Regiunea Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Regiunea Cluj în cadrul împărţirii administrative a României 1950-1952
Regiunea Cluj în cadrul împărţirii administrative a României (1953)
Regiunea în 1956

Regiunea Cluj a fost o unitate administrativă în România comunistă, între 1950, când au fost desființate județele (prin Legea nr.5/6 septembrie 1950) și 1968, când s-a revenit la împărțirea administrativ - teritorială pe județe. Reședința regiunii a fost la Cluj.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Regiunea Cluj se învecina la nord cu Regiunea Baia Mare, la est cu Regiunea Suceava și Regiunea Autonomă Maghiară, la sud cu Regiunea Stalin și Regiunea Hunedoara, iar la vest cu Regiunea Oradea și cu o mică porțiune din Regiunea Arad.

Organizare[modificare | modificare sursă]

În 1950 regiunea era compusă din 8 raioane: Aiud, Câmpeni, Cluj, Dej, Gherla, Huedin, Jibou și Turda. Doi ani mai târziu, în 1952, acestora li se adaugă alte șase raioane: Bistrița, Beclean și Năsăud (rezultate din desființarea regiunii Rodna), Sărmaș și Luduș (rezultate prin desființarea Regiunii Mureș) și Zalău (raion nou înființat).

În acest fel, în 1956 regiunea era împărțită în 14 raioane: Aiud, Beclean, Bistrița, Câmpeni, Cluj, Dej, Gherla, Huedin, Jibou, Luduș, Năsăud, Sărmașu, Turda și Zalău, care conțineau 11 orașe, 327 de comune și 1.507 sate, dispuse pe o suprafață totală de 28.000 km2[1]

În anul 1960, întinderea Regiunii Cluj a fost modificată, odată cu transformarea RAM în Regiunea Mureș - Autonomă Maghiară. Cu acea ocazie raionul Luduș, respectiv Sărmaș vor trece la Regiunea Mureș, iar alte trei raioane - Beclean, Cluj și Jibou - sunt desființate, comunele lor fiind atribuite raioanelor învecinate. Va rămâne o regiune formată din 9 raioane (Aiud, Bistrița, Câmpeni, Dej, Gherla, Huedin, Năsăud, Turda și Zalău), 14 orașe, 290 comune și 1.427 sate[1]. Regiunea Cluj a continuat să existe până în 1968, când au fost reintroduse județele.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Grigor P. Pop, p.17

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române (1950-1952) Steagul RPR

Regiunea Arad | Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Baia Mare | Regiunea Bârlad | Regiunea Bihor | Regiunea Botoșani | Regiunea București | Regiunea Buzău | Regiunea Cluj | Regiunea Constanța | Regiunea Dolj | Regiunea Galați | Regiunea Gorj | Regiunea Hunedoara | Regiunea Ialomița | Regiunea Iași | Regiunea Mureș | Regiunea Prahova | Regiunea Putna | Regiunea Rodna | Regiunea Severin | Regiunea Sibiu | Regiunea Stalin | Regiunea Suceava | Regiunea Teleorman | Regiunea Timișoara | Regiunea Vâlcea

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române (1952-1960) Steagul RPR

Regiunea Arad (până în 1956) | Regiunea Bacău | Regiunea Baia Mare | Regiunea Bârlad (până în 1956) | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Constanța | Regiunea Craiova | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Autonomă Maghiară | Regiunea Oradea | Regiunea Pitești | Regiunea Ploiești | Regiunea Stalin | Regiunea Suceava | Regiunea Timișoara

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române, din 1965 Republica Socialistă România (1960-1968) Steagul RSR

Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Banat | Regiunea Brașov | Regiunea Crișana | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Dobrogea | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Maramureș | Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară | Regiunea Oltenia | Regiunea Ploiești | Regiunea Suceava