Spectru politic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Spectrul politic este o clasificare a pozițiilor politice, a ideologiilor sau a partidelor politice de-a lungul unei singure dimensiuni. Stânga și dreapta sunt denumite extremele acestui spectru, și reprezintă o categorisire largă a abordării diverselor probleme politice.

Deseori prezentate ca diametral opuse, politica de dreapta și cea de stânga, reprezintă direcția generală a unei mișcări politice. Deși unele măsuri pot fi încadrate ca măsuri de stânga, și un partid de dreapta le poate adopta, și invers. Denumirile au însă importanță istorică și ilustrează împărțirea forțelor politice după anumite criterii.

Descrierea spectrului[modificare | modificare sursă]

Spectrul politic este asemănător unei axe imaginare, care se extinde la stânga și la dreapta unui centru politic. Pozițiile apropiate de centru, cele mai moderate, poartă denumirile de centru-stânga și centru-dreapta. Extrema stângă și extrema dreaptă sunt situate spre capetele axei. Diversele mișcări politice ocupă poziții de-a lungul acestei axe, determinate după doctrina politică ale acestora. Politica este deseori divizată în stânga și dreapta, acești termeni provin din timpul Revoluției Franceze din 1789, când cei ce-l sprijineau pe rege stăteau în partea dreaptă a Adunării, iar cei care sprijineau formarea republicii stăteau în stânga.

În mod tradițional, stânga include social democrația, socialismul, comunismul și, după unele categorisiri, anarhismul[1][2][3][4] Totodată, dreapta include liberalismul, monarhismul, conservatorismul, naționalismul și fascismul.[5] Clasificarea capitalismului ca "de stânga" sau "de dreapta" diferă de la o țară la alta.[6]

Poziții adoptate[modificare | modificare sursă]

În următorul tabel sunt prezentate sumar câteva poziții politice asociate părților spectrului politic.

Stânga Dreapta Observații
Economie economie controlată sau parțial controlată de stat economie guvernată de legea pieței; control minim din partea statului Din punct de vedere economic, stânga favorizează intervenția statului în economie, iar dreapta garantează independența piețelor economice.[7]
Filosofia schimbării atitudine revoluționară față de ordinea actuală; nevoia de schimbare atitudine de susținere a ordinii existente, văzută ca naturală, firească Tendința partidelor revoluționare de a fi de stânga este de amintit.
Filosofia muncii centrată pe muncitor centrată pe proprietar Stânga susține interesele muncitorului, iar dreapta pe cele ale organizațiilor.
Egalitate egalitatea rezultatului egalitatea de șansă Noțiunea de egalitate și de libertate este interpretată diferit.[8]
Cultură și lege "Legea impune cultura" "Cultura impune legea" Poziții referitoare la originea și rolul legislației.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ JoAnne C. Reuss, American Folk Music and Left-Wing Politics, The Scarecrow Press, 2000, ISBN 9780810836846
  2. ^ Van Gosse, The Movements of the New Left, 1950 - 1975: A Brief History with Documents, Palgrave Macmillan, 2005, ISBN 9781403968043
  3. ^ Berman, Sheri. "Understanding Social Democracy". http://www8.georgetown.edu/centers/cdacs//bermanpaper.pdf. Retrieved on 2007-08-11.
  4. ^ Brooks, Frank H. (1994). The Individualist Anarchists: An Anthology of Liberty (1881–1908). Transaction Publishers. p. xi. "Usually considered to be an extreme left-wing ideology, anarchism has always included a significant strain of radical individualism...
  5. ^ The Concise Columbia Encyclopedia, Columbia University Press, ISBN 0231056788 "Fascism, philosophy of government that glorifies nationalism at the expense of the individual. ... The term was first used by the party started by MUSSOLINI, ... and has also been applied to other right-wing movements such as NATIONAL SOCIALISM, in Germany, and the FRANCO regime, in Spain."
  6. ^ Clark, William. Capitalism, not Globalism. University of Michigan Press, 2003. ISBN 0472112937, 9780472112937
  7. ^ Katwala, Sunder, My left, The Guardian, 2 February 2007
  8. ^ Bobbio, Norberto, "Left and Right: The Significance of a Political Distinction" (translated by Allan Cameron), 1997, University of Chicago Press. ISBN 0226062465