstrăvăria de la Tusa


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • V. Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • T. Morariu, V. Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972
  • P. Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902

Vezi și[modificare | modificare sursă]