Partidul Democrat Liberal (România)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Partidul Democrat (România))
Partidul Democrat Liberal
Sigla Partidului Democrat Liberal
AbrevierePDL  Modificați la Wikidata
Oameni cheie
PreședinteVasile Blaga (2012-2014)
Emil Boc (2004-2012)
Traian Băsescu (2000-2004)
Petre Roman (1993-2000)
Date
Înființat1993 (PD)
Desființat17 noiembrie 2014
SediuAleea Modrogan, nr.1
București
Număr de membri (2014)218.013[1]
Informații
Ideologie oficialăCreștin-democrație
Liberalism conservator
Poziție politicăCentru-dreapta
Afiliere internaționalăInternaționala Centrist-Democrată
Afiliere europeanăPartidul Popular European
Grup europarlamentarGrupul Partidului Popular European
Culori oficialePortocaliu și alb

Partidul Democrat Liberal (PDL), fostul Partid Democrat (PD), a fost un partid politic parlamentar din România.

Evenimentul fondator al partidului se găsește în scindarea Frontului Salvării Naționale (FSN) în 1992 după alegerea lui Petre Roman ca președinte al partidului. Aripa conservatoare a acestuia a părăsit în bloc partidul și a format Frontul Democrat al Salvării Naționale. FSN a participat sub această titulatură la alegerile din 1992 și a obținut 10, respectiv 13 procente din voturile pentru cele două camere ale Parlamentului. În urma acestor alegeri, la 11 mai 1993, FSN și-a schimbat denumirea în Partidul Democrat și a adoptat o doctrină politică social-democrată, de centru-stânga. A participat la guvernare împreună cu coaliția de centru-dreapta Convenția Democrată între 1996 și 2000, iar după 2000 a adoptat o orientare de centru-dreapta.

În decembrie 2007, în urma deciziei de fuzionare cu Partidul Liberal Democrat, a luat numele de Partidul Democrat Liberal.[2]

A participat la actul de guvernare începând cu alegerile din anul 2008, până în luna mai a anului 2012 când a intrat în opoziție, ca urmare a căderii guvernului Ungureanu.

Pe 26 iulie 2014, PDL a format o alianță împreună cu PNL, numintă Alianța Creștin Liberală (ACL).[3][4][5][6][7][8][9][10] Astfel, fuziunea efectivă dintre cele două partide a avut loc pe 17 noiembrie 2014.[11]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Trecerea de la FSN la PD[modificare | modificare sursă]

După ce Petre Roman a fost ales președinte al Frontului Salvării Naționale în martie 1992, aripa conservatoare a acestuia a părăsit în bloc partidul și a format Frontul Democrat al Salvării Naționale. Aripa reformistă a FSN a continuat să se numească astfel până în 1993 când a adoptat denumirea de Partidul Democrat. De-a lungul istoriei, partidul a absorbit alte partide mai mici, între care Partidului Democrat al Muncii, al Partidului Unității Social Democrate și al Frontului Democrat Român, iar în 2007 a absorbit Partidul Liberal Democrat.

Convenția Națională din 24-25 octombrie 1994 de la Cluj-Napoca a adoptat moțiunea “Pentru o nouă Românie a muncii și a dreptății” și l-a reales pe Petre Roman președinte al partidului. Totodată delegații la convenție au aprobat fuziunea prin absorbție a PDM și reactualizarea Statutului.

Apropierea de partidele din centrul spectrului politic[modificare | modificare sursă]

La 27 septembrie 1995, s-a constituit Uniunea Social Democrată, alianța electorală a Partidului Democrat cu Partidul Social-Democrat Român al lui Sergiu Cunescu, fără legătură cu foștii comuniști.

Alegerile locale din mai 1996 au indicat o creștere a popularității partidelor aflate în opoziție față de PDSR-ul lui Ion Iliescu. În septembrie 1996, USD și CDR semnează protocolul de susținere reciprocă în turul doi al alegerilor prezidențiale și de alianța la guvernare. USD a obținut în alegerile legislative din 3 noiembrie 1996 13% din voturi. Partidul Democrat a trimis în Parlament 42 deputați și 21 senatori. Candidatul USD la Președinția României a înregistrat în primul tur de scrutin 20,54% din voturi, situându-se pe locul trei. Conform protocolului, în al doilea tur de scrutin pentru președinție, USD a susținut candidatul CDR, care era plasat pe locul doi. Grație sprijinului PD, Emil Constantinescu a devenit președintele României.

Guvernarea 1996-2000[modificare | modificare sursă]

PD a intrat la guvernare alături de CDR, UDMR și PSDR, deținând, proporțional cu scorul electoral, 6 portofolii ministeriale.

Convenția Națională din 29-30 august 1997 desfășurată la Iași, adoptă moțiunea “Partidul Democrat – un partid care privește spre viitor” și îl reinvestește pe Petre Roman în funcția de președinte al partidului. Convenția a ratificat și o “Rezoluție privind actuala guvernare” și modificările aduse statutului (Biroul Executiv este înlocuit de Biroul Permanent Național cu cele două componente: Consiliul Politic și Consiliul Executiv). Tot în această Convenție Națională a fost aprobată fuziunea prin absorbție a PD cu Partidul Unității Social-Democrate și cu Frontul Democrat Român.

PD a insistat pe menținerea măsurilor de protecție socială, în condițiile în care guvernul trebuia să ia unele măsuri nepopulare, cum ar fi închiderea unor mari întreprinderi de stat înființate în timpul regimului comunist și care fuseseră întotdeauna neperformante, sau deveniseră neperformante în deceniul anilor 1980. Măsurile au condus la proteste de masă și la acțiuni sindicale importante. În urma protestelor, PD a încetat a mai susține unele reforme. Senatorul PD Triță Făniță a fost unul din principalii adversari ai retrocedării terenurilor confiscate abuziv de regimul comunist, dar în cele din urmă el a rămas izolat în partid, care în bloc a susținut reconstituirea dreptului la proprietate agricolă.

Remanierea Guvernului Ciorbea[modificare | modificare sursă]

Remanierea Guvernului Ciorbea operată în decembrie 1997 a constituit o dezamăgire pentru Partidul Democrat, care aștepta o remaniere de fond, asumarea a ceea ce considera a fi eșecurile din 1997 și un program clar de acțiune pentru 1998. Deși făcea parte din guvern, Partidul Democrat a devenit un critic vocal al acestuia. Ministrul transporturilor Traian Băsescu a fost revocat de Ciorbea din cauza acestei atitudini, ceea ce a dus în cele din urmă la retragerea tuturor miniștrilor PD din guvern la . PD a inițiat o moțiune de cenzură care avea șanse mari să determine demisia lui Victor Ciorbea din funcția de prim-ministru. Deși nu era implicită, Victor Ciorbea depune și demisia din funcția de primar general al Capitalei.

Revenirea la guvernare[modificare | modificare sursă]

Partidul Democrat a reintrat în Guvern în 17 aprilie 1998, alături de Convenția Democrată (CDR), Uniunea Maghiară și Partidul Social-Democrat Român (PSDR) într-un nou guvern condus de Radu Vasile, după semnarea unui nou protocol de guvernare care prevedea explicit sarcinile fiecărui ministru. Această revenire în Guvern, cu aceiași miniștri și alături de aceiași aliați, a adus Partidului Democrat o scădere semnificativă de credibilitate, apărând impresia că PD a dinamitat guvernarea anterioară doar pentru a obține un aranjament mai favorabil. În consecință, candidatul PD la funcția de Primar General al Capitalei, Alexandru Sassu, a obținut doar 3% din voturi. Înlocuirea prim-ministrului Radu Vasile cu Mugur Isărescu, petrecută la 21 decembrie 1999, nu a adus nicio modificare în echipa PD trimisă în Guvern, cu excepția lui Petre Roman, care a acceptat numirea sa în fruntea Externelor, renunțând la funcția de Președinte al Senatului. Convenția Națională din 18-19 februarie 2000 adoptă moțiunea « Încredere în fiecare – șanse pentru toți », prezentată de Petre Roman. Acesta a fost reales președinte al partidului.

Opoziția în timpul guvernării Năstase[modificare | modificare sursă]

Sigla Partidului Democrat (PD)

Alegerile locale și generale din anul 2000 găsesc Partidul Democrat într-o mare pierdere de imagine. Uzura cauzată de guvernarea dificilă în vreme de criză economică a fost cu atât mai adâncă cu cât toți membrii Consiliului Politic ocupaseră posturi de miniștri. Mai mulți vicepreședinți (Adrian Severin, Victor Babiuc, Stelian Duțu) fuseseră înlăturați din diverse motive de la conducere. Dacă partidul reușește un 8% în alegerile parlamentare, Petre Roman abia adună 3% din voturile exprimate pentru președinție. Unicul succes semnificativ obținut de PD la alegerile din 2000 a fost câștigarea Primăriei Capitalei de către Traian Băsescu, fostul ministru al transporturilor.

Partidul Democrat a trecut în opoziție, dar filonul social-democrat de centru-stânga pe care se situa oferta sa electorală a devenit din ce în ce mai mult exploatat de Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), care a adoptat o atitudine mai moderată sub președinția lui Adrian Năstase și a atras într-o fuziune și fostul partener de alianță al Democraților, PSDR-ul lui Sergiu Cunescu.

Petre Roman a inițiat demersurile pentru „Alternativa 2004”, o alianță electorală PD – PNL – ApR. Relansarea partidului a pornit de la candidatura primarului Traian Băsescu pentru președinția PD. El a considerat că singura modalitate de a relansa partidul a fost opoziția fermă, fără compromisuri, față de PDSR și succesorul acestuia, PSD. Legitimat de victoria în alegerile pentru Primăria Capitalei, Băsescu apărea drept cel mai popular personaj al Partidului Democrat. El a intrat în opoziție față de Petre Roman, care era dispus la o colaborare condiționată cu PDSR. Băsescu a obținut organizarea Convenției Naționale în mai 2001, convenție în care a reușit să obțină și adoptarea moțiunii „România puternică – România Social Democrată” susținută de grupul său de promovare. În ciuda titlului moțiunii sale, alegerea lui Băsescu a marcat abandonarea doctrinei social-democrate și un viraj ferm spre dreapta politică.

Organizatoric, Băsescu a mărit numărul de vicepreședinți de la 6 la 12 pentru a acoperi toate domeniile care interesau funcționarea partidului. Cu tot cu secretarii executivi și responsabilii regionali, Biroul Permanent Național a ajuns să cuprindă 45 de membri, față de cei 19 de dinainte de CNE. De fapt, cea mai importantă modificare a Statutului a constat în desființarea Consiliului Politic, structură care a blocat funcționarea BPN. Statutar, în termen de o lună de la CNE, la 15 iunie 2001 CNC a ales Biroul Permanent Național, actualmente aflat în funcție. Alegerile pentru conducerile locale și județene au avut loc în intervalul iulie – octombrie 2001. Prin Hotărâre C.N.C., la aceste alegeri candidaturile pentru ocuparea oricărei funcții în partid nu au fost condiționate de vechimea în partid. Fuziunea PANR la PD, decisă în BPN în 25 iunie 2001, a fost desăvârșită prin hotărâre judecătorească la 14 august 2001.

În perioada septembrie 2001 – aprilie 2002, o serie dintre filialele județene ale ApR, opunându-se fuziunii cu PNL, inițiată de conducerea ApR, fuzionează cu filialele județene ale Partidului Democrat. Consiliul Național de Coordonare a hotărât la 26 septembrie 2003 realizarea alianței politice “Dreptate și Adevăr PNL–PD”. Până la 13 octombrie, conform calendarului convenit între cele două partide, structurile de conducere ale alianței au fost definite, atât la nivel central cât și la nivel teritorial.

Guvernarea, 2005-2007[modificare | modificare sursă]

Alianța Dreptate și Adevăr a participat la alegerile din 2004, ultimele la care aveau să se țină alegeri prezidențiale și parlamentare în același timp vreme de 20 de ani. În campanie, principala măsură susținută de alianță fiind trecerea imediată la o schemă de impozitare cu cotă unică, împreună cu alte măsuri care să accelereze aderarea la Uniunea Europeană (UE). Echipa promovată în alegeri de alianță a fost alcătuită din fostul prim-ministru Theodor Stolojan (de la PNL) pentru președinte și Traian Băsescu pentru prim-ministru. Cei doi aveau o relație bună, care a creat sinergie în favoarea Alianței lor, dar cu puțin înainte de alegeri Stolojan a decis să se retragă din motive de sănătate. Băsescu a devenit candidat prezidențial al alianței, locul de prim-ministru revenindu-i lui Călin Popescu-Tăriceanu, devenit președinte al PNL în locul lui Stolojan. Deși a obținut mai puține voturi decât contracandidatul Adrian Năstase de la Partidul Social-Democrat (succesorul PDSR) în primul tur, Băsescu a câștigat alegerile prezidențiale, ceea ce, în condițiile lipsei unui partid majoritar în Parlament, l-a pus în situația de a-l numi prim-ministru pe Călin Popescu-Tăriceanu, așa cum se angajase în campanie, negociind ceea ce el a numit „soluția imorală” pentru susținerea guvernului acestuia: atragerea sprijinului Partidului Conservator al lui Dan Voiculescu.

După alegerea ca președinte a lui Băsescu, președinte al Partidului Democrat a devenit Emil Boc, primarul Clujului.

Odată învestit, guvernul a adoptat imediat cota unică promisă în campanie. În scurt timp, însă, Tăriceanu și Băsescu au intrat în conflict. Tăriceanu i-a trimis președintelui Băsescu o notă în care îi cerea să „rezolve” (să obstrucționeze sau să mușamalizeze) un dosar penal pe numele omului de afaceri Dinu Patriciu, membru al PNL. Băsescu a făcut publică această notă, afirmându-și angajamentul de a apăra libertatea justiției, un domeniu problematic în negocierile de aderare a României la UE. În cadrul alianței de guvernare, PD a insistat pentru promovarea reformelor necesare pentru aderarea la UE, deși a trebuit să accepte compromisuri, cum ar fi măsuri de protecție a chiriașilor din casele naționalizate de regimul comunist în condițiile în care statul român era obligat prin tratatele internaționale semnate și de deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului să le retrocedeze. Pe tema justiției, într-un portofoliu care îi revenea PD, partidul a acceptat numirea unui independent, activista pentru drepturi civile și jurista Monica Macovei. Deși nu era membră a partidului, și a activitat pentru libertatea justiției față de orice ingerințe politice, inclusiv din partea democraților, PD a susținut-o împotriva atacurilor venite din partea celorlalte partide, ai căror lideri s-au văzut deconectați de la controlul asupra activității procurorilor și expuși anchetelor penale ale unei Direcții Naționale Anticorupție devenită eficientă și independentă.

Aderarea la UE a fost obținută în cele din urmă pentru finalul lui 2006, deși combaterea corupției a rămas o problemă și subiect de monitorizare post-aderare. Odată obținută aderarea la UE, coaliția de guvernare s-a spart și, în urma susținerii unei moțiuni simple împotriva ministrului Macovei, Tăriceanu a înlăturat din Guvern toți miniștrii PD și, susținut de Partidul Social-Democrat (PSD), a continuat să guverneze.[12]

Opoziția și fuziunea cu PLD, 2007-2008[modificare | modificare sursă]

PD a rămas solidar poziției sale în favoarea definitivării reformelor în justiție și a rămas unit în opoziție. Mai mult, schimbarea graduală de alianță efectuată de Tăriceanu a cauzat ruperea unei părți din PNL în jurul lui Theodor Stolojan, fostul partener de alianță al lui Băsescu din toamna lui 2004. Denumită Partidul Liberal Democrat (PLD), aceasta era formată din membri PNL care susținuseră fuziunea între PD și PNL după alegerile din 2004 și sprijineau agenda proeuropeană a președintelui Băsescu. După revocarea din Guvern, Monica Macovei s-a înscris în Partidul Democrat și a candidat la alegerile europarlamentare.

Din primăvara anului 2007, cele două partide au început tatonările pentru o eventuală colaborare.[13] În iulie 2007 s-a semnat un prim acord de colaborare între cele două partide,[14] acord în 10 puncte care prevedea o colaborare în activitatea parlamentară, dar participare separată la europarlamentarele din vara anului 2007.[15]

La Alegerile pentru Parlamentul European din noiembrie 2007, PD s-a situat pe primul loc, cu 28% din voturi, devenind astfel principalul partid politic al României, iar PLD a obținut un surprinzător procent de 8%, cele două confirmând susținerea politică a agendei lor pro-integrare. După publicarea rezultatelor, au început să apară în presă informații cu privire la o viitoare fuziune a celor două partide PD și PLD.[16][17] În s-a anunțat oficial fuziunea dintre cele două partide.[18][19] Pe 15 decembrie 2007 delegați ale ambelor partide se întâlnesc într-o Convenție Națională Extraordinară, unde anunță fuziunea prin absorbție a PLD de către PD, adoptarea statului[20] și a siglei electorale, noul partid urmând a se numit Partidul Democrat Liberal (PDL).[21][22] S-a stabilit o nouă conducere, Emil Boc fiind confirmat în funcția de președinte al partidului, cu Theodor Stolojan și Adriean Videanu prim-vicepreședinți și Vasile Blaga - secretar general. Fuziunea celor două partide a fost definitivată prin înregistrarea noii formațiuni politice la Tribunalul București, prin decizia TMB din 26.03.2008[23] se aprobă fuziunea, modificarea statului, conducerii și numelui PD în PD-L.

Elementul marcant al anului 2007 s-a petrecut în mai când are loc referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu eveniment care duce la o poziționare clară a partidelor politice în raport cu acest eveniment. Partidele „anti-” — PSD, PC, PRM și UDMR — și partidele „pro” — PD și PLD.[24] Faptul că PD și PLD l-au susținut pe Traian Băsescu, votând împotriva demiterii, a făcut ca cele două partide să se situeze pe un trend crescător în sondaje și popularitate.[25] De asemenea, dorința de a contracara forța alianței „anti” din parlament, condusă de PSD, în perspectiva alegerilor din 2008, a cântărit mult în formarea PD-L.[26][27][28][29] Această atitudine politică a adus PD și ulterior PD-L critici de „partid prezidențial” din partea celorlalte partide parlamentare care-l acuzau că susțin fără critici agenda președintelui Băsescu. Procesul de formarea a PDL s-a lovit de unele controverse. Protocolul de comasare prin absorbție PD-PLD a fost contestat în două moduri:

Cu toate acestea, fuziunea a fost cimentată în timp util pentru alegerile legislative din 2008.

Emil Boc

Participarea la guvernare[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor parlamentare desfășurate în data de 30 noiembrie 2008, PD-L a obținut cel mai mare număr de mandate, urmat îndeaproape de PSD, iar PNL fiind un al treilea partid. PD-L a început negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare cu PNL,[38][39][40] care însă nu dorea să-și asume guvernarea în condițiile în care criza economică mondială prefigura o guvernare dificilă.[41][42] PD-L s-a orientat atunci spre constituirea unei unei coaliții de guvernare cu PSD-PC și UDMR.[43][44][45][46]

2008-2009[modificare | modificare sursă]

În data de , Traian Băsescu îl nominalizează pe Theodor Stolojan ca prim-ministru desemnat,[47][48] urmând ca acesta din urmă să continue negocierile pentru formarea unui guvern.[47][49] În 14 decembrie 2008 PD-L și alianța PSD-PC ajung la un acord semnând un protocol de guvernare intitulat "Parteneriat Pentru România"[50][51][52] și își anunță sprijinul pentru formarea unui guvern majoritar în frunte cu Stolojan.[53][54]. În urma acestui acord, PD-L păstra președinția Camerei Deputaților iar PSD pe cea a Senatului.[55][56] O zi mai târziu, pe , Theodor Stolojan își anunță demisia,[57][58] Emil Boc fiind desemnat ca prim-ministru.[59][60]

La data de 19 decembrie 2008, premierul desemnat Emil Boc anunță componența noului cabinet.[61][62][63][64][65] Acest guvern v-a purta ulterior numele de Boc 1.[66] Noul guvern primește votul de învestitură din partea Parlamentului în data de .[67][68] Funcționarea acestui guvern a fost marcată de disensiuni permanente[69][70][71][72][73][74][75] cauzate atât de programul politic diferit al celor două partide majoritare,[76][77][78] cât și de alegerile prezidențiale[79][80] și europarlamentare[81] din 2009. Funcționarea defectuoasă a guvernului sprijinit de PD-L și PSD+PC[82] a avut ca un prim efect ignorarea unor măsuri economice coerente[83][84] care să contracareze criza economică începută în anul 2008.[85][86][87][88]

La 1 octombrie 2009, ca urmare a retragerii alianței PSD+PC[89][90][91][92] de la guvernare, PDL și-a asumat susținerea unui guvern minoritar politic.[93][94] Acest Guvern avea un număr redus de miniștri - 10 din care 8 gestionau câte doua portofolii ministeriale.[95] Guvernul Boc I a fost demis la 13 octombrie 2009 de Parlament,[96][97] ca urmare a adoptării unei moțiuni de cenzură depusă de opoziție[98][99] dar a continuat să funcționeze ca guvern interimar până în luna decembrie 2009.

Căderea guvernului în octombrie 2009 a dus la o criză politică prelungită, pe fundalul unei campanii electorale dure pentru alegerile prezidențiale. Băsescu a relansat negocierile între partidele parlamentare, pentru formarea unei coaliții de guvernare pe fondul campaniei electorale pentru funcția de președinte. Inițial, PD-L l-a susținut pe Emil Boc[100] ca și potențial candidat la funcția de premier, în antiteză cu o coaliție parlamentară puternic coagulată în jurul primarului Sibiului Klaus Johannis.[101][102][103]

Pe 14 octombrie 2009, Traian Băsescu l-a desemnat premier prezumptiv pe Lucian Croitoru, acesta urmând să negocieze pentru obținerea susținerii parlamentare.[104][105][106] Guvernul prezentat de Lucian Croitoru,[107] susținut în principal de PD-L, nu a primit votul de învestitură în parlament.[108][109]

Pe în urma consultărilor cu PDL, președintele Băsescu l-a numit pe primarul sectorului 3 al Bucureștiului, Liviu Negoiță, ca premier desemnat[110][111] acesta încercând să formeze o coaliție în parlament.[112][113][114][115] La alegerile prezidențiale din 2009, s-a repetat scenariul din 2004, în care Băsescu, susținut de această dată doar de PDL, a obținut în primul tur mai puține voturi decât contracandidatul lui social-democrat, de această dată Mircea Geoană, dar a câștigat în al doilea tur, deși efectele crizei economice se simțeau deja. La , după anunțarea rezultatului alegerilor prezidențiale, Liviu Negoiță și-a depus mandatul.[116][117]

2009-2012[modificare | modificare sursă]

Pe data de 17 decembrie 2009, Traian Băsescu îl desemnează pe Emil Boc ca prim ministru.[118][119] PD-L va forma o coaliție guvernamentală prin negocieri cu UDMR, grupul minorităților și cu grupul independenților conduși de Gabriel Oprea.[120][121] Al doilea guvern Boc primește votul de investitură în parlament, la data de 23 decembrie 2009.[122] Guvernul Boc a beneficiat de o majoritate parlamentară fluctuantă pe durata mandatului, supraviețuind mai multor moțiuni de cenzură[123][124][125] și s-a implicat activ în adoptarea mai multor inițiative legislative prin asumarea răspunderii parlamentare.[126][127] Guvernul Boc este autorul unor măsuri economice menite să echilibreze pe termen scurt bugetul și să împartă povara crizei economice între domeniul privat și bugetari: creșterea TVA, reducerea pensiilor de stat (în special a celor mari și a celor speciale) și a salariilor bugetarilor.[128][129][130] Lipsa unei strategii de comunicare coerente și eficiente[131][132][133] a dus la erodarea încrederii și suportului popular,[134] scădere resimțită puternic și de PDL în procesele electorale ale anului 2012.[135] Acest guvern își va înceta activitatea la , ca urmare a demisiei întregului cabinet în urma protestelor de stradă.[136][137][138]

PDL s-a mai implicat în actul de guvernare în perioada februarie 2012–mai 2012 participând la formarea coaliției ce a susținut parlamentar guvernul Ungureanu și a contribuit în acest guvern cu 9 miniștri. Odată cu încetarea activității guvernului Ungureanu, demis prin moțiune de cenzură în cu concursul foștilor parteneri de coaliție din UNPR,[139] PDL a fost obligat să intre în opoziție.[140]

Activitatea în opoziție și epoca post-Băsescu[modificare | modificare sursă]

Odată cu intrarea în opoziție, PDL s-a concentrat pe pregătirile pentru alegerile locale din . Rezultatele alegerilor[141] au confirmat scăderea de popularitate a PDL[142][143] spre un procent de 20%.[144][145] PDL a participat la alegeri atât în nume propriu cât și în diverse alianțe electorale cu caracter local.[146][147][148] Rezultatele slabe de la alegerile locale au dus la demisia în bloc a conducerii PDL[149][150] și la convocarea unei convenții naționale pe 30 iunie 2012 pentru alegerea unei noi echipe de conducere.[151]

Noua conducere în frunte cu Vasile Blaga, și-a propus ca țel refacerea imaginii PDL[152] și găsirea unei soluții viabile[153] în perspectiva alegerilor parlamentare din decembrie 2012. În acest scop, PDL a înființat și aderat la Alianța România Dreaptă.[154]

În iulie 2012 PDL s-a opus unei noi tentative de demitere a președintelui, votând împotrivă în parlament[155][156] și participând activ la campania de susținere a președintelui suspendat Traian Băsescu,[157] ulterior aderând la cererea acestuia de boicotare a referendumului.[158] Ca urmare a boicotului, referendumul nu a fost validat și Băsescu și-a dus mandatul la bun sfârșit.

În 17 octombrie, respectiv PDL a găzduit, împreună cu UDMR, congresul PPE la București.[159][160]

Rezultatele de la alegerile parlamentare,[161] sub așteptări, au dus la tensiuni în interiorul PDL, prim-vicepreședintele Cristian Preda și vicepreședintele Sever Voinescu demisionând.[162] S-a decis și convocarea unei Convenții extraordinare pe luna mai 2013, în vederea alegerii unei noi conduceri. Au candidat Monica Macovei, Elena Udrea și Vasile Blaga,[163] iar ultimul a ieșit câștigător. Udrea a demisionat și ea și s-a alăturat lui Preda, Voinescu și altor susținători ai lui Traian Băsescu în Partidul Mișcarea Populară, iar Macovei a demisionat pentru a fonda partidul M10. Se prefigura în același timp finalul celui de-al doilea (și ultimul conform Constituției) mandat al lui Traian Băsescu, iar partidul nu avea un alt candidat credibil.

Blaga a negociat fuziunea cu Partidul Național Liberal, retras în 2013 din Uniunea Social-Liberală. În primă fază a existat o alianță electorală, care l-a susținut pe Klaus Iohannis la funcția de președinte a țării, iar fuziunea efectivă s-a concretizat pe 17 noiembrie 2014, Partidului Democrat Liberal fiind absorbit oficial de PNL.[11]

Rezultate electorale[modificare | modificare sursă]

Alegerile locale din 2008[modificare | modificare sursă]

Anul electoral 2008 este primul ciclu electoral la care participa PDL-ul. La alegerile locale desfășurate în ,[164] PD-L a obținut următoarele rezultate, conform voturilor exprimate:

  • 14 președinți de consilii județene[165]
  • 458 consilieri județeni[166]
  • 909 primari[167]
  • 11.129 consilieri locali[168]

În București candidatul PD-L Vasile Blaga pierde cursa pentru primăria capitalei în favoarea lui Sorin Oprescu,[169] însă reușește să formeze ulterior o coaliție majoritară în Consiliul General.[170]

Alegeri parlamentare 2008[modificare | modificare sursă]

Alegerile au fost bazate pe un nou sistem de vot numit uninominal cu compensare.[171][172][173]Alegerile parlamentare s-au desfășurat în 30 noiembrie 2008[174] cu următoarele rezultate pentru PDL:

  • 115 mandate în Camera deputaților[175]
  • 51 mandate în Senat[176]

PD-L a devenit astfel cel mai mare partid parlamentar[177] și principalul actor în actul de guvernare început în 2008.[178][179]

Alegerile prezidențiale din 2009[modificare | modificare sursă]

La alegerile prezidențiale din anul 2009 pentru alegerea președintelui, PD-L l-a sprijinit pe candidatul Traian Băsescu, care a câștigat un nou mandat în turul al doilea împotriva lui Mircea Geoană.[180]

Alegerile locale din 2012[modificare | modificare sursă]

Alegerile locale s-au desfășurat pe 10 iunie 2012.[181] PD-L și-a prezentat oficial candidații pe data de 25 aprilie 2012[182] obținând următoarele rezultate:[141]

  • 2 președinți de consilii județene[183]
  • 212 consilieri județeni[184]
  • 498 primari[185]
  • 6.354 consilieri locali[186]

În București candidatul PD-L Silviu Prigoană a pierdut cursa pentru primăria capitalei în favoarea lui Sorin Oprescu, PDL obținând un număr de 11 consilieri în Consiliul General.[187][188]

PDL a participat la aceste alegeri și în diverse formule de alianțe locale[189][190][191] obținând astfel încă 135 consilieri județeni, 297 primari și încă 3.647 consilieri locali.

Alegerile parlamentare din 2012[modificare | modificare sursă]

Alegerile din 2012 s-au constituit în al doilea ciclu electoral al uninominalului cu compensare.[171] Alegerile parlamentare s-au desfășurat în ,[192] PDL participând la alegeri sub sigla Alianței România Dreaptă cu următoarele rezultate:[161]

  • 56 mandate în Camera Deputaților[193]
  • 24 mandate în Senat[194]

PDL și-a păstrat statutul de principal partid de opoziție.[195][196][197][198]

Alegerile prezidențiale din 2014[modificare | modificare sursă]

Pe 22 iulie 2014 s-a decis ca alianța PNL-PDL pentru alegerile prezidențiale să se numească Alianța Creștin-Liberală.[199] Candidatul alianței, Klaus Iohannis, a obținut mandatul de președinte împotriva lui Victor Ponta din al doilea tur.

Organizarea PDL[modificare | modificare sursă]

Structura internă de conducere a PD-L este formată din Biroul Național Permanent (BNP), structuri de conducere județene (BPJ) și locale (BPL).[200] BNP asigura conducerea curenta (activitate politica, administrativa financiara) a PDL, fiind responsabil și de gestionarea Colegiul Director Național (CDN), Consiliului Național de Coordonare (CNC) Convenția Națională Ordinară (CN) și Convenția Națională Extraordinară (CNE) sau a comisiilor temporare[201] Președintele partidului este ales în mod direct în cadrul CN (sau CNE), pe baza unui program politic (moțiune) împreună cu președinții CNSEL și CNRC. Susținătorii moțiunii candidatului câștigător sunt considerați membrii aleși ai CNC. Alegerea membrilor BPN se face în cadrul CNC.[201]

BNP este constituit din președintele partidului, 4 prim-vicepreședinți, 1 secretar general, 15 vicepreședinți, 11 secretari executivi, 3 secretari adjuncți, președinții organizațiilor interne PDL (6 membri), liderii grupurilor parlamentare (3 persoane) și 1 trezorier.[202]

Oficial, PD-L are în componența sa câteva organizații:[203]

  • Organizația de Tineret și Studenți a Partidului Democrat Liberal (OTSPDL) - președinte Răzvan Mustea cunoscut prin acronimul OTPDL, se adresează membrilor și simpatizanților care nu au împlinit vârsta de 35 ani
  • Organizația de Femei a Partidului Democrat Liberal (OF-PDL ) - președinte Sulfina Barbu - ce se adresează simpatizanților și membrilor de sex feminin
  • Organizația Pensionarilor și Vârstei a Treia a Partidului Democrat Liberal (OPV3-PDL) - președinte Ion Nastea - constituită din membri și simpatizanți ai partidului care sunt pensionari sau sunt persoane în vârstă.
  • Organizația Oamenilor de Afaceri a Partidului Democrat Liberal (OOAPDL) - președinte Calin Murg - cuprinde membri și simpatizanți ai partidului care activează în sfera întreprinderilor mici și mijlocii și în mediul de afaceri.

Calitatea de membru PDL se dobândea în urma unei adeziuni coroborată cu îndeplinirea unor criterii politice minime și implica plata unei cotizații. Calitatea de membru se putea pierde prin excludere, retragere voluntară sau prin neplata cotizației timp de un an.[204] Numărul membrilor cotizanți PDL în 2011, conform lui Cristian Preda, era de 86.461 persoane.[205]

Veniturile raportate de PDL pe 2011[206] reprezentau 12.878.104 lei, din care 5,29 milioane din cotizații, 5,18 milioane din donații și aproximativ 285.000 lei din alte venituri (M.O. nr. 208 – 29 martie 2012).[207]

Fenomenul migrației politice a afectat PDL pe întreaga existență a partidului[208] începând din 2007. La alegerile parlamentare din 2008, PDL a trimis în parlament cel mai mare număr de persoane care fuseseră membre și ale altor partide politice.[209] PDL a speculat acest fenomen în favoarea sa în 2009 pentru a-și forma o majoritate parlamentară cu sprijinul unor membri ai altor partide dispuși să-și abandoneze partidul pentru a alcătui o nouă formațiune politică.[210][211][212] Reversul acestei practici s-a manifestat odată cu scăderea suportului electoral[142] ca urmare a măsurilor de austeritate care au afectat bugetarii, PDL începând să devină sursă de plecări, ajungând la o adevărată hemoragie în vara anului 2012.[213][214][215][216]

Doctrină[modificare | modificare sursă]

Apărut după ce președintele FSN, Petre Roman, a abandonat ideologia comunistă în favoarea unei social-democrații după Revoluția din 1989, spre deosebire de „comunismul cu față umană” predicat de FDSN-ul lui Ion Iliescu, Partidul Democrat a fost în primul deceniu de existență un partid de stânga, și a aderat la Internaționala Socialistă. În 5 și 6 februarie 1999, PD a organizat la București întrunirea Comitetului Internaționalei Socialiste pentru Europa Centrală și Răsăriteană, care s-a pronunțat pentru lărgirea Uniunii Europene și pentru introducerea formelor de maximă autonomie în provincia Kosovo.[217]

În urma alegerii lui Traian Băsescu ca președinte al PD în 2001, PD a migrat spre o nouă doctrină politică de centru-dreapta. Aceasta a fost oficializată prin fuziunea cu Partidul Liberal Democrat în 2006.[218][219][220]

Sursa de inspirație doctrinară au constituit-o popularii europeni (PPE), partid pan-european la care PD a aderat în noiembrie 2006.[221][222] De asemenea, ulterior, PDL a aderat la Internaționala Centrist-Democrată.

Fuziunea cu PLD a introdus elemente liberale în cadrul doctrinei PDL, fără însă ca doctrina să fie pe deplin armonizată la momentul fuziunii.[223][224] Prin urmare, de la înființare, s-a lucrat de mai multe ori pentru clarificarea doctrinei oficiale.[225][226]

În urma constituirii alianței România Dreaptă, programul politic al PDL-ului a devenit același cu al alianței.[227]

Activitate Parlamentară[modificare | modificare sursă]

2008-2012[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor din 2008, în Parlamentul României PD-L era reprezentat prin 166 parlamentari grupați în două grupuri parlamentare:[175][176]

Rezultatele alegerilor din 2008 au permis PDL să obțină președinția Camerei deputaților în persoana deputatei Roberta Anastase. Inițial, la șefia Senatului a fost sprijinit Mircea Geoană, dar în urma revocării acestuia de către PSD în 28 noiembrie 2011,[230] funcția a fost reclamată de PD-L prin persoana lui Vasile Blaga.

Numărul deputaților și senatorilor a variat din 2008 în funcție de demisiile[231] sau adeziunile[232] senatorilor și deputaților la PDL. PDL a fost puternic afectat de migrație pe întregul ciclu parlamentar 2008-2012.[233]

Activitatea senatorilor și deputaților PD-L sa desfășurat pe două planuri:

  • în cadrul coaliției de guvernare prin sprijinirea Guvernului Boc, activitatea parlamentarilor PDL identificându-se public cu cea a guvernului Boc[234][235]
  • în cadrul Parlamentului, activitatea s-a desfășurat conform prevederilor Camerei sau Senatului, reprezentanții PD-L fiind prezenți în cadrul ciclului electoral 2008-2012 în toate comisiile Parlamentului. Activitatea fiecărui reprezentat PD-L poate fi verificată în parte pe site-urile Camerei Deputaților[236] sau a Senatului.[237]

Odată cu intrarea în opoziție, PDL a inițiat 3 moțiuni simple împotriva guvernului Ponta:

Fuziuni[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ A. Dumitrescu (). „Câți membri au partidele din România”. Stiripesurse.ro. Accesat în . 
  2. ^ „PD și PLD fuzionează în Partidul Democrat-Liberal, România Liberă, 3 dec 2007”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Ultimul congres al PDL, primul congres al noului PNL. Fuziunea s-a votat în unanimitate de ziua lui Vasile Blaga, 26 iulie 2014, Iulia Marin, Mădălina Mihalache, Alina Boghiceanu, Sebastian Zachmann, Adevărul, accesat la 27 iulie 2014
  4. ^ REPORTAJ Cum a murit PDL de ziua lui Vasile Blaga. Noul PNL, născut în zodia Iohannis, 26 iulie 2014, Iulia Marin, Mădălina Mihalache, Adevărul, accesat la 27 iulie 2014
  5. ^ Băsescu nu dă nicio șansă fuziunii PNL-PDL: "PDL nu va tolera faptul că a fost pus în pungă de Vasile Blaga și oferit la tarabă PNL-ului". Planul B pentru prezidențiale, 10 iulie 2014, Anca Simina, Gândul, accesat la 27 iulie 2014
  6. ^ Blaga și Iohannis și-au spus „DA” în mod oficial. Fuziunea PNL - PDL, validată în Congres cu unanimitate. Iohannis: "Astăzi s-a născut marele PNL", 26 iulie 2014, Cristian Andrei, Gândul, accesat la 27 iulie 2014
  7. ^ Monica Macovei a SABOTAT unanimitatea lui Vasile Blaga la nunta cu liberalii. „Strigături” care nu s-au văzut la TV, 26 iulie 2014, Anca Simina, Gândul, accesat la 27 iulie 2014
  8. ^ Din imnul național intonat la congresul PNL a fost omisă strofa cu "un nume de Traian", 26 iulie 2014, Virgil Burlă, Evenimentul zilei, accesat la 27 iulie 2014
  9. ^ Fuziune PDL- FC, la Parlament, de ziua lui Vasile Blaga. Predoiu, APLAUDAT puternic: "Împreună vom face Crăciunul la Cotroceni". Macovei a cerut cuvântul, dar nu i s-a mai dat, 26 iulie 2014, Carmen Vintilă, Evenimentul zilei, accesat la 28 iulie 2014
  10. ^ Ziua în care PDL s-a dizolvat în PNL. Cele două partide au aprobat protocolul de fuziune. La intonarea imnului național a fost omisă a doua strofă, care conține cuvintele "un nume de Traian", 26 iulie 2014, Andreea Udrea, Carmen Vintilă, Evenimentul zilei, accesat la 28 iulie 2014
  11. ^ a b c ACL nu mai exista!, accesat la 18 noiembrie 2014
  12. ^ Propunerile pentru guvernul Tăriceanu remaniat, Euractiv.ro, 2 aprilie 2007
  13. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ PD si PLD au semnat un protocol de colaborare politica
  15. ^ PD și PLD au încheiat un protocol de colaborare
  16. ^ [1]
  17. ^ Blaga: PD si PLD ar putea fuziona
  18. ^ PD și PLD formează un nou partid: Partidul Democrat Liberal
  19. ^ Boc si Stolojan au semnat protocolul fuziunii - Politic - HotNews.ro
  20. ^ Statut PDL 15Dec2007[nefuncțională]
  21. ^ PD isi schimba numele in PD-L si absoarbe PLD - Politic - HotNews.ro[nefuncțională]
  22. ^ PD și PLD și-au unit forțele oficial printr-un congres comun (VIDEO)
  23. ^ Decizia Tribunalului București cu privire la înființarea PDL
  24. ^ BBCRomanian.com
  25. ^ Romanii prefera alianta PD-PLD
  26. ^ Boc crede că s-a creat cea mai puternică forță politică de centru-drapta din România
  27. ^ [2][nefuncțională]
  28. ^ [3][nefuncțională]
  29. ^ [4][nefuncțională]
  30. ^ PD si PLD au semnat actul de nastere al PDL - Politic - HotNews.ro
  31. ^ Dragos Ujeniuc pleaca din PDL din cauza unui grup de comando
  32. ^ Dezertare in masa la PLD
  33. ^ Instanta decide marti daca PD-L poate fi inregistrat ca partid
  34. ^ [5][nefuncțională]
  35. ^ [6]
  36. ^ Curtea de Apel: Hotararea privind infiintarea PD-L este irevocabila - Ultima ora - HotNews.ro
  37. ^ TMB - PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL(26.03.2008)[nefuncțională]
  38. ^ „Cele mai noi stiri | REALITATEA.NET”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ Sulfina Barbu: Primele discutii le vom avea cu PNL. Vom mentine cota unica si TVA-ul la nivelul actual - Radio - TV - HotNews.ro
  40. ^ [7]
  41. ^ [8]
  42. ^ AdamPopescu, de, Stolojan neagă continuarea negocierilor cu PNL (în Romanian), evz.ro 
  43. ^ PD-L vrea să „împace“ PSD cu UDMR | Ziarul Cuget Liber de Constanta Online
  44. ^ [9]
  45. ^ AdamPopescu, de, Boc: „PSD cu mandatul, PDL cu promisiunea făcută UDMR” (în Romanian), evz.ro 
  46. ^ „UDMR negociaza luni cu PD-L | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ a b [10][nefuncțională]
  48. ^ Theodor Stolojan, desemnat de Traian Basescu pentru functia de premier - Politic - HotNews.ro
  49. ^ AdamPopescu, de, O nouă rundă de negocieri între PSD și PDL (în Romanian), evz.ro 
  50. ^ [11]
  51. ^ VIDEO Emil Boc si Mircea Geoana au semnat Parteneriatul pentru Romania - Politic - HotNews.ro
  52. ^ Culisele negocierii. 'Santaj' cu Monica Macovei
  53. ^ [12][nefuncțională]
  54. ^ „Cele mai noi stiri | REALITATEA.NET”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ Oferta PDL pentru PSD: Geoana presedinte al Senatului si Guvern PDL - PSD, condus cate doi ani de fiecare partid - Politic - HotNews.ro
  56. ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/felix-a-bagat-zazanie-in-coalitia-pdl-psd-833173.html
  57. ^ Claudiu Saftoiu: Stolojan a renuntat fiindca 'a primit in plic' ministrii cabinetului de la presedintele Basescu - Radio - TV - HotNews.ro
  58. ^ Retragere fără lacrimi / Stolo a făcut Boc[nefuncțională]
  59. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  60. ^ UPDATE Traian Basescu a semnat decretul de nominalizare a lui Emil Boc in functia de premier - Politic - HotNews.ro
  61. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  62. ^ Micul Boc va domni peste două Guverne de baroni
  63. ^ [13][nefuncțională]
  64. ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/s-a-facut-guvernul-rosuportocaliu-832940.html[nefuncțională]
  65. ^ [14][nefuncțională]
  66. ^ Guvernul Emil Boc (1) - Istoria Guvernelor - Politica Românească
  67. ^ Guvernul a fost investit, urmeaza depunerea juramantului la Cotroceni
  68. ^ Cabinetul Boc a depus juramantul de investitura. Guvernul e rezultatul unui compromis politic in interes public - Traian Basescu - Politic - HotNews.ro
  69. ^ „De ce are viata scurta alianta PDL-PSD | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  70. ^ Nastase ataca Alianta PSD-PD-L. Guvernul Boc, tapul ispasitor al lui Basescu
  71. ^ Culisele reuniunii PD-L din Poiana Brasov: de ce s-au revoltat noii parlamentari - Politic - HotNews.ro
  72. ^ http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/839613/PSD-si-PDL-se-cearta-pe-secretarii-de-stat/
  73. ^ http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/838856/Guvernul-Boc-ii-umfla-lui-Basescu-bugetul-electoral/
  74. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  75. ^ „PSD: Boc tergiverseaza numirea unor persoane propuse de social-democrati | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  76. ^ Calin Popescu Tariceanu: Guvernul este imoral din punct de vedere politic si din punct de vedere al programului de guvernare lasa mult de dorit - Politic - HotNews.ro
  77. ^ „Coalitia de la cap se impute | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  78. ^ Geoana isi ataca partenerii de guvernare: PDL este un partid fara ideologie | Romania Libera[nefuncțională]
  79. ^ [15][nefuncțională]
  80. ^ [16][nefuncțională]
  81. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  82. ^ [17][nefuncțională]
  83. ^ Divergentele dintre PSD si PD-L risca sa afecteze politica economica si anticoruptie
  84. ^ „Geoana: Masurile anticriza ale Guvernului nu au dat rezultate, este necesara schimbarea strategiei | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  85. ^ „Castane fierbinti in mana Guvernului | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  86. ^ „Criza politica, pericol pentru pensii si salarii | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  87. ^ [18][nefuncțională]
  88. ^ Romania a scapat de criza 'subprime', nu insa si de criza economica
  89. ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/autobuzul-care-a-lovit-mortal-coalitia-881009.html[nefuncțională]
  90. ^ [19][nefuncțională]
  91. ^ [20]
  92. ^ VIDEO Coalitia s-a rupt, ministrii PSD au demisionat din Guvern - Politic - HotNews.ro
  93. ^ VIDEO Premierul a anuntat interimarii la ministerele PSD: Predoiu la Externe, Videanu la Sanatate, Udrea la Mediu, Boc la Educatie - Politic - HotNews.ro
  94. ^ Videanu: Ne asumam in continuare guvernarea, PSD a decis sa iasa din Guvern inainte de semnarea decretului - Politic - HotNews.ro
  95. ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/boc-a-anuntat-componenta-noului-guvern-869964.html[nefuncțională]
  96. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  97. ^ VIDEO Guvernul Boc a cazut din functie. 254 de parlamentari au votat pentru motiune, PDL acuza UDMR de tradare - Politic - HotNews.ro
  98. ^ Motiunea de cenzura PNL-UDMR e cotata cu sanse mici. Parlamentar PSD: N-am timp de prostiile astea - Politic - HotNews.ro
  99. ^ Presedintele grupului PPE, Joseph Daul: Un guvern curajos ca Guvernul Boc ar fi trebuit mentinut - Politic - HotNews.ro
  100. ^ Surse: Nominalizarea lui Emil Boc pentru un nou mandat de premier este exclusa - Politic - HotNews.ro
  101. ^ VIDEO PSD, PNL si UDMR vor propune un Guvern tehnocrat condus de Klaus Johannis - Politic - HotNews.ro
  102. ^ [21]
  103. ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/baronii-psd-despre-johannis-in-patru-luni-il-terminam-video-877298.html
  104. ^ VIDEO Premierul desemnat Lucian Croitoru va avea luni consultari cu PDL, PNL si grupul minoritatilor, iar marti cu UDMR - Politic - HotNews.ro
  105. ^ Lucian Croitoru discuta, marti, cu liderii opozitiei - Politic - HotNews.ro
  106. ^ UDMR nu participa la intalnirea de duminica seara cu Klaus Johannis - Politic - HotNews.ro
  107. ^ Lucian Croitoru a anuntat lista noilor ministri: Aurescu la Externe, Emeric Saghi la Interne, Pogea la Finante si Videanu la Economie - Politic - HotNews.ro
  108. ^ VIDEO Guvernul Croitoru a fost respins la vot cu 250 de voturi contra si 189 pentru. Care este urmatoarea nominalizare a presedintelui Traian Basescu? - Politic - HotNews.ro
  109. ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/croitoru-respins-boc-ramane-premier-874463.html[nefuncțională]
  110. ^ VIDEO Liviu Negoita este noul premier desemnat - Politic - HotNews.ro
  111. ^ [22][nefuncțională]
  112. ^ [23][nefuncțională]
  113. ^ VIDEO Liviu Negoita si-a prezentat Cabinetul: 14 ministri, programul lui Lucian Croitoru, Gabriel Oprea la Interne - Politic - HotNews.ro
  114. ^ „Boc: Procedura nu poate fi retrasa in cazul Guvernului Negoita, nu e constitutional | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  115. ^ [24][nefuncțională]
  116. ^ VIDEO Liviu Negoita si-a depus mandatul: Noul premier va fi desemnat de Traian Basescu, ma astept sa fie un coleg de-al meu - Politic - HotNews.ro
  117. ^ [25]
  118. ^ Băsescu: Premierul desemnat este Emil Boc. Trebuie să existe un guvern până pe 23 decembrie (VIDEO)
  119. ^ [26][nefuncțională]
  120. ^ Strategii la PDL și PSD: Guvern minoritar și racolări de parlamentari versus amânarea validării alegerilor
  121. ^ [27][nefuncțională]
  122. ^ Cine sunt ministrii propusi de Emil Boc - Politic - HotNews.ro
  123. ^ A patra motiune de cenzura a premierului Emil Boc
  124. ^ Guvernul Boc a învins din nou: Moțiunea de cenzură depusă de Opoziție a fost respinsă
  125. ^ „Cele mai noi stiri | REALITATEA.NET”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  126. ^ Motiunea a picat, Guvernul rezista! PSD pierde cu opt voturi - Stirileprotv.ro
  127. ^ CCR: Asumarea raspunderii Guvernului pe Legea Educatiei e neconstitutionala
  128. ^ Guvernul Boc si-a asumat raspunderea pentru scaderea salariilor si pensiilor | Ziarul Financiar
  129. ^ Vin scumpirile: Guvernul a majorat TVA
  130. ^ „Cele mai noi stiri | REALITATEA.NET”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  131. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  132. ^ Sever Voinescu: Guvernarea Boc este proastă. Guvernul PDL a greșit la capitolul comunicare
  133. ^ Sulfina Barbu dojenește Guvernul pentru lipsa de comunicare cu PDL
  134. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  135. ^ Tăriceanu: PDL plătește acum facturile pentru greșelile pe care le-a făcut încă din perioada în care am colaborat - Q Magazine
  136. ^ BOC A DEMISIONAT: Am depus mandatul Guvernului pentru a detensiona situația politică și socială din țară - Mediafax
  137. ^ Emil Boc a demisionat: "Mi-am depus mandatul, am luat decizia pentru a detensiona situatia din tara, nu ma agat de putere"
  138. ^ „Cele mai noi stiri | REALITATEA.NET”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  139. ^ Guvernul Ungureanu a căzut. Moțiunea de cenzură a trecut cu 235 voturi "pentru" | Ziarul Financiar
  140. ^ Mircea Toader: PDL merge în opoziție
  141. ^ a b „BEC rezultate alegeri locale 2012”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  142. ^ a b Sondaj CSCI: PDL a ajuns la 11%
  143. ^ Videanu: Pe sondajul preliminar, PDL stă "binișor" în București - Mediafax
  144. ^ ALEGERI LOCALE 2012, REZULTATE FINALE: USL, sub 50%. PDL, pe locul 2. VEZI datele OFICIALE
  145. ^ Istratie, de Dan, REZULTATE PARȚIALE ALEGERI LOCALE 2012. Clasamentul partidelor în funcție de numărul primăriilor obținute (în Romanian), evz.ro 
  146. ^ Sociollogica: "Testul Vaslui"
  147. ^ Sociollogica: Alegerile locale – o altă interpretare a rezultatelor
  148. ^ Rezultate finale la alegerile locale: USL are 1.322 de primari, PDL - 498, PSD singur - 378, PNL singur - 264, UDMR - 203 - Alegeri locale - HotNews.ro
  149. ^ EMIL BOC demisionează de la conducerea PDL | Ziarul Cuget Liber de Constanta Online
  150. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  151. ^ Convenția Națională Extraordinară a PDL va avea loc pe 30 iunie. Boc: Se aleg președintele și BPN pe actuala structură - Mediafax
  152. ^ Cateva observatii despre PDL cu Blaga in frunte - Opinii - HotNews.ro
  153. ^ Alianța România Dreaptă, lansată oficial. Ungureanu: România e mutilată, desfigurată, strâmbată și trebuie îndreptată - Mediafax
  154. ^ PDL, PNȚCD și FC au semnat protocolul ARD. Blaga: Nu vom avea probleme în a stabili candidații. În ce calitate a parafat MRU înțelegerea și cine a lipsit de la eveniment
  155. ^ Stiri | DCNews
  156. ^ [28]
  157. ^ Cum îi face PDL campanie lui Traian Băsescu
  158. ^ [29]
  159. ^ [30][nefuncțională]
  160. ^ Congresul PPE se va ține la București. Liderul popularilor europeni salută decizia socialiștilor de a anula reuniunea din România | adevarul.ro
  161. ^ a b BEC rezultate alegeri parlamentare 2012
  162. ^ Ședința Colegiului Director al PDL, 14 decembrie 2012, Hotnews.ro
  163. ^ „S-a încheiat termenul pentru depunerea moțiunilor la șefia PDL: Elena Udrea, Monica Macovei și Vasile Blaga, singurii candidați”, B1 TV, un articol de:, accesat în 8 ianuarie 2019  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  164. ^ Calendarul alegerilor locale 2008
  165. ^ beclocale2008.ro
  166. ^ „beclocale2008.ro” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  167. ^ „beclocale2008.ro” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  168. ^ „beclocale2008.ro” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  169. ^ [31] Arhivat în , la Wayback Machine. [32]
  170. ^ PDL, PNG si PRM, alianta majoritara in Consiliul General al Capitalei - Esential - HotNews.ro
  171. ^ a b Mediafax:Legea votului uninominal a fost adoptata
  172. ^ Ce noutati aduce sistemul de vot uninominal?
  173. ^ [33]
  174. ^ [34][nefuncțională]
  175. ^ a b becparlamentare2008.ro
  176. ^ a b becparlamentare2008.ro
  177. ^ „Cele mai noi stiri | REALITATEA.NET”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  178. ^ PDL ofera PSD paritate in Guvern, presedintia Senatului si vicepremierul (surse) - Politic - HotNews.ro
  179. ^ Guvernul Boc a fost investit de Parlament - Politic - HotNews.ro
  180. ^ „BEC a admis 12 candidati pentru alegerile prezidentiale”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  181. ^ Politic, de Departamentul, 10 iunie, data fixată de guvern pentru desfășurarea alegerilor locale (în Romanian), evz.ro 
  182. ^ Candidatii PDL la primarii - Vezi lista
  183. ^ „beclocale2012.ro” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  184. ^ „beclocale2012.ro”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  185. ^ „beclocale2012.ro” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  186. ^ „beclocale2012.ro” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  187. ^ „beclocale2012.ro” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  188. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  189. ^ PDL: Aliante locale care sa nu se numeasca ''Miscarea Populara'' - surse
  190. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  191. ^ Laszlo Borbely: Cei de la PDL se ascund acum după alianțe locale. Nu au curajul să își asume fosta guvernare
  192. ^ „Cele mai noi stiri | REALITATEA.NET”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  193. ^ becparlamentare2012.ro
  194. ^ becparlamentare2012.ro
  195. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  196. ^ Cezar Preda: PDL isi va juca, de maine, rolul de partid de Opozitie
  197. ^ PDL "se constituie" ca principalul partid de opoziție - Știri - Politica Românească
  198. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  199. ^ VIDEO Alianta PNL-PDL se va numi Alianta Crestin-Liberala. Numele candidatului la prezidentiale va fi anuntat pe 5 august - Politic, 22 iulie 2014, Alina Neagu, HotNews.ro, accesat la 25 iulie 2014
  200. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  201. ^ a b „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  202. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  203. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  204. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  205. ^ [35]
  206. ^ Cat au donat Elena Udrea si Honorius Prigoana pentru PDL
  207. ^ [36][nefuncțională]
  208. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  209. ^ „Traseistii noului parlament | România curată”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  210. ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/pdl-cauta-25-de-migratori-pentru-un-guvern-minoritar-879359.html
  211. ^ Au fost recrutați 5 noi parlamentari. Posibilă majoritate PDL-UDMR-minorități-independenți
  212. ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/premierul-boc-a-depasit-planul-de-voturi-cu-tradatorii-din-psd-si-pnl-880730.html
  213. ^ Senatorul Mircea Banias a demisionat din PDL si s-a inscris in PC - Politic - HotNews.ro
  214. ^ „Check Point UserCheck”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  215. ^ Deputatul PDL Gheorghe Ciobanu si 15 primari din colegiul sau au trecut la PSD | Timisoara | Ziare.com
  216. ^ „România Curata: 1 din 5 parlamentari este traseist, Revista22 25 aprilie 2012”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  217. ^ Socialist International - Progressive Politics For A Fairer World
  218. ^ Democrații au aprobat programul politic și sigla PDL
  219. ^ „Noul partid - Ziare.ro - toate ziarele online”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  220. ^ „paralele-paralele.com - Just another WordPress site”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  221. ^ PD va adera la PPE în luna noiembrie
  222. ^ „Incoerența doctrinară și incultura politică la români - Hotnews.ro Forum”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  223. ^ [37][nefuncțională]
  224. ^ O strutocamila ideologica: Partidul Democrat-Liberal | Observator Cultural
  225. ^ PDL: vesti proaste pentru sustinatori - Opinii - HotNews.ro
  226. ^ PDL sub presiune: Blaga se lupta cu reformistii din partid, iar Frunzaverde cu liberalii lui Stoica - Politic - HotNews.ro
  227. ^ „Programul Politic al alianței A.R.D”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  228. ^ Camera Deputaților - Grupul Parlamentar PDL
  229. ^ Senatul Romaniei - Grup Parlamentar PDL
  230. ^ Geoana, revocat de la sefia Senatului - Puterea preia interimatul
  231. ^ Senatorul PDL Iulian Badescu demisioneaza din partid si trece la PSD - Politic - HotNews.ro
  232. ^ Deputatul Nicolae Jolta a trecut de la PNL la PDL - Politic - HotNews.ro
  233. ^ Senatorii Iosif Secasan si Cezar Magureanu demisioneaza din PDL, respectiv UNPR. Puterea si opozitia, la egalitate in Senat - Politic - HotNews.ro
  234. ^ [38][nefuncțională]
  235. ^ PSD: PDL si Basescu se pregatesc de impozitarea pensiilor
  236. ^ STRUCTURA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI 2008-2012
  237. ^ Grupuri parlamentare Senatul României
  238. ^ de; Udrea, reea; Politic, Consultant, PDL a depus o moțiune simplă pe Educație. VEZI ce prevede textul moțiunii (în Romanian), evz.ro 
  239. ^ VIDEO Motiunea simpla pe Agricultura initiata de PDL a fost respinsa de plenul Camerei Deputatilor - Politic - HotNews.ro
  240. ^ Moțiunea PDL pe tema bugetului a fost respinsă | adevarul.ro
  241. ^ a b Câștigă Băsescu alegerile din PDL Arhivat în , la Wayback Machine., 13 mai 2011, ANDREEA NICOLAE, SABINA FATI, romanialibera.ro, accesat la 7 iulie 2011
  242. ^ a b Câștigă Băsescu alegerile din PDL? - pagina 2 Arhivat în , la Wayback Machine., 13 mai 2011, ANDREEA NICOLAE, SABINA FATI, romanialibera.ro, accesat la 7 iulie 2011
  243. ^ PD negociaza o alianta cu partidul lui Magureanu, 25/01/2001, ziaruldeiasi.ro, accesat la 21 iunie 2011
  244. ^ Roman si Magureanu nu incap in acelasi partid, 28/06/2001, ziaruldeiasi.ro, accesat la 21 iunie 2011
  245. ^ Traian Basescu si serviciile secrete, 28 ianuarie 2005, Sabina Fati, Revista 22, accesat la 21 iunie 2011
  246. ^ Forța Civică fuzionează cu PDL. MRU va primi un post de prim-vicepreședinte, 16 iulie 2014, Sebastian Zachmann, Adevărul, accesat la 17 iulie 2014

Bibliografie[modificare | modificare sursă]


  • Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Stan Stoica – Enciclopedia partidelor politice din România 1859-2003, Editura Meronia, București, 2003
  • Stan Stoica - Dicționarul partidelor politice din România (1989-2004), Editura Meronia, București, 2004
  • Florin-Vasile Șomlea - Partidele populare din țările Uniunii Europene, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2007

Legături externe[modificare | modificare sursă]