Consiliul pentru Refacerea PNL

Consiliul pentru Refacerea PNL s-a constituit pe 14 septembrie 1992 de către un important grup de deputați și senatori care militau pentru unitatea mișcării liberale, pe atunci zdruncinată după două mari sciziuni ale partidului. Prima, în iulie 1990, când s-a creat Partidul Național Liberal - Aripa Tânără (PNL-AT) iar a doua în aprilie 1992, când s-a desprins Partidul Național Liberal - Convenția Democratică (PNL-CD). Sediul Consiliului a fost ales la Iași, fiindcă inițiativa constituirii sale a aparținut unui deputat de Iași. Consiliul a făcut publică o declarație în care se arătau, printre altele: "Afirmând că un partid politic se prezintă în fața națiunii nu numai cu un program ci și cu o echipă; Constatând că statutul PNL este nedemocratic și nu respectă tradițiile național-liberale. Constatând, de asemenea, că PNL nu posedă un program adecvat realităților românești și exigențelor liberalismului contemporan;
Îngrijorat de îndepărtarea masivă a electoratului, inclusiv a propriilor membri, față de PNL, și de izolarea partidului pe plan internațional; Ținând seama de divizarea mișcării liberale; Dând curs puternicului curent al opiniei publice românești, sub deviza: "Un PNL fără Câmpeanu!";

Din inițiativă parlamentară se înființează Consiliul pentru Refacerea Partidului Național Liberal cu sediul la Iași, orașul din care a pornit primul apel privind reconstituirea PNL, în Decembrie 1989. Consiliul este deschis membrilor sau foștilor membri ai PNL, din țară și din străinătate, care împărtășesc necesitatea patriotică a unor acțiuni înnoitoare. Consiliul nu este o dizidență sau fracțiune și nici o nouă formațiune politică. El nu încearcă să modifice actuala conducere a PNL. Consiliul își propune elaborarea unui Statut și a unui Program menite să înlăture neajunsurile semnalate, în vederea reunificării forțelor liberale". "Activitatea Consiliului încetează în momentul în care dezideratele sale vor fi realizate".
"Consiliul pentru Refacerea Partidului Național Liberal sprijină platforma Convenției Democratice și candidatura domnului Emil Constantinescu la Președinția României".
Din partea PNL, declarația a fost semnată de Cristian-Constantin Zăinescu - deputat de Iași (pentru Moldova), Marian Balaban - deputat de Caraș-Severin și Radu Voicu Roșculeț - deputat de Constanța (pentru Muntenia) și Viorica Edelhauser - deputat de Hunedoara (pentru Transilvania). Din partea PL-AT au semnat Rene-Radu Policrat - decanul de vârstă din Camera Deputaților, Dinu Patriciu și Horia Rusu - deputați de Timiș, Nicolae Simescu - deputat de Sibiu și Daniela Crăsnaru - deputat de București iar din partea PNL-CD au semnat Horia-Radu Pascu - deputat de București, Sabin Ivan - senator de Constanța, Dumitru Călueanu - senator de Galați și Mircea Curelea - senator de Sibiu.
Opțiunea PNL de părăsire a CDR s-a dovedit o eroare strategică, partidul obținând la alegerile din 1992 un rezultat sub pragul electoral de 3% și rămânând în afara Parlamentului. La scurtă vreme după alegeri, pe 28 februarie 1993, Radu Câmpeanu este înlăturat de la conducerea PNL, în locul său fiind ales ca președinte Mircea Ionescu-Quintus. Cu un nou statut și un nou program politic, revenit în Convenția Democrată Română, PNL a obținut la alegerile următoare, din 1996, un număr de 44 parlamentari.

Bibliografie

Cotidianele "România Liberă", "Evenimentul Zilei", "Cotidianul", București, 15 septembrie 1992;
ANP ROMPRES, "Partidele Politice din România", București, 15 septembrie 1992.