Polityka

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Polityka

Tygodnik Polityka, ul. Słupecka 6, 02-309 Warszawa, Województwo: mazowieckie, Poland
Redactor-șefStefan Żółkiewski[1]
Mieczysław Rakowski[1][1]
Jerzy Baczyński[*]​[1]
Jan Bijak[*][[Jan Bijak (jurnalist polonez)|​]]  Modificați la Wikidata
Primul număr  Modificați la Wikidata
ȚarăPolonia  Modificați la Wikidata
Limbălimba poloneză[2]  Modificați la Wikidata
ISSN0032-3500
Prezență online
Site webhttp://www.polityka.pl/[2]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Polityka (pronunție în poloneză: [pɔˈlitɨka] , Politica) este o revistă de știri săptămânală de centru-stânga din Polonia. Cu un tiraj de 200.050 de exemplare (în aprilie 2011), a fost cea mai bine vândută revistă săptămânală din Polonia,[3] în fața ediției poloneze a revistei Newsweek, Newsweek Polska și a revistei Wprost. Polityka are un profil ușor intelectual, social liberal[4] care se deosebește de stilul mai conservator al revistei Wprost sau de abordarea mai cosmetică a revistei Newsweek Polska. Printre redactorii importanți și colaboratori permanenți s-au numărat Adam Krzemiński, Janina Paradowska, Daniel Passent, Ludwik Stomma, Adam Szostkiewicz, Jacek Żakowski, Ryszard Kapuściński, Jerzy Urban și Krzysztof Zanussi.

Istoric și profil[modificare | modificare sursă]

Fondată în 1957,[5][6] după ce stalinismul n-a mai avut o influență mare în Polonia, Polityka și-a dezvoltat încet o reputație pentru jurnalismul ei moderat critic, promovând un model de gândire economic[7] cu toate că a rămas mereu în limitele impuse de comunism, care cenzura tot presa în continuu. În special, Polityka a fost lansată pentru a înlocui revista Po prostu (1947–1957) care avea un limbaj mai radical.

Primul redactor-șef de la Polityka a fost Stefan Żółkiewski care a ocupat funcția din 1957 până în 1958.[6] Mieczysław Rakowski a ocupat cel mai mult timp postul de redactor în perioada 1958-1982, mai întâi ca adjunct și apoi ca redactor-șef.[8] El a fost cel care avea să devină ultimul prim-secretar al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, ultimul prim-ministru comunist al Poloniei și care, în cele din urmă, va supraveghea lichidarea guvernării comuniste în Polonia în 1989. Polityka a susținut discuțiile de la masa rotundă, care s-au încheiat cu un acord de organizare a alegerilor libere, care ar fi dus la sfârșitul pașnic al guvernării comuniste în Polonia. Revista a obținut un renume în 1961, când a tipărit cinci părți din memoriile lui Adolf Eichmann care au fost furate și care i-au fost date de anti-naziști (singura altă revistă care a achiziționat fragmente din aceste memorii a fost Life).[9] Revista a atras o considerație a Ministerului sovietic al afacerilor externe în 1983, după ce și-a exprimat o viziune favorabilă asupra pluralismului politic.[10]

Jan Bijak a devenit redactor-șef al revistei în 1982 și a ocupat funcția până în 1994.[6]

După căderea comunismului în 1989, Polityka a continuat să joace un rol influent ca parte a noii prese libere a Poloniei. În 1990, echipa de la Polityka a părăsit editorul de stat RSW Prasa-Książka-Ruch cu drepturi de autor asupra titlului și a înființat o cooperativă independentă numită „Polityka” - Spółdzielnia Pracy.[11] O astfel de cooperativă editorială este unică în presa poloneză. Din 1994, editorul Polityka a fost Jerzy Baczyński. În 1995, formatul a fost schimbat de la cel mare al unui ziar (broadsheet) la cel al unei reviste color standard, care are peste 100 de pagini în fiecare număr.

Tiraj[modificare | modificare sursă]

În 2001, Polityka a avut un tiraj de 245.000 de exemplare.[11] Tirajul revistei a fost de 143.089 exemplare în 2010 și de 133.324 exemplare în 2011.[12] Au fost 124.761 de exemplare în 2012. În august 2014, împreună cu ediția electronică tirajul a fost de 127.732de exemplare.[13]

Premii[modificare | modificare sursă]

Din 1959, Polityka a acordat premiul pentru istorie (pentru cea mai bună carte de istorie a anului) și, din 1993, un premiu anual pentru arte, Paszport Polityki. De la sfârșitul anilor 1990, a finanțat și burse pentru tineri oameni de știință.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Internetowa encyklopedia PWN, accesat în  
  2. ^ a b The ISSN portal 
  3. ^ „Sources » Polityka”. Presseurop. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Polish newspapers and magazines”. Pecob. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Press and Publishers”. Republic of Poland. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c Magdalena Przybysz-Stawska (septembrie 2013). „The Opinion Press in Poland from 1989 to 2012”. The 2nd Electronic International Interdisciplinary Conference. Accesat în . 
  7. ^ Monika Wilińska; Elisabet Cedersund (). „"Classic ageism" or "brutal economy"? Old age and older people in the Polish media” (PDF). Journal of Aging Studies. 24: 335–343. Accesat în . 
  8. ^ Jacqueline Hayden (). The Collapse of Communist Power in Poland: Strategic Misperceptions and Unanticipated Outcomes. Routledge. p. 42. ISBN 978-1-134-20801-2. Accesat în . 
  9. ^ Daniel Passent: Zbrodniarz na łamach, Polityka nr 10/2007 (2595)
  10. ^ Wiesław Władyka: Historia Polityki dla dorosłych, Polityka nr 9/2007 (2594)
  11. ^ a b „Top 50 Finance/Business/News magazines worldwide (by circulation)” (Report). Magazine Organization. Accesat în . 
  12. ^ „Top 50 Magazines”. IFABC. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Circulation of dailies”. Teleskop. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polityka&oldid=16199633