Novaci

Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un sat din Republica Moldova, vedeți Novaci, Călărași. Pentru o localitate din județul Giurgiu, România, vedeți Novaci, Giurgiu.

Novaci
—  oraș  —
Stemă
Novaci Novaci (România) Localizarea orașului pe harta României
Novaci Novaci (Județul Gorj) Localizarea orașului pe harta județului Gorj
Coordonate: 45°10′48″N 23°40′12″E ({{PAGENAME}})45.18000; 23.67000
Țară	România
Județ	Gorj
SIRUTA	78258
Atestare	1502
Reședință	Novaci[*]​
Componență	Novaci[*]​ Bercești Hirișești Pociovaliștea Sitești
Guvernare
- primar al orașului Novaci[*]​	Dumitru Leuștean[*]​ (PSD, 2012)
Suprafață
- Total	240 km²
Altitudine maximă	650 m.d.m.
Altitudine minimă	450 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	5.276 locuitori
- Densitate	25 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	215300
Prezență online
http://www.primarianovaci.ro/ GeoNames
Poziția localității Novaci Poziția localității Novaci

Novaci este un oraș în județul Gorj, Oltenia, România, format din localitatea componentă Novaci (reședința), și din satele Bercești, Hirișești, Pociovaliștea și Sitești. Orașul Novaci este declarat Stațiune de interes local.

Localizare

Orașul Novaci este situat la poalele munților Parâng, la o depărtare de 44 km de Târgu-Jiu și la 80 km de Râmnicu Vâlcea, fiind vegheat din depărtare de cel mai falnic vârf din masivul Parângului, Parângul Mare. (2 518 m). Din Novaci se poate ajunge la stațiunea Rânca fie pe jos, fie cu mașina parcurgând 18 km pe drumul ce leagă Novaci de Rânca (Transalpina DN67c) prin „Plaiul Novacilor”. Localitatea este străbătută de râul Gilort.

Climă

• Temperatura medie anuală: +9°C
• Temperatura maximă: 36°C
• Temperatura minimă: -7°C
• Temperatura medie a lunii ianuarie: -2°C

Istoric

Orașul s-a format prin comasarea mai multor sate de oieri. El a fost atestat pentru prima dată într-un hrisov al lui Radu cel Mare de la 1502. Există indicii documentare cum că ar fi existat din timpul lui Mircea cel Bătrân, însă cea mai sigură dată a atestării rămâne cea de la 1502. În 1847 a luat ființă Plaiul Novaci, cu un important punct de vamă. Statutul de oraș a fost primit abia în 1968, după comasarea satelor Novaci Români și Novaci Ungureni.

În trecut aici a funcționat și o mocăniță, folosită pentru a aduce lemnul tăiat din munte în jos pe râul Gilort.

În iulie 2014, orașul a fost puternic inundat..

Demografie

Componența etnică a orașului Novaci

     Români (93,12%)

     Alte etnii (0,38%)

     Necunoscută (6,5%)

Componența confesională a orașului Novaci

     Ortodocși (92,87%)

     Alte religii (0,25%)

     Necunoscută (6,88%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Novaci se ridică la 5.276 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.431 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,12%), iar pentru 6,5% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,87%), iar pentru 6,88% nu se cunoaște apartenența confesională.

Novaci - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Economie

Locuitorii orașului păstrează încă o mare parte din tradiții și se ocupă cu oieritul. În general activitățile principale ale locuitorilor sunt în turism, construcții, învățământ, agricultură. Cea mai mare parte din localnicii mai în vârstă sunt originari din partea Sibiului. Cu foarte mult timp în urmă(1386-1418) au fost nevoiți să treacă munții cu familiile și cu turmele lor de oi.

Politică și administrație

Orașul Novaci este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Dumitru Leuștean[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul Național Liberal	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Alianța Dreapta Unită	1
	Partidul PRO România	1

Obiective de interes turistic aflate în vecinătate

• Biserica de lemn din Novaci-Străini
• Biserica de lemn din Novaci-Români
• Mănăstirea Polovragi
• Schitul Crasna
• Transalpina
• Cheile gilortului
• Stațiunea Rânca
• Masivul Parâng
• Peștera Muierilor
• Cheile Oltețului
• Cheile Galbenului
• Peștera Polovragi
• Padurea colorata de la Poienari
• Casuta rasturnata de la Poienari

Personalități

• Dumitru Brezulescu (n. 1880, Hirișești – d. 12 iulie 1916, București) (după alte surse, s-a născut la 20 septembrie 1879, avocat român, Doctor în Drept la Paris (1907), creator al băncii populare "Gilortul", una dintre băncile populare importante ale României interbelice. La inițiativa sa, prin intermediul băncii populare "Gilortul", a fost înființată stațiunea turistică montană Rânca, Gorj.
• Dumitru Zamfira (1940 - 2025), interpret de muzică populară și instrumentist român
• Alin Mituța (n. 24 mai 1984, Novaci, Gorj, România), politician român (fost deputat în Parlamentul European în legislatura a IX-a), membru al partidului REPER.

Imagini

• 
  Biserica de lemn Novaci-Ungureni (monument istoric)
• 
  Biserica de lemn Novaci-Ungureni (monument istoric)
• 
  Monumentul eroilor din Novaci
• 
  Monumentul eroilor din Novaci
• 
  Biserica de lemn Novaci-Români
• 
  Biserica ortodoxă (str. Brezulescu, construită în 1935)
• 
  Biserica „Sfinții Voievozi” din satul aparținător Hirișești
• 
  Clopotnița

Vezi și

• Nordul Gorjului de Est (sit de importanță comunitară)
• Parâng (sit de importanță comunitară)
• Râul Gilort (sit de importanță comunitară)