18 septembrie
Sari la navigare
Sari la căutare
ianuarie • februarie • martie • aprilie • mai • iunie • iulie • august • septembrie • octombrie • noiembrie • decembrie
| ◄ septembrie 2021 ► | ||||||
| L | Ma | Mi | J | V | S | D |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
| 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
| 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
| 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
| 27 | 28 | 29 | 30 | |||
18 septembrie este a 261-a zi a calendarului gregorian și a 262-a zi în anii bisecți. Mai sunt 104 zile până la sfârșitul anului.
Evenimente[modificare | modificare sursă]
.jpg)
1952: Charlie Chaplin a părăsit Statele Unite pentru o călătorie în Europa și nu a putut intra înapoi în SUA la ordinul lui J. Edgar Hoover, directorul FBI.
1965: Astronomii japonezi amatori descoperă cometa Ikeya-Seki. Cometa va deveni mai târziu atât de strălucitoare încât va putea fi văzută lângă Soare în timpul zilei. S-a dovedit a fi una dintre cele mai strălucitoare comete văzute în ultimii mii de ani și este uneori cunoscută sub numele de „Marea Cometă din 1965”.
- 14: Tiberius este confirmat ca împărat roman de Senatul Roman în urma morții naturale al lui Augustus.
- 96: Împăratul roman Domițian este asasinat în urma unei conjurații de palat. Va fi succedat de Nerva, care a fondat linia împăraților adoptivi.[1]
- 324: Constantin cel Mare l-a învins pe Licinius în bătălia de la Chrysopolis, bătălie ce a adus Imperiul Roman sub controlul lui, și în cele din urmă a dus la creștinarea acestuia.[2]
- 1180: Filip Augustus devine rege al Franței la vârsta de cincisprezece ani.[3]
- 1544: Expediția lui Juan Bautista Pastene ajunge în Golful San Pedro din sudul Chile, reclamând teritoriul pentru Spania.[4]
- 1600: Mihai Viteazul este învins la Mirăslău de generalul Gheorghe Basta.
- 1714: George I ajunge în Marea Britanie pentru prima dată de când a devenit rege, de la 1 august.
- 1739: Prin pacea de la Belgrad, Oltenia este reîncorporată Țării Românești.
- 1809: „The Royal Opera House” din Covent Garden, Londra, distrusă în 1808, se redeschide cu premiera Macbeth, de William Shakespeare.
- 1851: A apărut prima ediție a ziarului american The New York Times sub titlul „The New York Daily Times”.
- 1872: Regele Oscar al II-lea accede la tronul Suediei-Norvegiei.
- 1879: Prima vizită oficială a principelui Alexandru al Bulgariei în Regatul României (18/30 septembrie - 25 septembrie/7 octombrie).
- 1904: A apărut, la București, până în anul 1930, săptămânalul umoristic "Furnica".
- 1911: Regizorul Grigore Brezeanu a realizat primul film artistic românesc: "Amor fatal", "dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf". Acesta corespundea aspectelor dominante ale producției mondiale din acea vreme. Din distribuție făceau parte Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, A. Barbelian.
- 1914: S-a încheiat Acordul secret ruso-român prin care Rusia, în schimbul neutralității prietenoase a României, recunoștea dreptul țării noastre asupra teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria. (18 septembrie/1 octombrie)
- 1931: A început agresiunea Japoniei împotriva Chinei. Acțiunile agresive ale Japoniei au drept rezultat ocuparea în mai puțin de cinci luni a întregului teritoriu al Chinei de nord-est.
- 1934: Uniunea Sovietică devine cel de-al 59-lea membru al Ligii Națiunilor, părăsind izolarea sa politică.
- 1939: Al Doilea Război Mondial: Guvernul polonez al lui Ignacy Mościcki fuge în România.
- 1944 Al Doilea Război Mondial: Submarinul britanic HMS Tradewind torpileează vasul cargo japonez Junyō Maru, ucigând 5.600 de oameni, în majoritate muncitori sclavi și prizonieri de război.[5]
- 1947: A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa "Insula", de Mihail Sebastian.
- 1951: Premiera în S.U.A. a filmului Un tramvai numit dorință, realizat după piesa cu același titlu a dramaturgului american Tennessee Williams. Filmul a fost regizat de Elia Kazan, care a fost și regizorul piesei de teatru montată pe Broadway.
- 1952: Charlie Chaplin a părăsit Statele Unite pentru o călătorie în Europa și nu a putut intra înapoi în SUA la ordinul lui J. Edgar Hoover, directorul FBI.
- 1954: Președintele finlandez J.K. Paasikivi devine primul șef de stat occidental care primește cea mai înaltă onoare a Uniunii Sovietice, Ordinul Lenin.[6][7]
- 1962: Burundi, Jamaica, Rwanda și Trinidad și Tobago sunt admise în Națiunile Unite.
- 1965: Astronomii japonezi amatori descoperă cometa Ikeya-Seki. Cometa va deveni mai târziu atât de strălucitoare încât va putea fi văzută lângă Soare în timpul zilei. S-a dovedit a fi una dintre cele mai strălucitoare comete văzute în ultimii mii de ani și este uneori cunoscută sub numele de „Marea Cometă din 1965”.
- 1973: Bahamas, Republica Democrată Germania și Republica Federală Germania sunt admise în Națiunile Unite.
- 1974: A fost inaugurat, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, Monumentul Ostașului Român.
- 1977: Voyager 1 face prima fotografie în care Pământul și Luna pot fi văzute (în întregime) împreună.
- 1997: A intrat în vigoare Convenția ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal.
- 1998: S-a înființat ICANN, o organizație non-profit care se ocupă cu asignarea numelor de domenii și a adreselor IP în Internet.
- 2014: Scoția votează împotriva independenței față de Regatul Unit, cu 55% la 45%. Prezența la vot a fot de 84,59%.
Nașteri[modificare | modificare sursă]
- 53: Traian, împărat roman (d. 117)
- 1434: Eleanor a Portugaliei, soția lui Frederic al III-lea, Împărat Roman (d. 1467)
- 1587: Francesca Caccini, compozitoare și interpretă italiană (d. 1640)
- 1709: Samuel Johnson, autor și lexicograf englez (d. 1784)
Traian, împărat roman
Samuel Johnson, autor și lexicograf englez
- 1765: Papa Grigore al XVI-lea (d. 1846)
- 1786: Regele Christian al VIII-lea al Danemarcei și al Norvegiei (d. 1848)
- 1819: Léon Foucault, fizician și astronom francez (d. 1868)
- 1854: Viktor Dankl, feldmareșal austriac, oponent al naziștilor (d. 1941)
- 1884: Margit Slachta, călugăriță maghiară, dreaptă între popoare (d. 1974)
- 1894: Nico Klopp, pictor luxemburghez (d. 1930)
- 1905: Greta Garbo, actriță suedeză (d. 1990)
- 1905: Victoria Mierlescu, actriță română (d. 1992)
- 1907: Arșavir Acterian, avocat și scriitor român de etnie armeană (d. 1997)
- 1907: Edwin McMillan, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (d. 1991)
- 1923: Ana, Principesă de Bourbon-Parma, soția Regelui Mihai I al României (d. 2016)
- 1928: Nag Arnoldi, sculptor, pictor și profesor elvețiano-italian (d. 2017)
- 1937: Alla Pokrovskaia, actriță sovietică și rusă (d. 2019)
Greta Garbo, actriță suedeză
Ronaldo, fotbalist brazilian
- 1948: Andrei Oișteanu, eseist și traducător român
- 1949: Peter Shilton, fotbalist englez
- 1952: Horia Rusu, politician liberal român (d. 2001)
- 1960: Petrică Mâțu Stoian, cântăreț român de muzică populară
- 1961: James Gandolfini, actor italo-american (d. 2013)
- 1971: Anna Netrebko, soprană rusă
- 1971: Jada Pinkett Smith, actriță americană
- 1973: Mário Jardel, fotbalist brazilian
- 1974: Sol Campbell, fotbalist englez
- 1976: Ronaldo, fotbalist brazilian
- 1980: Daniela Cârlan, atletă română
- 1986: Renaud Lavillenie, atlet francez
- 1989: Serge Ibaka, baschetbalist spaniol
Decese[modificare | modificare sursă]
- 96: Domițian, împărat roman
- 411: Constantin al III-lea, general și împărat roman
- 1180: Ludovic al VII-lea al Franței (n. 1120)
- 1783: Leonhard Euler, matematician elvețian (n. 1707)
Leonhard Euler, matematician elvețian
Vasile Cârlova, poet și ofițer român
- 1831: Vasile Cârlova, poet și ofițer român (n. 1809)
- 1860: Joseph Locke, inginer britanic de căi ferate (n. 1805)
- 1872: Carol al XV-lea al Suediei (n. 1826)
- 1909: Grigore Tocilescu, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român (n. 1850)
- 1929: Hippolyte Petitjean, pictor francez post-impresionist (d. 1854)
- 1940: Gheorghe Domășnean, general în armata austro-ungară, primar al Timișoarei (n. 1868)
- 1945: Raymund Netzhammer, arhiepiscop romano-catolic de București (n. 1862)
- 1961: Dag Hammarskjöld, diplomat, economist suedez, laureat Nobel (n. 1905)
- 1962: Krikor H. Zambaccian, critic și colecționar de artă, membru al Academiei Române (n. 1889)
- 1967: John Douglas Cockcroft, fizician britanic, laureat Nobel (n. 1897)
- 1970: James Marshall "Jimi" Hendrix, una dintre cele mai mari personalități ale hard-rock-ului, chitarist (n. 1942)
- 1975: Pamela Brown, actriță britanică de film (n. 1918)
- 1980: Katherine Anne Porter, scriitoare americană (n. 1890)
- 2002: Mauro Ramos, fotbalist brazilian (n. 1930)
- 2010: Marin Tarangul, teolog, critic de artă, filosof și scriitor român (n. 1938)
- 2012: Romulus Vulpescu, poet, prozator, traducător român (n. 1933)
- 2012: Santiago Carillo, lider comunist spaniol (n. 1915)
- 2019: Alexandru Darie, regizor român de teatru (n. 1959)
Sărbători[modificare | modificare sursă]
- Sf. Eumenie, Ep. Gortinei; Sf. Mc. Ariadna și Castor (calendar ortodox)
- Chile: Ziua națională - Aniversarea proclamării independenței (1810).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Richard Alston (). Aspects of Roman History AD 14–117. Routledge. p. 142. ISBN 978-1-134-78782-1.
- ^ Carol Humphrey Vivian Sutherland (). The Roman Imperial Coinage: Constantine and Licinius: A.D. 313-337, by P. M. Bruun. Spink. p. 25. ISBN 9780900696855.
- ^ Larking, Lambert Blackwell (), „Charter of Philip Augustus, King of France 1180, From the Surrenden Collection”, Archaeologia Cantiana, Kent Archaeological Society, 4: 129
- ^ Barría González, Juan (). „Juan Bautista Pastene: Primer almirande del mar chileno” (PDF). Revista de Marina.
- ^ Junyō Maru Torpedoed by HMS Tradewind
- ^ [https://www.jstor.org/stable/3001358?seq=1 John H. Hodgson: The Paasikivi Line, JSTOR.
- ^ Max Jakobson (). Paasikivi Tukholmassa: J. K. Paasikiven toiminta Suomen lähettiläänä Tukholmassa 1936–39 (în finlandeză). Helsinki: Otava. pp. 155–156. ISBN 951-1-05126-1.
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||