Sezonul de Formula 1 din 1954

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sezonul de Formula 1 din 1954
Durată
17 ianuarie - 24 octombrie
Nr. curse
9
Nr. piloți
89
Nr. echipe
32
Campionul la Piloți
Argentina Juan Manuel Fangio (Al 2-lea titlu)

Sezonul de Formula 1 din 1954 a fost cel de-al optulea sezon al curselor auto de Formula 1 FIA, și a inclus cea de-a cincea ediție a Campionatului Mondial al Piloților.[1] Sezonul a fost disputat pe parcursul a nouă curse, începând cu Marele Premiu al Argentinei pe 17 ianuarie și terminându-se cu Marele Premiu al Spaniei pe 24 octombrie.

Campionatul a fost câștigat de Juan Manuel Fangio,[1] care a condus și a câștigat curse atât pentru Maserati, cât și pentru Mercedes-Benz de-a lungul sezonului. Compatriotul lui Fangio, José Froilán González, a încheiat pe locul al doilea în campionatul mondial.

Rezumatul sezonului[modificare | modificare sursă]

Cu Formula 1 trecând la un motor de 2,5 litri normal aspirat, Mercedes-Benz a revenit în cursele de Formula 1 la Marele Premiu al Franței. Aici, noul model aerodinamic, cu un singur loc,[2] i-a ajutat pe Fangio și Karl Kling să obțină primele două locuri ale cursei. Întrucât la Silverstone, structura aerodinamică a automobilului Mercedes s-a dovedit a fi nepotrivită, începând cu Marele Premiu al Germaniei s-a revenit la un model mai convențional. Acest lucru a făcut ca Mercedes să obțină alte trei victorii în ultimele patru curse ale sezonului.

Campionul în exercițiu, Alberto Ascari, a avut o schimbare de echipe mai puțin reușită, alegând să părăsească Ferrari pentru echipa nou formată Lancia. Mașina D50, nu a fost gata decât la ultima cursă a Campionatului Mondial, ceea ce a înseamnat că el nu a avut șanse reale la apărarea titlului.

Primii 5 piloți la finalul fiecărei curse au primit puncte (8, 6, 4, 3, 2). Câte un punct a fost acordat pentru cel mai rapid tur de pistă.[3] În clasamentul Campionatului Mondial s-au reținut doar cele mai bune 5 clasări ale fiecărui pilot.[4] Pentru piloții care și-au împârțit mașina într-o cursă, punctele s-au împărțit și ele, dar în mod egal, indiferent de câte tururi a condus fiecare, cu condiția ca niciunul dintre piloți să nu fi parcurs o distanță mai mică decât limita impusă de organizatori. Piloții care, pe parcursul unei curse, au schimbat mai mult de o mașină au primit puncte doar pentru clasarea cea mai bună.

Argentinianul Onofre Marimón a fost ucis în timpul antrenamentelor pentru Marele Premiu al Germaniei la volanul unui Maserati 250F.

Piloții și echipele înscrise în campionat[modificare | modificare sursă]

Următorii piloți și constructori au participat în Campionatul Mondial al Piloților din 1954.

Imagine Concurent Constructor Motor Șasiu Pneu Piloți
Numele pilotului Etape
Connaught Type A Regatul Unit Bill Whitehouse Connaught[a] Lea-Francis 2,0 L4 Type A D Regatul Unit Bill Whitehouse 5
Regatul Unit Leslie Marr Regatul Unit Leslie Marr 5
Regatul Unit R.R.C. Walker Racing Team Regatul Unit John Riseley-Prichard 5
Regatul Unit Sir Jeremy Boles Regatul Unit Don Beauman 5
Regatul Unit Ecurie Ecosse Regatul Unit Leslie Thorne 5
Regatul Unit Peter Whitehead Cooper[a] Alta GP 2,5 L4 T24 D Regatul Unit Peter Whitehead 5
Cooper T23 Regatul Unit R.J. Chase Bristol BS1 2,0 L6 T23 Regatul Unit Alan Brown 5
Regatul Unit Gould's Garage (Bristol) Regatul Unit Horace Gould 5
Regatul Unit Bob Gerard Regatul Unit Bob Gerard 5
Regatul Unit Ecurie Richmond Regatul Unit Eric Brandon 5
Regatul Unit Rodney Nuckey 5
Ferrari 625 F1 Italia Scuderia Ferrari Ferrari Ferrari 625 2,5 L4
Ferrari 554 2,5 L4
Ferrari 500 2,0 L4
625 F1
553
500
P Italia Giuseppe Farina 1, 3
Argentina José Froilán González 1, 3–8
Regatul Unit Mike Hawthorn 1, 3–9
Italia Umberto Maglioli 1, 7–8
Franța Maurice Trintignant 3–9
Italia Piero Taruffi 6
Franța Robert Manzon 7
Italia Alberto Ascari 8
Gordini T16 Franța Equipe Gordini Gordini Gordini 23 2,5 L6 T16 E Franța Jean Behra 1, 3–9
Franța Élie Bayol 1
Franța Roger Loyer 1
Belgia Paul Frère 3–4, 6
Belgia André Pilette 3, 5–6
Franța Jacques Pollet 4, 9
Argentina Clemar Bucci 5–8
Statele Unite ale Americii Fred Wacker 7–8
Regatul Unit HW Motors HWM Alta GP 2,5 L4 53 D Regatul Unit Lance Macklin 4
Germania de Vest Hans Klenk Klenk BMW 328 2,0 L6 Meteor P Germania de Vest Theo Helfrich 6
Lancia D50 Italia Scuderia Lancia Lancia Lancia DS50 2,5 V8 D50 P Italia Alberto Ascari 9
Italia Luigi Villoresi 9
Maserati 250F Italia Officine Alfieri Maserati Maserati Maserati 250F1 2,5 L6
Maserati A6 2,0 L6
250F
A6GCM
P Argentina Juan Manuel Fangio 1, 3
Argentina Onofre Marimón 1, 3–6
Italia Luigi Musso 1, 8–9
Thailanda Birabongse Bhanudej 1
Italia Sergio Mantovani 3–4, 6–9
Italia Alberto Ascari 4–5
Italia Luigi Villoresi 4–6, 8
Argentina Roberto Mieres 7–9
Regatul Unit Stirling Moss 7–9
Statele Unite ale Americii Harry Schell 7
Franța Louis Rosier 8
Spania Paco Godia 9
Mercedes-Benz W196 Germania de Vest Daimler Benz AG Mercedes-Benz Mercedes-Benz M196 2,5 L8 W196 C Argentina Juan Manuel Fangio 4–9
Germania de Vest Karl Kling 4–9
Germania de Vest Hans Herrmann 4, 6–9
Germania de Vest Hermann Lang 6
Regatul Unit G.A. Vandervell
Regatul Unit Vandervell Products
Vanwall Vanwall 254 2,5 L4 Special P Regatul Unit Peter Collins 5, 8–9
Imagine Concurent Constructor Motor Șasiu Pneu Numele pilotului Etape
Piloți

Piloții și echipele private care nu și-au construit propriul șasiu și au folosit șasiurile constructorilor existenți sunt arătați mai jos.

Concurent Constructor afiliat Motor Șasiu Pneu Piloți
Numele pilotului Etape
Franța Ecurie Rosier Ferrari Ferrari 500 2,0 L4
Ferrari 625 2,5 L4
500
625
D
P
Franța Louis Rosier 1, 4-6
Franța Maurice Trintignant 1
Franța Robert Manzon 4-6, 8-9
Maserati Maserati 250F1 2,5 L6 250F P Franța Louis Rosier 9
Statele Unite ale Americii Harry Schell Maserati Maserati A6 2,0 L6
Maserati 250F1 2.5 L6
A6GCM
250F
P Statele Unite ale Americii Harry Schell 1, 4–6, 9
Elveția Emmanuel de Graffenried Maserati Maserati A6 2,0 L6 A6GCM P Elveția Toulo de Graffenried 1, 9
Elveția Ottorino Volonterio 9
Argentina Roberto Mieres Maserati Maserati A6 2,0 L6
Maserati 250F1 2,5 L6
A6GCM
250F
P Argentina Roberto Mieres 1, 3–6
Argentina Jorge Daponte Maserati Maserati A6 2,0 L6 A6GCM P Argentina Jorge Daponte 1, 8
Argentina Onofre Marimón Maserati Maserati A6 2,0 L6 A6GCM P Argentina Carlos Menditeguy 1
Belgia Ecurie Francorchamps Ferrari Ferrari 500 2,0 L4 500 E Belgia Jacques Swaters 3, 7, 9
Thailanda Birabongse Bhanudej Maserati Maserati 250F1 2,5 L6 250F P Thailanda Birabongse Bhanudej 3–6, 9
Regatul Unit Ron Flockhart 5
Regatul Unit Equipe Moss
Regatul Unit A.E. Moss
Maserati Maserati 250F1 2,5 L6 250F P Regatul Unit Stirling Moss 3, 5–6
Belgia Georges Berger Gordini Gordini 23 2,5 L6 T16 E Belgia Georges Berger 4
Regatul Unit Owen Racing Organisation Maserati Maserati 250F1 2,5 L6 250F D Regatul Unit Ken Wharton 4–7, 9
Italia Guerino Bertocchi 9
Regatul Unit Gilby Engineering Maserati Maserati 250F1 2,5 L6 250F D Regatul Unit Roy Salvadori 4–5
Italia Scuderia Ambrosiana Ferrari Ferrari 500 2,0 L4 500 A Regatul Unit Reg Parnell 5
Italia Giovanni de Riu Maserati Maserati A6 2,0 L6 A6GCM P Italia Giovanni de Riu 8
  • Notă: Tabelele de mai sus nu includ piloții și echipele care au participat doar la cursa de Campionat Mondial de la Indianapolis.

Calendar[modificare | modificare sursă]

Următoarele opt Mari Premii și Indianapolis 500 au avut loc în 1954.

1. Argentina 2. Indianapolis 3. Belgia 4. Franța
Marele Premiu al Argentinei
17 ianuarie
Indianapolis 500
31 mai
Marele Premiu al Belgiei
20 iunie
Marele Premiu al Franței
4 iulie

Buenos Aires (P)

Indianapolis (P)

Spa-Francorchamps (S)

Reims-Gueux (S)
5. Regatul Unit 6. Germania de Vest 7. Elveția 8. Italia
Marele Premiu al Marii Britanii
17 iulie
Marele Premiu al Germaniei
1 august
Marele Premiu al Elveției
22 august
Marele Premiu al Italiei
5 septembrie

Silverstone (P)

Nürburgring (P)

Bremgarten (S)

Monza (P)
9. Spania
Marele Premiu al Spaniei
24 octombrie

Pedralbes (S)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Pneu
1 Argentina Marele Premiu al Argentinei Italia Giuseppe Farina Argentina José Froilán González Argentina Juan Manuel Fangio Italia Maserati P
2 Indianapolis Indianapolis 500[b] Statele Unite ale Americii Jack McGrath Statele Unite ale Americii Jack McGrath Statele Unite ale Americii Bill Vukovich Statele Unite ale Americii Kurtis Kraft-Offenhauser F
3 Belgia Marele Premiu al Belgiei Argentina Juan Manuel Fangio Argentina Juan Manuel Fangio Argentina Juan Manuel Fangio Italia Maserati P
4 Franța Marele Premiu al Franței Argentina Juan Manuel Fangio Germania de Vest Hans Herrmann Argentina Juan Manuel Fangio Germania de Vest Mercedes-Benz C
5 Regatul Unit Marele Premiu al Marii Britanii Argentina Juan Manuel Fangio Italia Alberto Ascari
Franța Jean Behra
Argentina Juan Manuel Fangio
Argentina José Froilán González
Regatul Unit Mike Hawthorn
Argentina Onofre Marimón
Regatul Unit Stirling Moss
Argentina José Froilán González Italia Ferrari P
6 Germania de Vest Marele Premiu al Germaniei Argentina Juan Manuel Fangio Germania de Vest Karl Kling Argentina Juan Manuel Fangio Germania de Vest Mercedes-Benz C
7 Elveția Marele Premiu al Elveției Argentina José Froilán González Argentina Juan Manuel Fangio Argentina Juan Manuel Fangio Germania de Vest Mercedes-Benz C
8 Italia Marele Premiu al Italiei Argentina Juan Manuel Fangio Argentina José Froilán González Argentina Juan Manuel Fangio Germania de Vest Mercedes-Benz C
9 Spania Marele Premiu al Spaniei Italia Alberto Ascari Italia Alberto Ascari Regatul Unit Mike Hawthorn Italia Ferrari P

Clasamentul Campionatului Mondial al Piloților[modificare | modificare sursă]

Punctele au fost acordate pe o bază de 8–6–4–3–2 primilor cinci clasați în fiecare cursă, cu un punct suplimentar revenind pilotului care a stabilit cel mai rapid tur al cursei (dacă cel mai rapid tur a fost realizat de mai mulți piloți, punctul s-a împărțit egal la fiecare pilot). Punctele pentru piloții care au condus aceeași mașină au fost împărțite în mod egal, indiferent de cine a condus mai multe tururi. Doar cele mai bune cinci rezultate au fost luate în considerare pentru Campionatul Mondial. FIA nu a acordat o clasificare în campionat acelor piloți care nu au obținut puncte.

Poz. Pilot ARG
Argentina
500
Indianapolis
BEL
Belgia
FRA
Franța
GBR
Regatul Unit
DEU
Germania de Vest
SUI
Elveția
ITA
Italia
ESP
Spania
Puncte
1 Argentina Juan Manuel Fangio 1 1P
R
1P (4)P
R
1P 1R[c] (1)P (3) 42 (57,14)
2 Argentina José Froilán González 3R (4) Ret 1R 2 2P 3R / RetR 25,14 (26,64)
3 Regatul Unit Mike Hawthorn DSC 4 Ret 2R 2 Ret 2 1 24,64
4 Franța Maurice Trintignant 4 2 Ret 5 3 Ret 5 Ret 17
5 Germania de Vest Karl Kling 2 7 4R Ret Ret 5 12
6 Statele Unite ale Americii Bill Vukovich 1 8
7 Germania de Vest Hans Herrmann RetR Ret 3 4 Ret 8
8 Italia Luigi Musso NS Ret 2 6
9 Italia Giuseppe Farina 2P Ret 6
10 Statele Unite ale Americii Jimmy Bryan 2 6
11 Argentina Roberto Mieres Ret Ret Ret 6 Ret 4 Ret 4 6
12 Statele Unite ale Americii Jack McGrath 3P
R
5
13 Regatul Unit Stirling Moss 3 RetR Ret Ret 10 Ret 4,14
14 Argentina Onofre Marimón Ret Ret Ret 3R NS 4,14
15 Franța Robert Manzon 3 Ret 9 NS Ret Ret 4
16 Italia Sergio Mantovani 7 5 5 9 Ret 4
17 Thailanda Prințul Bira 7 6 4 Ret Ret 9 3
18 Italia Umberto Maglioli 9 7 3 2
19 Belgia André Pilette 5 9 Ret 2
20 Italia Luigi Villoresi 5 Ret NS Ret Ret 2
21 Franța Élie Bayol 5 2
22 Statele Unite ale Americii Mike Nazaruk 5 2
23 Statele Unite ale Americii Troy Ruttman 4 1,5
24 Statele Unite ale Americii Duane Carter 4 / 15 1,5
25 Italia Alberto Ascari Ret RetR / Ret Ret RetP
R
1,14
26 Franța Jean Behra DSC Ret 6 RetR 10 Ret Ret Ret 0,14
Statele Unite ale Americii Harry Schell 6 Ret 12 7 Ret Ret 0
Regatul Unit Ken Wharton Ret 8 NS 6 8 0
Statele Unite ale Americii Fred Wacker Ret 6 0
Statele Unite ale Americii Fred Agabashian 6 0
Italia Piero Taruffi 6 0
Spania Paco Godia 6 0
Franța Louis Rosier Ret Ret Ret 8 8 7 0
Regatul Unit Peter Collins Ret 7 NS 0
Statele Unite ale Americii Don Freeland 7 0
Belgia Jacques Swaters Ret 8 Ret 0
Elveția Toulo de Graffenried 8 Ret 0
Statele Unite ale Americii Paul Russo 8 0
Statele Unite ale Americii Larry Crockett 9 0
Statele Unite ale Americii Cal Niday 10 0
Regatul Unit Bob Gerard 10 0
Argentina Jorge Daponte Ret 11 0
Statele Unite ale Americii Art Cross 11 0
Regatul Unit Don Beauman 11 0
Statele Unite ale Americii Chuck Stevenson 12 0
Statele Unite ale Americii Manny Ayulo 13 0
Regatul Unit Leslie Marr 13 0
Statele Unite ale Americii Bob Sweikert 14 0
Regatul Unit Leslie Thorne 14 0
Regatul Unit Horace Gould 15 0
Statele Unite ale Americii Jimmy Jackson 15 0
Statele Unite ale Americii Ernie McCoy 16 0
Statele Unite ale Americii Jimmy Reece 17 0
Statele Unite ale Americii Ed Elisian 18 0
Statele Unite ale Americii Frank Armi 19 0
Argentina Clemar Bucci Ret Ret Ret Ret 0
Belgia Paul Frère Ret Ret Ret 0
Regatul Unit Roy Salvadori Ret Ret 0
Franța Jacques Pollet Ret Ret 0
Franța Roger Loyer Ret 0
Statele Unite ale Americii Sam Hanks Ret 0
Statele Unite ale Americii Pat O'Connor Ret 0
Statele Unite ale Americii Rodger Ward Ret 0
Statele Unite ale Americii Gene Hartley Ret 0
Statele Unite ale Americii Andy Linden Ret 0
Statele Unite ale Americii Johnny Thomson Ret 0
Statele Unite ale Americii Jerry Hoyt Ret 0
Statele Unite ale Americii Jimmy Daywalt Ret 0
Statele Unite ale Americii Tony Bettenhausen Ret 0
Statele Unite ale Americii Spider Webb Ret 0
Statele Unite ale Americii Bill Homeier Ret 0
Statele Unite ale Americii Johnnie Parsons Ret 0
Statele Unite ale Americii Len Duncan Ret 0
Statele Unite ale Americii Pat Flaherty Ret 0
Statele Unite ale Americii Jim Rathmann Ret 0
Regatul Unit Lance Macklin Ret 0
Belgia Georges Berger Ret 0
Regatul Unit Bill Whitehouse Ret 0
Regatul Unit John Riseley-Prichard Ret 0
Regatul Unit Reg Parnell Ret 0
Regatul Unit Peter Whitehead Ret 0
Regatul Unit Eric Brandon Ret 0
Regatul Unit Ron Flockhart Ret 0
Germania de Vest Hermann Lang Ret 0
Germania de Vest Theo Helfrich Ret 0
Elveția Ottorino Volonterio Ret 0
Regatul Unit Alan Brown NS 0
Regatul Unit Rodney Nuckey NS 0
Italia Giovanni de Riu NSC 0
Poz. Constructor ARG
Argentina
500
Indianapolis
BEL
Belgia
FRA
Franța
GBR
Regatul Unit
DEU
Germania de Vest
SUI
Elveția
ITA
Italia
ESP
Spania
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
(6) Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM
1 A împărțit mașina cu unul sau mai mulți piloți

Alte curse importante[modificare | modificare sursă]

Aceste curse n-au contat în clasamentul Campionatului Mondial.

Nume Circuit Dată Câștigător Constructor
Brazilia XIII Grande Prêmio Cidade do Rio de Janeiro Rio de Janeiro 3 ianuarie Elveția Toulo de Graffenried Italia Maserati
Noua Zeelandă New Zealand Motor Cup Grand Prix Ardmore 9 ianuarie Australia Stan Jones Germania de Vest Maybach
Argentina Gran Premio Ciudad de Buenos Aires Buenos Aires 31 ianuarie Franța Maurice Trintignant Italia Ferrari
Italia IV Gran Premio di Siracusa Siracuza 11 aprilie Italia Giuseppe Farina Italia Ferrari
Franța XV Grand Prix de Pau Pau 19 aprilie Franța Jean Behra Franța Gordini
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord VI Lavant Cup Goodwood 19 aprilie Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Reg Parnell Italia Ferrari
Franța III Grand Prix de Bordeaux Bordeaux 9 mai Argentina José Froilán González Italia Ferrari
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord VI BRDC International Trophy Silverstone 15 mai Argentina José Froilán González Italia Ferrari
Italia VII Gran Premio di Bari Bari 22 mai Argentina José Froilán González Italia Ferrari
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord II Curtis Trophy Snetterton 5 iunie Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Roy Salvadori Italia Maserati
Italia XIII Gran Premio di Roma Castelfusano 6 iunie Argentina Onofre Marimón Italia Maserati
Belgia XXIV Grand Prix des Frontières Chimay 6 iunie Thailanda Prințul Bira Italia Maserati
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord I Cornwall M.R.C. Formula 1 Race Davidstow 7 iunie Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord John Riseley-Prichard Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Connaught-Francis
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord I BARC Formula 1 Race Goodwood 7 iunie Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Reg Parnell Italia Ferrari
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord II Crystal Palace Trophy Crystal Palace 19 iunie Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Reg Parnell Italia Ferrari
Franța IV Grand Prix de Rouen-les-Essarts Rouen 11 iulie Franța Maurice Trintignant Italia Ferrari
Franța III Grand Prix de Caen Caen 25 iulie Franța Maurice Trintignant Italia Ferrari
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord I August Cup Crystal Palace 2 august Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Reg Parnell Italia Ferrari
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord II Cornwall M.R.C. Formula 1 Race Davidstow 2 august Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord John Coombs Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Lotus-Francis
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord I International Gold Cup Oulton Park 7 august Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Stirling Moss Italia Maserati
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord RedeX Trophy Snetterton 14 august Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Reg Parnell Italia Ferrari
Italia XXIII Coppa Acerbo Pescara 15 august Italia Luigi Musso Italia Maserati
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord III Joe Fry Memorial Trophy Castle Combe 28 august Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Horace Gould Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Cooper-Bristol
Franța V Circuit de Cadours Cadours 12 septembrie Franța Jean Behra Franța Gordini
Germania de Vest I Grosser Preis von Berlin AVUS 19 septembrie Germania de Vest Karl Kling Germania de Vest Mercedes-Benz
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord VII Goodwood Trophy Goodwood 25 septembrie Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Stirling Moss Italia Maserati
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord I Daily Telegraph Trophy Aintree 2 octombrie Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Stirling Moss Italia Maserati

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Connaught și Cooper au intrat în campionat doar în calitate de constructori de șasiu.
  2. ^ Indianapolis 500 nu a fost un Mare Premiu propriu-zis, cursa desfășurându-se pentru mașinile de USAC.
  3. ^ Juan Manuel Fangio și-a adjudecat matematic titlul la piloți la Marele Premiu al Elveției.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b World Championship of Drivers, 1974 FIA Yearbook, Grey section, pages 118 & 119
  2. ^ Danielson, C. (). „eMercedesBenz Feature: "Win First, Refuel Later" - Mercedes Silver Arrows Return To Formula One In 1954”. emercedesbenz.com. Arhivat din original la . 
  3. ^ Mike Lang, Grand Prix!, Volume 1 1950 to 1965, Haynes Publishing Group, 1981, page 7
  4. ^ Mike Lang, Grand Prix!, Volume 1 1950 to 1965, Haynes Publishing Group, 1981, page 80