Creștinismul în Coreea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Cele mai răspândite confesiuni creștine din Coreea de Sud sunt romano-catolicismul și protestantismul cu 5,3[1] respectiv 8,6[2][3] milioane de credincioși. Romano-catolicismul a fost introdus pentru prima dată în timpul dinastiei Joseon târzii. În 1603, diplomatul coreean Yi Gwang-jeong s-a întors de la Beijing aducând mai multe cărți de teologie scrise de Matteo Ricci, un misionar iezuit trimis în China.[4] Ela a început să răspândească informațiile din cărți și creștinismul a început să fie tot mai cunoscut. În 1758, regele Yeongjo a scos oficial catolicismul în afara legii declarându-l o ,,practică malefică”. Romano-catolicismul a fost introdus din nou în 1785 de către Yi Seung-hun. Creștinii coreeni au trecut prin persecuții și greutăți.[5]

Mulți au fost martirizați în special în timpul persecuției catolicilor din 1801 și mai târziu. Dinastia Joseon a văzut noua religie ca pe o influență subversivă și a persecutat adepții săi din Coreea. Cea mai mare persecuție a fost persecuția catolicilor din 1866 când 8000 de catolici din întreaga țară, inclusiv 9 misionari francezi au fost uciși. Deschiderea Coreei spre lumea exterioară din următorii ani a dus la toleranță religioasă și de asemenea la introducerea protestantismului. Primul misionar prezbiterian în Coreea, Horace Newton Allen a sosit în 1884 și a rămas până în 1890. În acest timp, el a fost urmat de mulți oameni.[6]

Până în 1945 când 2% din populația Coreei era creștină, creșterea numărului de creștini a avut loc treptat. A urmat o creștere rapidă. În 1991, 18,4% din populație (8 milioane de persoane) fiind protestantă iar 6,7% din populație (2,5 milioane de persoane) fiind catolică. Membrii Bisericii Catolice au crescut cu 70% în ultimii 10 ani.[7] Anglicanismul a cunoscut de asemenea în ultimele decade o creștere semnificativă în Coreea. Protestantismul a fost o forță dinamică ce a concurat cu catolicismul și budismul și o sursă de inspirație pentru numeroase secte cum ar fi Biserica Unificării, fondată în 1954 de către Sun Myung Moon. Influența asupra educației a fost decisivă deoarece creștinii au înființat 239 de școli și 40 de universități, inclusiv 3 dintre cele 5 universități de top din țară.[8] Sukman susține că, din 1945, protestantismul a fost văzut de coreeni și ca religia clasei de mijloc, tinerilor, intelectualilor, orățenilor și modernizatorilor, esențială în cadrul modernizării Coreei de Sud după modelul Statelor Unite.[9] În ultimii ani, creșterea protestantismului a încetinit însă, probabil din cauza scandalurilor în care sunt implicați liderii bisericii și conflictele între diferitele secte precum și atitudinii unora față de lucrările misionare ultra-zeloase. În 2014, aproximativ 30% din sud-coreeni s-au declarat creștini.[10]

Importanța culturală[modificare | modificare sursă]

Grayson argumentează că protestantismul a fost o forță dinamică în Coreea, cu impact pozitiv asupra celorlalte religii. A împins la o concurență dinamică pe catolici și pe budiști și a inspirat numeroase alte secte mai mici. Ei au adoptat multe dintre metodele introduse de protestanți. Influența asupra educației a fost decisivă deoarece creștinii au înființat 239 de școli și 40 de universități, inclusiv 3 dintre cele 5 universități de top din țară.[8] Sukman susține că, din 1945, protestantismul a fost văzut de coreeni și ca religia clasei de mijloc, tinerilor, intelectualilor, orățenilor și modernizatorilor. A reprezentat o forță puternică, sprijinind modernizarea statului după modelul american și opunându-se vechiului colonialism japonez sau comunismului din Coreea de Nord.[11] Înainte de Războiul Coreean (1950-1953), două treimi din coreenii creștini trăiau în nord, dar majoritatea au fugit mai târziu spre sud.[12]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Report Fids Catholic Population Growing in South Korea
  2. ^ According to figures compiled by the South Korean National Statistical Office. "인구,가구/시도별 종교인구/시도별 종교인구 (2005년 인구총조사)". NSO online KOSIS database. Retrieved 23 August 2006.
  3. ^ "International Religious Freedom Report 2008 – Korea, Republic of". U.S. Bureau of Democracy, Human Rights, and Labor. 22 January 2009. Retrieved 31 January 2010.
  4. ^ KIM Han-sik, 'The Influence of Christianity', Korean Journal XXIII, 12, December 1983, p. 5.
  5. ^ Evangelical Missions Quarterly – Persecution: A Biblical and Personal Reflection
  6. ^ Kim, Sang-Hwan (1996). The impact of early Presbyterian missionary preaching (1884–1920) on the preaching of the Korean church (M.A. thesis) Wilfrid Laurier University
  7. ^ "한국 가톨릭 태두 정진석 추기경 :: 네이버 뉴스" (in Korean). News.naver.com. 25 July 2007. Retrieved 10 February 2012.
  8. ^ a b James H. Grayson, Korea: A Religious History (2002) p 169.
  9. ^ Jang Sukman, "Historical Currents and Characteristics of Korean Protestantism after Liberation," Korea Journal (2004) 44#4 pp 133-156
  10. ^ http://www.pewresearch.org/fact-tank/2014/08/12/6-facts-about-christianity-in-south-korea/
  11. ^ Jang Sukman, "Historical Currents and Characteristics of Korean Protestantism after Liberation," Korea Journal (2004) 44#4 pp 133-156.
  12. ^ Patrick Johnstone and Jason Mandryk, Operation World, Carlisle, Cumbria, and Waynesboro, GA., 2001, pp. 387–390.