Ioan al III-lea Sobieski
| Ioan al III-lea | |
|---|---|
 |
|
|
|
|
| Domnie | 1674–1696 |
| Încoronare | 2 februarie 1676 |
| Predecesor | Mihail Korybut Wiśniowiecki |
| Succesor | August al II-lea cel Puternic |
| Căsătorit(ă) cu | Maria Cazimira de Arguien |
| Urmași | |
| Jakub Ludwik Sobieski Teresa Teofila Sobieska Adelaide Luise Sobieska La Mannone Sobieska Teresa Kunegunda Sobieska Alexandru Benedict Sobieski Konstanty Władysław Sobieski Jan Sobieski Brisacier |
|
| Casa regală | Casa Sobieski |
| Tată | Jakub Sobieski |
| Mamă | Zofia Teofillia Daniłowicz |
| Naștere | 17 august 1629 Olesko, Polonia |
| Deces | 17 iunie 1696 (66 ani) Wilanów, apropiere de Varșovia |
| Înmormântare | Wawel, Kraków, Polonia |
| Semnătură |  |
Ioan al III-lea Sobieski (poloneză Jan III Sobieski) (17 august 1629 - 17 iunie 1696) a fost rege al Poloniei din anul 1674 până la moartea sa. El a fost fiul lui Jakub Denilovicz Sobieski din Cracovia și strănepotul hatmanului Stanislav Sobieski. A fost educat în spiritul tradițional al cavalerilor, studiind la Academia din Cracovia. Între anii 1646 și 1648 face o călătorie împreună cu fratele său prin Europa. Tânărul Sobieski a fost impresionat de cele văzute în Franța, interesându-se de arta militară, de politică și literatură.
Cariera militară [modificare]
Între anii 1648 și 1653 a participat la luptele împotriva cazacilor și tătarilor, după care a fost trimis ca solie secretă la Istanbul 1654 unde a învațat limba și cultura turcă. S-a căsătorit cu Maria Cazimira de Arguien, căsătorie care îi deschide calea în lumea nobililor francezi. După moartea lui Stefan Czarniecki (1665) și o victorie împotriva tătaro-cazacilor în Podhajce (1666) devine feldmaresal (hatman al coroanei). În anul 1668 devine el comandantul suprem al armatei poloneze - marele hatman al coroanei.
Participarea Poloniei la apărarea Vienei [modificare]
În timpul unei incursiuni turcești 1673 învinge Sobieski în apropierea orașului Hotin pe Kara Mustafa marele vizir comandantul oastei otomane. Această victorie îi aduce o mare popularitate, fiind ales la 21 mai 1674 ca rege al Poloniei. În primul său an de domnie caută să realizeze o serie de reforme, pentru a centraliza puterea statului în mâna regelui. Intenționează să încheie o alianță cu Franța împotriva Prusiei și Brandenburgului datorită intenției de a ocupa Prusia de est, dar a fost însă obligat prin refuzul Franței să renunțe la planurile sale, apropiindu-se de Habsburgi. Aflând de asediul Vienei de către turci, se hotărăște să vină în ajutorul Vienei cu 27 000 de cavaleri polonezi, la care se adaugă 19 000 de soldați austrieci și 28 000 de soldați germani. La 12 septembrie 1683 reușește o izbindă strălucitoare la Kahlenberg împotriva otomanilor sub conducerea lui Kara Mustafa, care erau în superioritate numerică. Comanda trupelor creștine a primit-o regele polonez care era deja renumit în luptele cu tătarii și turcii, supranumit "Leul din nord". Ioan III Sobieski cunoștea mai multe limbi, fiind un iubitor de artă. Palatul său din Wilanow a fost una din cele mai reușite realizări a barocului polonez; o altă rezidență a lui a fost cetatea Șovka iar scrisorile adresate soției sale sunt de asemenea dovezi ale modului de exprimare ales a regelui polonez. Moare în anul 1696 în Wilanow lângă Varșovia, fiind înmormântat în Cracovia. Urmașul său pe tronul Poloniei n-a fost fiul său, ci August der Starke, principe al Sașilor (Saxonilor).
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
