Gârbou, Sălaj
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Gârgou | |
| — Sat — | |
 |
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ |  Sălaj |
| Comună | Gârbou |
| Atestare documentară | 1336 |
|
|
|
| Altitudine | 275 m[1] m.d.m. |
|
|
|
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poștal | 457150 |
| Prefix telefonic | +40 x60 [2] |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Gârbou (în maghiară Csákigorbó) este un sat în județul Sălaj, Transilvania, România. Este reședința comunei Gârbou.
- Colinele și văile satului au oferit dintotdeauna condiții favorabile vieții și activității omenești, oamenii găsind aici suficiente resurse și condiții naturale prielnice dezvoltării așezării.
- Cercetările arheologice care s-au efectuat în raza localității, deși nu într-o amploare deosebită, au furnizat date prețioase despre viața omului pe aceste meleaguri. Urme de așezări omenești încă din epoca neolitică au fost descoperite în satul Gârbou, în locul numit La Ruini. De asemenea, conductele de apă caldă, obiectele de ceramică, metalele, resturile de ziduri date la iveală de Terma Carol în anul 1878, conduc la formularea ipotezei potrivit căreia romanii au găsit condiții prielnice de trai în aceste locuri. Dimensiunile fenomenului de populare sunt greu de apreciat din lipsa unor cercetări arheologice mai amănunțite și a altor izvoare (scrise sau nescrise). Marele Lexicon Revai conține însă unele formulări care conclud că aceste locuri au fost populate încă din perioada preromană, iar ulterior, o dată cu venirea romanilor în Dacia, Gârboul a jucat simultan rolul de centru militar și de așezare în care s-a desfășurat o activitate economică statornică.
În ceea ce privește secolele următoare retragerii aureliene, corelat cu alte zone ale țării, se poate afirma că viața și-a continuat cursul său normal, zguduită în anumite perioade de năvălirea popoarelor barbare. Începând cu sec. X, se creează condiții favorabile cristalizării unei vieți politice voivodale, presupunându-se că asupra comunei Gârbou de astăzi, și-a extins autoritatea voivodatul lui Gelu.
- Satele comunei sunt atestate documentar începând cu secolul al XIII-lea. Cele mai timpurii atestări documentare referitoare la comună amintesc de existența satelor Poptelec și Călacea în anii 1230 – poss. Popteleke, respectiv 1312 – Kalacha. Satele Bezded, Cernuc și Solomon sunt pomenite începând cu anul 1336, respectiv: BEZDED – Bezdedteluk, CERNUC – Curnuk, SOLOMON – Salamonteluk.
Satul Gârbou apare pentru prima dată în documentele vremii în anul 1325, astfel: 1325 – Wrbo, 1336 – Gorbo, 1750 – Garbou, 1768 – Csaki Gorbo. În anii 1831 și 1850 documentele menționează satul cu denumirea de Garbo și respectiv Gîrbo (Statistica Transilvaniei), iar în 1854 poartă iarăși denumirea din 1768, adică Csaki Gorbo. Ultima dată când mai apare cu acest nume este în anul 1915. În acest an Gârboul are împreună cu cătunul Fundătura (azi contopit cu Gârboul), 1299 locuitori, fiind centru de plasă și făcând parte din comitatul Solnoc-Dăbica. Numele satului este de origine slavă și derivă de la cuvântul gherb, care în traducere ar însemna spinare. Termenul se referă probabil la spinările dealurilor care constituie cadrul natural al acestor locuri. Pe vatra actualului sat Fabrica a existat în anul 1830 o fabrică de spirt, iar între anii 1833 și 1848, o casă de vamă și o fabrică de zahăr, denumirea satului fiind edificatoare în acest sens. Documentele cartografilor vechi includ, de asemenea, teritoriul de azi al comunei în ținutul numit Vilae blachorum, ceea ce înseamnă satele românilor.
Cuprins |
Clădiri istorice[modificare]
- Burgul – cetate feudală care a fost construită pe ruinele unui castru roman. Castelul, ale cărei ruine se văd astăzi a fost construit în anul 1766 de familia Haller. Castelul Haller, construit în secolul al XVIII-lea, un valoros complex arhitectonic de stil baroc, cuprinzând pavilionul rezidențial, biserica, poarta și fântâna.
- Aici exista în 1833 o fabrică de zahăr, în 1840 un atelier pentru mătase naturală, iar în 1881 o farmacie precum și o biserică de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli, construită în anul 1738.
Personalități[modificare]
- Zoltán Vadász (1926-1989) - actor român de etnie maghiară.
Note[modificare]
Vezi și[modificare]
SJ Acest articol despre o localitate din județul Sălaj este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
|
|||||||||||||
