Anna Jagiello

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Anna Iagiello
Regina Ana în rochia de încoronare în 1576, portret de Martin Kober
Regina Ana în rochia de încoronare în 1576, portret de Martin Kober
Regina Poloniei
Mare Ducsă a Lituaniei
Domnie 15 decembrie 1575 – 18 septembrie 1587
Încoronare 1 mai 1576, Cracovia
Predecesor Henric al III-lea al Franței
Succesor Sigismund al III-lea Vasa
Căsătorit(ă) cu Ștefan Báthory
Casa regală Dinastia Jagiellonilor
Tată Sigismund I cel Bătrân
Mamă Bona Sforza
Naștere 18 octombrie 1523
Cracovia, Polonia
Deces 9 septembrie 1596 (72 de ani)
Varșovia, Polonia

Ana Iagello - în poloneză: Anna Jagiellonka; în lituaniană: Ona Jogailaitė - (1523 - 1596), a fost regină a Poloniei din 1575 până în 1586. A fost fiica regelui polonez Sigismund I cel Bătrân, și soția lui Ștefan Báthory, rege ales al Poloniei. A fost aleasă regină, împreună cu logodnicul ei, Ștefan, iar cei doi au condus împreună regatul Poloniei până la moartea lui Báthory.

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Ana s-a născut în 1523, fiind fiica regelui polonez, Sigismund I cel Bătrân și a reginei poloneze Bona Sforza. Viața ei timpurile a fost una normală. Broda veșminte bisericești, a fost implicată în lucrări de caritate și și-a îndeplinit obligațiile sale de prințesă. Ana a renunțat la pretendentul ei, Regele Suediei, în favoarea surorii ei, Caterina, rămânând necăsătorită până la vârsta de 52 de ani. Cei 33 de ani petrecuți cu mama ei arogantă au învățat-o că doar răbdarea și calmul o pot face pe o femeie să ajungă un monarh la fel de bun ca și un bărbat.

Interregnum[modificare | modificare sursă]

În 1572, fratele ei, Sigismund al II-lea August a murit, lăsând tronul polono-lituanian vacant. În 1572, Jean Montluc, Episcopul de Valencia, i-a oferit prințului francez, Henric, alegerile republicii ca următorul rege. Montluc a promis alegătorilor că Henric se va căsători cu Ana, pentru a menține tradiția dinastică. Cu toate acestea, după ce Henric a fost ales ca monarh în republica polono-lituaniană, el și-a retras promisiunea iar cei doi nu s-au căsătorit niciodată.

În iunie 1574, Henric a părăsit Polonia pentru a-și asuma noile sale îndatoriri ca rege al Franței iar Parlamentul Republicii l-a înlăturat ca monarh de la tronul polonez în mai 1575. În a doua alegere, Ana și-a asumat titlul politic important de infantă, reflectând obiceiul spaniol și subliniind statutul ei dinastic. Titul regal era: Ana, din mila lui Dumnezeu, Infanta Regatului Polonia.

Guvernarea[modificare | modificare sursă]

În toamna anului 1575, un nou candidat a fost oferit alegatorilor din Republică, Ștefan Báthory, principe al Transilvaniei. Ștefan a trebuit să fie de acord și a respectat condiția de a se căsători cu Ana. La data de 15 decembrie 1575, lângă Varșovia, Ana împreună cu Ștefan, au fost aleși guvernanții republicii, iar încoronarea a avut loc la Cracovia pe 1 mai 1576.

După moartea soțului ei în 1586, ea mai avea de jucat ultima piesă în influența tronurilor din Republică, oferindu-l pentru alegeri pe Sigismund al III-lea Vasa, singurul fiu al surorii sale Caterina. Cu ajutorul Anei, acesta a câștigat tronul polono-lituanian ca al treilea monarh ales de Republică.

Moartea și moștenirea[modificare | modificare sursă]

Ana a murit în timpul domniei nepotului ei, Sigismund, în propria țară unde s-a născut și a trăit, pe 9 septembrie 1596. A fost ultimul membru Iagello.

Varșovia a fost reședința principală a ei înainte de a veni în capitală, unde a înfrumusețat orașul cu diferite contrucții. De asemenea, a finanțat mai multe monumente funerare în Catedrala Wawel, inclusiv monumentul fratelui ei, Sigismund August, al soțului ei Ștefan Báthory în Capela Sfintei Fecioare Maria (1586, Santi Gucci), al mamei sale Bona Sforza în Basilica di San Nicola din Bari (1593), și al ei în Catedrala lui Sigismund (Santi Gucci).

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Anna Jagiellonka (1523–1596)". Government of Poland. Retrieved 2009-08-24.
  • Stone, Daniel (2001). The Polish-Lithuanian state, 1386-1795 [A History of East Central Europe, Volume IV.] Seattle: University of Washington Press. p. 118. ISBN 0-295-98093-1.
  • (Polish) Paweł Jasienica (1984). Ostatnia z rodu. Czytelnik. p. 161. ISBN 83-07-00697-X.
  • In der Zeit des zweiten Interregnums trug sie den Titel „Anna Dei Gratia Infans Regni Poloniae". (German) Marina Dmitrieva, Karen Lambrecht (2000). Krakau, Prag und Wien: Funktionen von Metropolen im frühmodernen Staat. Franz Steiner Verlag. p. 70. ISBN 3-515-07792-8.
  • Przybrała wtedy, na wzór hiszpański, tytuł infantki. (Polish) Ewa Letkiewicz (2006). Klejnoty w Polsce: Czasy ostatnich Jagiellonów i Wazów. Wydawnictwo Uniwersytetu Marii Curie-Skłodowskiej. p. 417. ISBN 83-227-2599-X.
  • Stone, Daniel (2001). The Polish-Lithuanian state, 1386-1795 [A History of East Central Europe, Volume IV.] Seattle: University of Washington Press. p. 122. ISBN 0-295-98093-1.
  • Stone, Daniel (2001). The Polish-Lithuanian state, 1386-1795 [A History of East Central Europe, Volume IV.] Seattle: University of Washington Press. p. 123. ISBN 0-295-98093-1.
  • WAWEL 1000-2000. Kultura artystyczna dworu królewskiego i katedry. Sala IV. Portrety rodowe. (Polish)
  • Kaplica Zygmuntowska (Polish)