Słupsk
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Słupsk | |||
| — Municipiu — | |||
 |
|||
|
|||
  Słupsk
|
|||
| Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
| Ţară |  Polonia |
||
| Voievodat |  Pomerania |
||
| Powiat | municipiu | ||
| Drepturi de oraş | 1265 | ||
| Confirmarea drepturilor | 1310 | ||
| Drepturi de municipiu | 1999 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Maciej Kobyliński (Alianţa Stângii Democratice, ales 2002 (reales 2006)) | ||
| Suprafaţă | |||
| - Total | 43,15 km² | ||
| Altitudine | 22-40 metri n.m. | ||
| Populaţie (est. 2007) | |||
| - Total | 98.757 locuitori | ||
| - Densitate | 2.289 loc./km² | ||
| Fus orar | CET (UTC+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (UTC+2) | ||
| Coduri poştale | de la 76-200 la 76-210, 76-215, 76-216, 76-218, 76-280 | ||
| Prefix telefonic | +4859 | ||
| Site: Site-ul oficial (pl en ar de fr ru zh) | |||
Słupsk (AFI: [swupsk], germană Stolp, cunoscut şi sub alte nume) este un municipiu în voievodatul Pomerania, în Polonia. Până în 31 decembrie 1998 a fost reşedinţa voievodatului Słupsk. Face parte din regiunea istorică Pomerania Occidentală.
Oraşul se află în partea de nord-vest a ţării, pe Coasta Slovinciană, în apropierea Mării Baltice, fiind străbătut de râul Słupia. Este reşedinta unuia dintre cele mai mari powiate ale Poloniei, a powiatului słupski. Are o populaţie de 98.757 de locuitori[1] şi ocupă o suprafaţă de 43,15 km²[2], fiind unul dintre cele 100 mai des populate oraşe ale ţării[3]. Se învecinează cu comunele Kobylnica şi Słupsk.
Stolp a primit drepturi de oraş în anul 1269 din partea ducilor lui Danţig. Drepturile au fost confirmate în 1310 de către margrafii Brandenburgului. A fost pentru mult timp un centru administrativ şi comercial al regiunii — nefăcând totuşi parte din Liga Hanseatică — până în 1648, când Ducatul Pomeraniei a fost împărţit între Brandenburg-Prusia şi Suedia. Deşi rolul administrativ al oraşului s-a redus, Stolp a rămas centrul local al industriei. A fost distrus din cauza incendiului cauzat de soldaţii după intrarea forţelor armate în 1945 în 35%[4]. După cel de-al Doilea Război Mondial, conform Conferinţei de la Ialta, a intrat în componenţa Poloniei sub numele de Słupsk.
Locuitorii municipiului se numesc słupszczanie[5].
Cuprins |
[modifică] Nume
Denumirea poloneză a oraşului, Słupsk, se referă la râul Słupia, care îl străbate. Este legată din punctul de vedere etimologic cu cuvintele słup şi stołp, ambele însemnând stâlp. Există două concepţii pentru explica această legătură[6]:
- O referinţă la turnul sau alta clădire fortificată, construită pe malul râului.
- O referinţă la sistemul de construire a clădiriilor pe poneze, cauzat de amplasarea cetăţii la smârcuri.
Probabil originile denumiriilor caşubiane şi pomeraniane: Stôłpsk, Słëpsk, Słëpskò, Stôłp[7] pentru oraş şi Stôłpa, Słëpia pentru râu sunt identice.
Denumirea pomeraniană a fost preluată de către limba germană (Stolp) şi folosită cu puţine modificări (adăugarea secţiunii in Pommern pentru a deosebi oraşul de alte localităţii cu acelaşi nume) până în 1945, când Słupsk şi împrejurimile sale au intrat în componenţa statului polonez. Numele latin Stolpe a apărut în Evul Mediu târziu şi este de fapt o adaptare a numelui german.
Numele în alte limbi, folosite la ocazii speciale, includ: Slupskas în lituaniană[8] şi Slupska în letonă[9].
[modifică] Istorie
[modifică] Evul Mediu
Słupsk s-a dezvoltat din câteva aşezări amplasate în jurul drumului comercial din epoca de bronz, pe malurile râului Słupia, în apropierea vadului unic din regiune. Aceste condiţii au reuşit construirea cetăţii slave (gród) pe insula la mijlocul râului. Înconjurată de smârcuri şi mlaştini, cetate era perfect situată din punct de vedere strategic. Adiţional, datorită cercetărilor arheologice se ştie că aşezare fortificată s-a aflat la colină artificială, a avut şanţul natural format de afluenţi Słupiei şi valul din lemn.
Aşezarea a primit drepturi de oraş în 1269. În 1308 Ordinul Teutonic a atacat Pomerelia. Słupsk, împreună cu raionul său s-a răscumpărat, dar a mers sub influenţă brandenburgă. Margrafii brandenburgi au recunoscut statutul orăşenesc lui Słupsk prin redarea drepturilor în 1310. Oraşul a fost permit pentru a începe economie maritimă.
[modifică] Evul Modern
Înainte Reforma Protestantă locuitorii oraşului erau romano-catolicii — credinţe tradiţionale slave nu au supravieţuit unda misionarilor din Polonia şi Germania. Primele perturbări pe fondul religios şi social au loc la începutul secolului XVI. Au venit la apogeu între ani 1524-1525, când Biserica Sfânta Maria a fost profanată. Majoritatea locuitorilor atunci au schimbat confesiunea în favoarea luteranismului. O singură biserică din oraş a rămas romano-catolică.
Pomerania Occidentală şi-a păstrat independenţă până în 1648, când s-a sfârşit Războiul de Treizeci de Ani. Casa ducală locală, Grifiţii, a dispărut în 1637. Teritoriul ducatului a intrat sub controlul Brandenburgului şi conform Păcii Westfalice, Słupsk a devenit o parte a provinciei brandenburge Pommern. Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial oraşul a fost cucerit doar o dată, în 1807, în timpul războaielor napoleoniene.
După Războiul de Treizeci de Ani, Słupsk a fost degradat la rolul oraşului provincional — capitala provinciei Pommern a fost Stargard Szczeciński — dar economia locală s-a stabiizat. Dezvoltare constantă şi dinamică a Prusiei şi conjunctură economică bună au dat impuls pentru dezvoltarea oraşului. După schimbările frontierelor în regiune (Prusia a primit Szczecin şi Pomerania Anterioară din Suedia), Słupsk era doar capitala unui Kreis în cadrul Regierungsbezirk-ului Köslin, dar datorită dezvoltării rapide a devenit repede cel al doilea oraş în provincia conform populaţiei şi nivelului de industrializare, după Szczecin. În 1869 o linie de cale ferată de la Gdańsk a atins Słupsk.
În secolul XIX limitele oraşului s-au răspândit mult la vest şi sud, creând loc pentru construirea noilor clădiri şi uzine. În primul rând s-a construit lângă străzilor spre gară şi spre centrul ţării. Numărul locuitorilor creştea repede. În 1914, înainte Primul Război Mondial, oraşul a avut 34.340 de locuitori.
În 1901 s-a finalizat construirea primăriei noi, în 1903 — a clădirii administraţiei locale. În 1910 a fost deschis sistemul de tramvaie cu două linii.
[modifică] Perioadă interbelică şi Al Doileă Război Mondial
Słupsk nu a fost afectat de Primul Război Mondial. La începuturile anului 1919 a fost deschis din nou sistemul de transport urban. Creştere demografică a rămas înaltă, dar dezvoltarea oraşului a fost încetinită din cauză schimbărilor politice. Apărarea Poloniei a cauzat că Słupsk a devenit oraşul periferic iar limită teritorială a Kreis-ului a fost şi limita Republicii de la Weimar şi apoi a Germaniei Naziste. Deşi Polonia a cerut acest oraş şi împrejurimile sale, Tratatul de la Versailles a descris tocmai frontierele Pomeraniei poloneze.
În 1926 NSDAP a ieşit în public în Słupsk, primind mulţii susţinători. Începutul celui de-Al Doilea Război Mondial a frânat dezvoltarea oraşului. În timpul războiului la oraş erau porniţi muncitorii din teritorii ocupate.
La dată de 26 august 1945 a fost creat sublăgar de concentrare, purtând numele oficial Außenarbeitslager Stolp[10]. Din punct de vedere formal a fost o filială a lagărului de concentrare Stutthof. În Słupsk a existat deja un lagăr de muncă. Douăzeci şi patru persoane, muncitorii din lăgare, au fost omorâte în Pădurea de Nord la data de 7 martie 1945, iar o zi apoi două trupe ale Armatei Roşie au întrat în oraş. Pe când oraşul a fost deja abandonat de forţele germane, soldaţii erau ordonaţi să tragă foc în centru. Primul organ de guvernare în oraşul a fost o comandatură războinică cu sedinţă în actuala primărie.
[modifică] Republica Populară Polonă
La data de 14 martie 1945 oraşul Stolp, redenumit ca Słupsk, şi fostul Kreis Stolp au devenit o parte a Ţinutului III (Pomerania Occidentală), având o reşedinţă timpurie în Piła. În aprilie, în oraşul a venit grupul operaţional, cărui scop a fost de a organiza o administraţie civilă. Populaţia, aproape în unanimitate germană, a fost expulzată, iar în locul acesteia au fost colonizaţi polonezi din regiunile situate la est de Linia Curzon. La data de 28 iunie 1946, Ţinutul a fost reorganizat în voievodatul Szczecin, iar în aprilie 1950 partea orientală a acestuia a fost organizată în voievodatul Koszalin.
În 1957 a fost organizată Şcoala Învăţătorească, care a fost reformată în Şcoala Învăţătorească Superioară în 1969, în Şcoala Pedagogică Superioară în 1974, în Academia Pedagogică Pomeraniană în 2000, iar în 2006 în Academia Pomeraniană. Instituţia încearcă să obţine statutul de universitate.
În 1959 a fost lichidată reţeaua tramvaielor din Słupsk, fiind înlocuită complet de autobuze. În 1960 a intrat în uz Stadionul de 650 de Ani. Numele lui comemorează al 650-lea aniversariu de obţinerea drepturilor de oraş.
[modifică] După 1989
[modifică] Geografie
[modifică] Localizare
Municipiul Słupsk se află în apropiere de oraşul Koszalin, în regiunea istorică Pomerania (situată în nordul Poloniei). Râul Słupia împarte oraşul în două părţi: partea de est şi partea de vest. În centrul oraşului se află o insulă, care a fost vechiul centru civic al oraşului Słupsk în Evul Mediu. Actualmente centrul municipiului se află în partea de nord-vest a oraşului. Întreagă suprafaţă a oraşului Słupsk este de 43,15 km² (4.315 ha), acesta fiind situată în fosta vale a râului.
Słupsk se învecinează cu Kobylnica, Krępa, Płaszewko, Kusowo şi Głobino la sud, Redzikowo la est, Siemianice, Przeginia şi Włynkówko la nord şi Bierkowo la vest. Municipiul se află la aproximativ 68 km de Koszalin, la 17 km de Ustka, la 150 km de Gdańsk, la 300 km de Szczecin şi la 450 km de Varşovia.
În prezent, oraşul Słupsk se extinde în partea de nord. Între Słupsk şi Włynkówko se află Zona Economică Specială Słupsk (poloneză Słupska Specjalna Strefa Ekonomiczna, prescurtat SSSE), zonă în care investiţiile beneficiază de anumite avantaje fiscale. Nu există momentan planuri de expansiune ale limitelor oraşului, dar acest lucru urmează să se întâmple în curând.
[modifică] Reţeaua hidrografică
Râul Słupsk ce traversează municipiul nu este amenajat, cu excepţia zonei din centrul oraşului. Râul se desparte în două braţe: Słupia właściwa şi Młynówka. Mai mulţi afluenţi se varsă în Słupia în zona Lasek Południowy (Pădurea din Sud) şi la nord de centrul oraşului. În Lasek Południowy şi Lasek Północny (Pădurea de Nord) există numeroase pâraie, lacuri, iazuri, bălţi şi mlaştini.
[modifică] Climă şi precipitaţii
Apropierea de Marea Baltică influenţează foarte mult clima din zona Słupsk. Diferenţele de temperatură dintre anotimpuri sunt importante, dar ele se micşorează de la an la an.
Vara este un anotimp mai călduros. Ea se întinde de la sfârşitul lunii mai până la sfârşitul lunii septembrie. Temperaturile depăşesc atunci 25°C, iar uneori pot ajunge chiar la 30-35°C. Multe zile sunt ploioase.
Toamna este un anotimp mai scurt şi variabil. În acest sezon, schimbarea vremii este mai accentuată.
[modifică] Populaţie
Oraşul Słupsk are o populaţie de 99.644 locuitori, în majoritate de origine poloneză. Dintre aceştia, 53.106 sunt de sex feminin şi 46.568 sunt de sex masculin. Creşterea populaţiei este foarte redusă. Există un număr mare de şomeri, în anul 2006 fiind înregistraţi 7.830 persoane fără un loc de muncă, dintre care 4.372 erau femei.
[modifică] Populaţia istorică
[modifică] Structura pe etnii
[modifică] Structura confesională
[modifică] Comunităţi minoritare
[modifică] Evoluţie demografică
[modifică] Administraţie
Słupsk are, din anul 1999, statutul de municipiu, astfel încât nu mai face parte din teritoriul administrativ al powiatului pe spaţiul căruia se află din punct de vedere geografic. De asemenea, oraşul este capitala comunei omonime. Înainte de 31 decembrie 1998, Słupsk a fost reşedinţă de raion şi ulterior reşedinţă de voievodat.
Din anul 2002, primarul municipiului Słupsk este Maciej Kobyliński.
Słupsk este unul din cele mai importante oraşe din regiunea electorală Gdynia-Słupsk. Aici se află sediul biroului maritim, sediul teritorial de poliţie şi o parte a spitalului voievodal.
[modifică] Împărţirea administrativă
Oraşul Słupsk nu are subdiviziuni administrative, cartierele având doar caracter de definire informală a unei zone. Cele 5 cartiere ale municipiului sunt:
[modifică] Primăria
Actualul primar al oraşului Słupsk este social-democratul Maciej Kobyliński, reprezentant al partidului Sojusz Lewicy Demokratycznej. Sediul primăriei se află în Plac Zwycięstwa (Piaţa Victoriei).
Membrii actuali (2006-2010) ai Consiliului Municipal sunt următorii:
- Tadeusz Bobrowski
- Karolina Cetera
- Krystyna Danilecka-Wojewódzka
- Bogusław Dobkowski
- Władysław Hałasiewicz
- Krzysztof Kido
- Witold Kisielewski
- Zbigniew Konwiński
- Jolanta Krawczykiewicz
- Ryszard Kruk
- Robert Kujawski
- Ewa Kumik
- Jan Lange
- Wojciech Lewenstam
- Romuald Machaliński
- Elżbieta Mikołaczak
- Bronisław Nowak
- Andrzej Obecny
- Mirosław Pająk
- Tomasz Jerzy Rosiński
- Paweł Skowroński
- Zdzisław Sołowin
- Paweł Szewczyk
[modifică] Oraşe înfrăţite
Słupsk este înfrăţit cu următoarele oraşe[11]:
Arhanghelsk, Rusia din 29 iunie 1989
Bari, Italia din 22 iulie 1989
Buhara, Uzbekistan din 8 aprilie 1994
Carlisle, Regatul Unit din 3 aprilie 1997
Cartaxo, Portugalia din 25 septembrie 2007
Flensburg, Germania din 1 iunie 1988
Ustka, Polonia din 13 iulie 2003[12]
Vantaa, Finlanda din 8 iunie 1987
Vordingborg, Danemarca din 13 mai 1994
[modifică] Economie
[modifică] Transport
[modifică] Transporturi externe
[modifică] Legături feroviare
Słupsk este un nod important de cale ferată. De aici pleacă trenuri în patru direcţii: spre nord (la Ustka), spre sud (la Szczecinek şi Miastko), spre vest (la Berlin, Szczecin, Kołobrzeg, Poznań şi Koszalin) şi spre est (la Cracovia, Varşovia, Gdańsk, Gdynia şi Łeba). În sistemul de clasificare a PKP, Gara Słupsk este de categoria „B”.
Prima cale ferată s-a construit în anul 1869 din Gdańsk către Słupsk. Între timp a fost construită şi o gară cu clădiri anexe.
[modifică] Legături rutiere
Drumul Naţional nr. 6 (DN 6), o parte a coridorului european E28, traversează oraşul de la vest la est. Acest drum naţional permite tranzitul din Szczecin, Kołobrzeg şi Koszalin către Gdańsk, Gdynia şi mai departe, la Varşovia şi în Polonia Orientală. Drumul Naţional nr. 21 (DN 21) începe în Słupsk şi traversează localităţile Miastko, Szczecinek, Poznań, Wrocław din Polonia Sudică. Drumurile regionale 210 şi 213 leagă oraşele din voievodatul Pomerania cum ar fi Ustka, Bytów, Puck, Hel sau Chojnice. Drumurile locale, care nu au număr, fac legătura dintre municipiu cu satele din împrejurimi.
În martie 2008 s-au început lucrările de construire a şoselei de centură, care va avea rolul de a reduce transportul de tranzit prin centrul civic al municipiului. Şoseaua va avea clasa de drumul expres.
[modifică] Aeroportul Słupsk Redzikowo
Aeroportul din Redzikowo, un sat în apropiere de Słupsk, nu operează în prezent zboruri comerciale, dar a operat în trecut. Primăria oraşului depune eforturi pentru reintroducerea aeroportului în circuitul comercial. De asemenea s-a propus schimbarea numelui aeroportului, variantele propuse fiind Aeroportul Słupsk-Koszalin sau Aeroportul Słupsk-Pomorze.
Situaţia economică actuală impune reintroducerea traficului aerian. Această propunere a fost discutată de către guvernul local în septembrie 2006[13].
[modifică] Transporturi interne
În Słupsk funcţionează 31 linii publice de autobuz, dintre care 14 deservesc doar municipiul, 6 deservesc şi judeţul înconjurător, 5 sunt linii speciale, 3 sunt linii speciale de noapte, una este gratuită şi una are un statut special de linie regională şi leagă oraşul Słupsk de Ustka. În afară de transportul public municipal, există şi curse ale companiei naţionale Polska Komunikacja Samochodowa, precum şi alte firme private, dintre care una dintre cele mai importante este Nord Express. În Słupsk există şi 8 companii de taxi.
[modifică] Sistemele anterioare de transport public
În trecut, transportul public din Słupsk a fost deservit de către tramvaie (1910-1959). La început, au existat două linii: una roşie şi una verde. În anul 1913 a fost introdusă linia albastră (închisă în anul 1929). După al II-lea război mondial, liniile de tramvaie au fost repuse în funcţiune, dar cu numere (1 şi 2) în loc de culori. Lipsa veniturilor şi problemele cauzate de vagoane pe şinele înguste au provocat închiderea reţelei de tramvaie.
La data de 20 iulie 1985, prima linie de troleibuz, marcată cu litera A a fost deschisă. În proiectul iniţial a figurat punerea în funcţiune a cinci linii, dar până la urmă s-a decis înfiinţarea a trei linii. Următoarea linie deschisă a fost linia B, deschisă la 11 iulie 1986, şi cea de-a treia – C – la 27 iunie 1987. Linia D, care a avut două variante de rute şi linia E spre Ustka n-au mai fost deschise din cauza problemelor economice. În anul 1997, autobuzele au înlocuit troleibuzele, preluând rutele acestora. În prezent, linia C are numărul 15, B – 16 şi A – 17. S-a propus redeschiderea sistemului, dar s-a considerat că preţurile ar fi prea mari pentru bugetul orăşenesc.
[modifică] Educaţie şi cultură
Słupsk este un centru cultural de importanţă statală. Este un sediu de trei teatre, orchestră filarmonică, muzeul regional, câteva galerii de artă. Oraşul are şi o cinemă. Słupsk este şi centrul important de educaţie, fiind sediul de trei academii, unsprezeci licee, şase şcoli tehnice şi liceul catolic.
[modifică] Şcoli
Oraşul Słupsk are zeci şcoli elementare, trei mai vechi operează constant din 1945 şi au avut aceeaşi funcţie într-o perioadă interbelică, când oraşul a aparţinut Germaniei. Copiii pot continua învăţarea sa în şase gimnazii. În Słupsk funcţionează şi opt licee de predare generală, trei licee de predare concentrată pe un obiect de studiu, un liceu catolic, şaisprezeci clase de predare pentru muncă şi şase şcoli tehnice.
În Słupsk se află trei academii înalte:
- Academia Pomeraniană (Akademia Pomorska, în viitor ar fi transformată în universitate)
- Şcoala Hanzeatică Superioară de Administrare (Wyższa Hanzeatycka Szkoła Zarządzania)
- Şcoala Superioară de Muncă (Wyższa Szkoła Zawodowa)
De asemenea, Universitatea Politehnică din Gdańsk, Universitatea Szczecin şi Şcoala Umanistic-Economică Superioară din Łódź au afilieri săi aici.
[modifică] Instituţii teatrale
Słupsk este un sediu de trei teatre:
- Teatr Nowy (Teatrul Nou), deschis în anul 2004 după treizeci ani de inactivitate.
- Teatr Rondo, deschis constant din 1966. Are o publicitate mică şi este considerat că cel de avangardă.
- Teatr lalki „Tęcza” (Teatrul de păpuşi „Curcubeu”), creat în 1946. A colaborat cu teatrul de păpuşi Arcadia din Oradea, România, dar după schimbări politice cooperarea s-a sfârşit.
Teatre din Słupsk nu sunt unice instituţii teatrale din oraş. Există şi orchestră filarmonică „Sinfonia Baltica”, şi două cinematografe.
[modifică] Muzee
[modifică] Biblioteci
[modifică] Festivaluri
În Słupsk se organizează festivaluri de importanţă statală, care sunt foarte populare între admiratorii teatrului, ai muzicii şi ai culturelor străine. De asemenea, concertele speciale organizate aici (precum două concerte ale Corului lui Alexandrov din 2007) cheamă multe persoane din alte voievodate şi oraşe, dând o publicitate de aproximativ 5.000 de spectatori pe eveniment.
Cele mai importante festivaluri organizate în Słupsk sunt:
- Festivalul Culturii Estice „Mundus Orientalis” (din 2004)
- Festivalul Internaţional de Arta „Performance” (din 1992)
- Festivalul Internaţional de Bridge-ul Sportiv „Solidarność” (din 1989)
- Festivalul Pianiştilor Polonezi (din 1967)
- Festivalul Talentelor Tineri „Niemen non stop” (din 2006)
- Komeda Jazz Festival (din 1995)
[modifică] Media
[modifică] Presă
[modifică] Instituţii sanitare
[modifică] Sport
[modifică] Turism
Słupsk se află în apropierea raioanelor de importanţă turistică, însă însuşi nu este o destinaţie populară. Valoarea oraşului a fost diminuită din cauza construirii cartierului de blocuri în locul vechiului centru civic după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acum, se observa încercări diverse pentru a-o ridica din nou prin revitalizarea şi restaurarea clădirilor vechi.
[modifică] Monumente şi clădiri
[modifică] Parcuri şi grădini
Principalul complex de parcuri se află în partea sudică a oraşului, unde sunt situate Park Kultury i Wypoczynku şi Lasek Południowy (Pădurea de Sud). Aici există multe terenuri de joacă, precum şi un patinoar, un hipodrom şi un mic teatru în aer liber. Lasek Południowy este o zonă foarte populară în rândul amatorilor de plimbări cu bicicleta şi cu motocicleta.
Un alt complex de parcuri este Lasek Północny (Pădurea de Nord). Acesta reprezintă un loc popular de plimbare. Lângă pădure se află Stadionul 650-lecia, care a suferit modernizări în ultima vreme.
[modifică] Suburbii şi împrejurimi
Parcul peisagistic Dolina Słupi se află la sud şi sud-est de oraş şi este format în principal din pădurile înconjurătoare aflate în lunca râului Słupia. Parcul este cunoscut în principal datorită sistemului său de hidrocentrale, care se află în satele Soszyca (Hidrocentrala Struga), Gałęźnia Mała (Hidrocentrala Gałęźnia), Konradowo (Hidrocentrala Strzegomino), Krzynia (Hidrocentrala Krzynia) şi Skarszów Dolny (Hidrocentrala Skarszów Dolny, pe Skotawa). Este inclusă şi câte o moară de apă din Słupsk. Peisajul parcului este şi rezultatul contribuţiilor oamenilor. Lacurile mai mari cum ar fi: Lacul Strzegomino, Lacul Głębokie şi Lacul Krzynia, au fost construite în perioada înterbelică ca lacuri de acumulare pentru noile hidrocentrale inaugurate.
La 40 km nord-est de Słupsk se află Parcul Naţional Słowiński (Słowiński Park Narodowy), cunoscut în principal datorită dunelor de nisip mişcătoare. În cuprinsul parcului se află două lacuri mari: Lacul Łebsko (al III-lea din Polonia ca suprafaţă) şi Lacul Gardno. În anul 1977, UNESCO a acordat Parcului Naţional Słowiński statutul de rezervaţie a biosferei.[14].
Ustka este un oraş polonez aflat pe litoralul Mării Baltice, în aproapiere de estuarul râului Słupia şi la 17 km de un alt oraş important din zonă, Słupsk. El este cunoscut ca una dintre destinaţiile preferate ale turiştilor datorită plajei sale destul de întinse, apei sale calde şi datorită numărului mare de atracţii de vacanţă. Ustka este şi o staţiune balneară.
În afară de Ustka, în apropierea oraşului Słupsk se află şi alte localităţi de coastă: Darłowo, Jarosławiec, Lędowo, Łeba, Orzechowo, Poddąbie, Przewłoka şi Rowy.
[modifică] Personalităţi marcante
- Ulrich Beck – sociolog german
- Paweł Kryszałowicz – fotbalist polonez
- Anna Łajming – scriitoare caşubiană
- Georg von der Marwitz – comandant al armatei germane
- Marek Pol – politician polonez
- Otto Liman von Sanders – general german din Imperiul Otoman
- Heinrich von Stephan – director al Poştei Germane
[modifică] Diverse
- Drapelul oraşului Słupsk
- Etimologia toponimului Słupsk
- Pommern
- Principatul Stolp
- Stema oraşului Słupsk
- Stolp
[modifică] Referinţe
- ^ Słupsk.pl: Dane statystyczne (în poloneză). Accesat la data de 29 martie 2008.
- ^ Munca colaborativă (1997). Gminy w Polsce, GUS.
- ^ Munca colaborativă (2007). Powierzchnia i ludność w przekroju terytorialnym w 2007, GUS.
- ^ Piskorski, Jan M. (1999). Pomorze Zachodnie poprzez wieki, Zamek Książąt Pomorskich w Szczecinie.
- ^ Scris corect numai cu minusculă.
- ^ Słupsk.pl: Informaţii de bază (în poloneză). Accesat la data de 29 martie 2008.
- ^ Caşubia Noastră: Denumirii caşubiene ale localităţiilor (în caşubiană). Accesat la data de 29 martie 2008.
- ^ Wikipedia poloneză: Denumirii lituaniene ale localităţilor poloneze (în poloneză). Accesat la data de 29 martie 2008.
- ^ Wikipedia letonă: Slupska. Accesat la data de 29 martie 2008.
- ^ Lista de sublăgare de concentrare (în poloneză). Accesat la data de 29 martie 2008.
- ^ Pagina oficială a oraşului Słupsk, accesată la 26 martie 2007.
- ^ Acordul special între Słupsk şi Ustka, pagină accesată la 26 martie 2007.
- ^ Gazeta Wyborcza (Trójmiasto), 24.09.2006 (2006) pl
- ^ Pagina oficială UNESCO dedicată Rezervaţiei Biosferei Słowiński.
[modifică] Bibliografie
- Lindmajer, J., Machura, T., Spors, J., Wachowiak, B. (1986). Dzieje Słupska, Polskie Towarzystwo Historyczne.
[modifică] Vezi şi
- Dwumiasto (Oraşul Dublu)
[modifică] Legături externe
- pl en ar de fr ru zh Pagina oficială a municipiului Słupsk
- pl en de Pagină cu mai multe informaţii despre Słupsk
|
||||||||||||||||
|
|||||||||||||
|
|||||||
