Comuna Bobota, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bobota
—  Comună  —
Biserica de lemn din satul Derșida
Biserica de lemn din satul Derșida

Țară  România
Județ Actual Salaj county CoA.png Sălaj

SIRUTA 140280

Reședință Bobota
Sate compoente Bobota, Derșida, Zalnoc

Guvernare
 - Primar Aurel Sarca (PSD,02008)

Suprafață
 - Total 63,48  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3.766 locuitori
 - Densitate 63 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 4.031 locuitori

Site: Pagina Primăriei

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Bobota este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România. Are în componență 3 sate: Bobota (reședință), Derșida și Zalnoc.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Bobota este situată în zona colinară a Platformei Sălăjene Marginale, în zona de contact a Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei și Piemontul Sălăjan, având ca vecini la sud-vest comuna Camăr, la sud comunele Sărmășag, Măeriște și Carastelec, la est comuna Chieșd și comunele sătmărene Supur și Săcășeni la nord și Cehal la vest.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bobota

     Români (79.31%)

     Maghiari (1.0%)

     Romi (15.71%)

     Necunoscută (3.95%)

     Altă etnie (0.0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bobota

     Ortodocși (85.23%)

     Penticostali (6.29%)

     Baptiști (2.36%)

     Necunoscută (3.95%)

     Altă religie (2.15%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bobota se ridică la 3.766 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.031 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,31%). Principalele minorități sunt cele de romi (15,72%) și maghiari (1,01%). Pentru 3,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,24%), dar există și minorități de penticostali (6,29%) și baptiști (2,36%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Atestările documentare menționează existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel, satul Bobota este atestat documentar în anul 1213 sub denumirea de villa Babud, Derșida în anul 1349 și Zalnoc, sat cu o importanță istorică deosebită între secolele XIII-XVI, amintit pentru prima oară în anul 1205 sub denumirea de Zunuchy.

Aproape de localitate era Cetatea Zanok, aparținând grofilor Zanuchi, de unde provine și numele satului. În Cetate era oficiul salinar care aproviziona întreaga Ungarie cu sare. Cea mai mare parte a cetățenilor sunt de părere că Zalnoc era capitala comitatului Solnoc, aici păstrându-se urme arheologice vizibile , circumvalații asemănătoare cu cele ale castrului Dăbâca, descoperindu-se și un puț vertical și o ramificație verticală a acestuia.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia comunei este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.

Resursele naturale de care comuna dispune și care pot fi valorificate sunt: cărbulele, argila, nisipul aluvionar, apa minerală feruginoasă, sulfurată și bicarbonată.

Apa minerală a fost valorificată în cadrul băilor din satul Zalnoc, astăzi acestea aflându-se în stare avansată de degradare.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn din satul Zalnoc
  • Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Derșida, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn din Zalnoc, construită în anul 1700, monument istoric
  • Casa memorială "Corneliu Coposu", satul Bobota
  • Cimitirul Eroilor din satul Bobota
  • Centrul cultural "Șincai-Coposu", Bobota
  • Fântâna lui Șincai, Bobota
  • Izvorul sulfuros de la Zalnoc
  • Izvorul sulfuros de la Bobota
  • Situl arheologic de la Bobota


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • V.Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • P.Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902
  • T.Morariu, V.Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972