Lublin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Lublin
Voievodat Lublin
Primar Adam Wasilewski
Suprafaţă 147,5 (14745 ha) km²
Populaţie (2006) 354 967 locuitori
Densitate 2407 hab/km²
Prefix telefonic (+48) 81
Localizare
Localizarea oraşului Lublin în Polonia
Oraş în Polonia

Lublin este cel mai mare oraş din Polonia de est şi capitala voievodatului Lublin. Cu o populaţie de 354 967 de locuitori (2006), este al nouălea oraş ca mărime al Poloniei.

Cuprins

[modifică] Istoric

Primele aşezări permanente în zola Lublinului de astăzi datează de la începutul Evlului Mediu, potrivit desoperirilor arheologice. Cea mai veche aşezare pare a fi datată din secolul al VI-lea şi ea se găsea pe un deal din suburbia Czwartek. Se pare că şi centrul vechi al oraşuiui datează din aceeaşi perioadă. În secolele al X-lea şi al XI-lea aşezarea de pe dealul Czwartek a devenit un centru important de comerţ. Localizarea Lublinului la graniţa estică a Poloniei i-a oferit oraşului şi o importanţă militară seminficativă. Prima fortăreaţă ridicată în scop militar datează din secolul al VIII-lea, în apropierea castelului de astăzi, iar din secolul al X-lea s-au descoperit numeroase altele. O dată cu mărirea spaţiului castelului, dealul ce cuprindea oraşul vechi a căpătat o importanţă ce a pus în umbră vechea aşezare de pe dealul Czwartek. Aici era sediul unui castelan, pentru prima dată menţionat în anul 1224, iar cel mai vechi document istoric în care se menţionează existenţa Lublinului datează din 1198.

Oraşul a fost deseori ţinta atacurilor tătarilor, rutenilor şi lituanienilor şi a fost distrus de câteva ori. A căpătat statutulk de oraş în 1317. Cazimir cel Mare, apreciind importanţa strategică a oraşului, a construit aici un castel zidit în 1341 şi a înconjurat oraşul cu ziduri de apărare.

În 1392, oraşul a căpătat privilegii comerciale din partea regelui Władysław Jagiełło şi în urma păcii încheiate între Polonia şi Lituania a devenit un mare centru comercial, aici având loc o mare parte dintre schimburile economice polono-lituaniene. În 1474 regiunea din jurul oraşului Lublin a fost stabilită drept voievodatul Lublin. În secolele al XV-lea şi al XVI-lea oraşul s-a dezvoltat rapid, devenind cel mai important centru economic din Uniunea polono-lituaniană. În secolul al XVI-leaparlamentul nobililor(sejm) s-a întrunit de câteva ori în Lublin. Pe 26 iunie 1569 aici s-a proclamat Uniunea statală polono-lituanuiană, numită în mod oficial "Republica celor două naţiuni" ori "Federaţia celor două naţiuni" (în limba poloneză: Rzeczpospolita Obojga Narodów; în limba lituaniană: Žečpospolita ori Abiejų tautų respublika, prin care Polonia şi Lithuania deveneau un singur stat.

Câţiva artişti şi scriitori din perioada Renaşterii au trăit şi lucrat în Lublin, printre care Sebastian Klonowic şi Jan Kochanowski, care a murit aici, în 1584. În 1578 a fost înfiinţat în oraş Tribunalul Coroanei, care era cea mai importantă curte de justiţie din regiunea numită Polonia Mică.

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea îşi face simţită prezenţa Reforma, în oraş înfiinţându-se o puternică comunitate protestantă. De asemenea, comunitatea evreiască din Lublin era foarte importantă numeric, fiind depăşită din acest punct de vedere doar de comunităţile din Cracovia şi Lvov. Înainte de Holocaustul din al doilea război mondial evreii formau aproape o jumătate din polpulaţia oraşului.

Castelul Lublin
Castelul Lublin

În secolul al XVII-lea oraşul intră în declin din cauza învaziei suedeze din timpul războaielor nordice. După cea de-a treia dintre împărţirile Poloniei, în 1795 Lublin devine parte componentă a imperiului habsburgic, iar din 1809, a ducatului Varşoviei întemeiat de Napoleon. Din 1815 Lublin face parte din Polonia Congresului, dependentă deRusia. La începutul secolului al XIX-lea au loc mai multe acţiuni de modernizare a oraşului, construindu-se noi pieţe, străzi şi clădiri moderne. În 1877 s-a construit o cale ferată care lega Varşovia de Kovel, fapt ce a dus la dezvoltarea oraşului. Populaţia a crescut rapid de la 28900 de locuitori în 1873 la 50150 în 1897.

Castelul Lublin
Castelul Lublin

Dominaţia rusească se încheie în 1915, cînd oraşul e ocupat de armatele germane şi austro-ungare. După înfrângerea Puterilor Centrale în 1918, aici s-a format şi şi-a avut sediul pentru scurt timp primul guvern polonez liber. În periada interbelică oraşul devine un important centru industrial, aici înfiinţându-se prima fabrică de instrumente aviatice din Polonia. În 1918 se înfiinţează Universitatea Catolică, singura universitate particulară care nu a fost desfiinţată de comunişti în estul Europei. Oraşul avea în periada interbelică o importantă comunitate de evrei care alcătuiau cam 40% din populaţia totală a Lublinului.

După Invadarea Poloniei de către germani în 1939, aici a avut loc o mare represiune împotriva localnicilor care au fost în bună parte deportaţi. Planul german era acela de a creşte procentul populaţiei germane de la 10-15% în 1939, la 20-25 %. [1].

Turnul Trinitarian (Wieża Trynitarska) şi catedrala catolică
Turnul Trinitarian (Wieża Trynitarska) şi catedrala catolică

Oraşul a devenit cartierul general al Operaţiunii Reinhardt, care se ocupa cu exterminarea evreilor din Polonia. Populaţia evreiască din Lublin a fost forţată să trăiască într-un ghetou din cartierul Podzamcze. Majoritatea populaţiei de aici, aproximativ 26000 de oameni, au fost deportaţi în lagărul de concentrare de la Bełżec între17 martie şi 11 aprilie 1942. Cei rămaşi, au fost mutaţi la Majdanek, considerat al doilea mare lagăr de exterminare, după cel de la Auschwitz. După război, dintre puţinii evrei rămaşi, cei mai mulţi au emigrat în Uniunea Sovietică, iar de aici în Israel, astăzi în oraş nemaifiind decât 30 de evrei.

Memorialul Holocaustului din Lublin, cu biserica Carmelită în fundal
Memorialul Holocaustului din Lublin, cu biserica Carmelită în fundal

La 24 iulie 1944 oraşul a fost ocupat de Armata Roşie şi a devenit capitala unui guvern-marionetă controlat de sovietici, intitulat Comitetul Polonez de Eliberare Naţională. Capitala a fost mutată la Varşovia în ianuarie 1945. În anii de după război lLublinul a continuat să se extindă, triplându-şi populaţia şi mărindu-şi suprafaţa. Devine un important centru ştiinţific şi de cercetare după înfiinţarea UniversităţiiMaria Curie-Sklodowska. De asemenea, s-a deschis aici şi o fabrică de automobile (Fabryka Samochodów Ciężarowych sau FSC).

În iulie 1980, muncitorii din Lublin şi din împrejurimi (Świdnik) au început prima mare mişcare anticomunistă, care e considerată precursoarea cunoscutei mişcări Solidaritatea.

Mişcarea din iulie a durat două săptămâni şi nu s-a soldat cu ciocniri violente, administraţia comunistă făcând câteva concesii muncitorilor. Totuşi, momentul acesta a putut genera un nou val de mişcări sindicale o lună mai târziu în regiunea Gdańsk în august 1980.

Panorama oraşului Lublin din Turnul Trynitarska
Panorama oraşului Lublin din Turnul Trynitarska

[modifică] Economie

Regiunea Lublin se situa, înaintea aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, pe ultimul loc în spaţiul comunitar, din punctul de vedere al produsului intern brut pe cap de locuitor (mai precis, PIB-ul regional era de 32% din media UE a anului 2002). Standardul de viaţă al locuitorilor din oraş este vizibil mai ridicat decât al celor din regiunea înconjurătoare.

Lublin - vedere din Turnul Trinitarian (Wieża Trynitarska).
Lublin - vedere din Turnul Trinitarian (Wieża Trynitarska).

Fabricile ridicate în epoca comunistă sunt în general slab performante în noua economie de piaţă poloneză. Cea mai mare fabrică de autoturisme, Fabryka Samochodów Ciężarowych(FSC) părea a avea un viitor atunci când a fost cumpărată de grupul sud-coreean Daewoo, la începutul anilor 1990. Dar problemele financiare ale grupului Daewoo din 1998 au dus la falimentul fabricii.

Declinul Lublinului ca centru industrial regional este suplinit de dezvoltarea serviciilor, cel mai mare angajator fiind astăzi Universitatea Maria Curie-Sklodowska University (UMCS). Din punct de vedere agricol, regiunea din jurul Lublinului este un important producător de hamei încă din epoca medievală, utilizat azi în prepararea berii prin fermentaţie ăn toată Europa centrală. Hameiul apare şi pe stema oraşului.


[modifică] Afaceri

Preţul terenurilor aici este considerabil mai mic decât cel din partea de ves a Poloniei. Însă regiunea Lublin beneficiază de fonduri foarte mari de dezvoltare de la Uniuniea Europeană - [2].

În septembrie 2007 primul ministru de atunci al Poloniei, Jarosław Kaczyński, a semnat un act prin care a creat un spaţiu de 70 ha în jurul Lublinului, care încurajează dezvoltarea economică prin scutiri de taxe şi alte avantaje. Această zonă este parte a aşa numitului “Park Mielec” – o arie de dezvoltare economică europeană - [3]; [www.um.lublin.pl.] Până acum 13 mari companii au declarat că vor investi aici: Carrefour, Comarch, Safo, Asseco, Aliplast, Herbapol şi Perła Browary Lubelskie - [4]; [5]. De asemenea, gigantul energetic Polska Grupa Energetyczna, care a construit prima centrală atomoelectrică poloneză, îşi va avea birourile centrale aici.

Lublin Plaza este cel mai mare centru comercial din Lublin, acoperind 33500 de metri pătraţi şi dispunând de un cinema multiplex şi o galerie de artă - Gala. Investiţii similare sunt în proiect, precum Park Felin (Felicity) şi o nouă galerie între străzile Świętoduska şi Lubartowska - [6].

[modifică] Educaţie

Lublin are o populaţie studenţească de aproximativ 100 000 de persoane, fiind de aceea numit uneori “Oxfordul Poloniei” pentru cele 5 universităţi publice şi alte câteva institute particulare de învăţământ superior:


[modifică] Transporturi

Există trei drumuri zilnice către Cracovia şi Varşovia, precum şi către celelalte mari oraşe ale Poloniei. Autobizele pornesc din apropierea Castelului vechi şi deservesc diferite regiuni ale oraşului. Trenul rapid către Varşovia efectuează o călătorie în două ore şi jumătate, de aici existând o linie directă de autobuz (10 minute) până la aeroportul internaţional Frederic Chopin . Serviciul auto Polski Express asigură zilnic 7 transporturi directe din Lublin până la aeroportul din Varşovia, călătoria durând trei ore şi jumătate (http://www.odleglosci.pl/mapa,polski,Lublin.html; http://www.rozklad.mortin.pl/lublin.html).

[modifică] Aeroport

Noul aeroport de la Świdnik, în apropiere de Lublin se află în proiect, beneficiind de fonduri masive de la Uniunea Europeană. Acesta se preconizează a fi deschis în 2011- http://www.spedycje.pl/aktualnosci/wiadomosci/3933/a_jednak_lotnisko_w_swidniku.html; www.koziolek.lublin.pl/news.php?did=21&idnews=62891&PHPSESSID=bbbb5fdd13cde5de728a3dd8e725c9a5; www.um.lublin.pl.]

[modifică] Turism şi agrement

Chachmei Lublin Yeshiva
Chachmei Lublin Yeshiva

Resursele de agrement din Lublin sunt numeroase şi relativ ieftine, în comparaţie cu cele din Varşovia. Numărul mare de studenţi face ca să existe numeroase cluburi - http://www.lsi.lublin.pl/de/deptak1.htm. Cele mai cunoscute restaurante şi cafenele sunt situate în oraşul vechi, pe străzile Krakowskie Przedmiescie şi Ulice Miasta - http://www.virtualtourist.com/travel/Europe/Poland/Wojewodztwo_Lubelskie/Lublin-486892/Restaurants-Lublin-BR-1.html.. Lublin are şi două teatre, o filarmonică şi mai multe muzee(www.teatr-osterwy.lublin.pl; www.galeria.pl/nominacja.htm; http://filharmonialubelska.pl/; http://zamek-lublin.pl/index.php?l=pl&r=1).

În Lublin se găseşte o cunoscută şcoală de călărie (http://www.skj-poczernin.stadniny.pl/oferty/1140631942; http://www.turystyka.lubelskie.pl/index.php/lrt/page/888/), precum şi alte modalităţi de agrement: mai multe păduri unde sunt amenajate piste pentru biciclişti, precum şi râul Bystrzyca pe care se pot face plimbări cu caiacul (http://duch.mimuw.edu.pl/~abuczyns/rower/index.php?a=okolice_lublina; http://www.eko.lublin.pl/modules.php?name=News&file=article&sid=1672).

Oraşul vechi este considerat unul dintre cele mai atractive ale Poloniei. Dintre principalele obiective turistice, putem enumera vechea primărie, construită în stil clasic, tribunalul, Piaţa Mare, Catedrala catoliă, precum şi Castelul Lublin. (http://www.lsi.lublin.pl/stm/stmia.htm; http://hucal-jacek.webpark.pl/galery_files/smiasto1.htm; http://www.lublin-art.pl/thumbnails.php?album=14).

[modifică] Sporturi

[modifică] Persoane celebre

"Lublin Eye"
"Lublin Eye"
Oraşul Vechi
Oraşul Vechi
Oraşul Vechi
Oraşul Vechi

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Galerie de imagini

Incendiul din Lublin, 1719

Castelul Lublin

Catedrala ortodoxă din Lublin

Catedrala ortodoxă din Lublin - serviciu liturgic

Castelul Lublin - curtea interioară

Catedrala ortodoxă din Lublin - Arhiepiscopul Abel în timpul Liturghiei

Districtele Lublinului

Tribunalul Coroanei din Lublin, în centul pieţei principale din oraşul vechi

Primăria

Catedrala catolică din Lublin

[modifică] Vezi şi

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Lublin
v • d • m
Municipiile Poloniei
Biała Podlaska • Białystok • Bielsko-Biała • Bydgoszcz • Bytom • Chełm • Chorzów • Cracovia • Częstochowa • Dąbrowa Górnicza • Elbląg • Gdańsk • Gdynia • Gliwice • Gorzów Wielkopolski • Grudziądz • Jastrzębie-Zdrój • Jaworzno • Jelenia Góra • Kalisz • Katowice • Kielce • Konin • Koszalin • Krosno • Legnica • Leszno • Lublin • Łomża • Łódź • Mysłowice • Nowy Sącz • Olsztyn • Opole • Ostrołęka • Piekary Śląskie • Piotrków Trybunalski • Płock • Poznań • Przemyśl • Radom • Ruda Śląska • Rybnik • Rzeszów • Siedlce • Siemianowice Śląskie • Skierniewice • Słupsk • Sopot • Sosnowiec • Suwałki • Szczecin • Świętochłowice • Świnoujście • Tarnobrzeg • Tarnów • Toruń • Tychy • Varşovia • Włocławek • Wrocław • Zabrze • Zamość • Zielona Góra • Żory Drapelul Poloniei
v • d • m
Capitalele voievodatelor Poloniei
Białystok • Bydgoszcz • Cracovia • Gdańsk • Gorzów Wielkopolski • Katowice • Kielce • Lublin • Łódź • Olsztyn • Opole • Poznań • Rzeszów • Szczecin • Toruń • Varşovia • Wrocław • Zielona Góra
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Lublin"
Unelte personale