Biochimie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Biochimia este știința care studiază chimia vieții. Considerată multă vreme o ramură interdisciplinară aflată la granița între chimie și biologie, biochimia s-a dezvoltat în special în ultimele decenii ca o disciplină de sine stătătoare, abordând subiecte ca structura chimică a substanțelor din care sunt formate organismele, interacțiunile între aceste substanțe și transformările metabolice pe care acestea le suferă in vivo. În mare, se poate considera că biochimia are două ramuri: biochimia metabolismelor și biochimia structurală.

Biochimia structurală se ocupă cu studiul moleculelor vieții: proteine și aminoacizi, glucide, lipide, acizi nucleici. De asemenea, această ramură studiază și vitaminele și enzimele.

Biochimia metabolismelor studiază căile metabolice prin care nutrienții sunt procesați în interiorul celulelor vii (anabolism și catabolism).

Biochimia acizilor nucleici și studiul codului genetic, sinteza proteinelor (transcripția și translația), studiul fenomenelor de transport membranar și de transmitere a semnalelor sunt doar câteva domenii în care biochimia cunoaște un progres remarcabil în ultimii ani.

Importanța biochimiei[modificare | modificare sursă]

  • oferă cunoștințele necesare înțelegerii stării de sănătate și a mecanismelor patogenice în orice boală;
  • permite tratarea cu succes a avitaminozelor, a insuficienței sau hiperfuncțiilor endocrine;
  • explică modul de acțiune al medicamentelor, ca modulatori ai activității enzimatice, oferind datele necesare pentru sinteza de substanțe cu acțiune farmacologică dorită.

Compoziția chimică a materiei vii[modificare | modificare sursă]

Ca urmare a procesului de evoluție, materia vie, vegetală și animală, are o compoziție chimică deosebit de complexă, cu forme diverse determinate de conținutul de apă și de substanță uscată constituită din:

Țesuturile vegetale și animale conțin circa 60 de elemente chimice, din care un număr de 12 elemente constituie 99% din materia vie, denumite macroelemente, plastice sau de constituție, și anume: carbon, hidrogen, oxigen, azot, fosfor, sulf, clor, potasiu, sodiu, calciu, magneziu, siliciu.

Alte 20 de elemente chimice reprezintă 0,27% din substanța uscată a materiei vii, reprezintă categoria de oligoelemente, printre care: fluor, fier, zinc, cupru, mangan, cobalt, titan, bor, iod, staniu, molibden.

Elemente chimice care se regăsesc în cantități extrem de mici, microelementele, reprezintă un procent de aproximativ 0,074% din materia vie.

Elementele minerale dinorganismele vii sunt denumite bioelemente, majoritatea fiind asociate sub formă de biomolecule. În funcție de tipul elementelor chimice care reacționează între ele sau cu alte substanțe, se formează biomolecule anorganice sau organice, cu proprietăți diferite de cele ale componentelor.

Conținutul procentual al principalelor
biomolecule din organismele vegetale, animale și organismul uman
Clasa de compuși
Conținut (%)
Plante
Animale
Om
A
Biomolecule organice
77,5
64,3
64
Apa
75
60
60
Compuși minerali
2,5
4,3
4
B
Biomolecule organice
22,5
35,7
36
Glucide
18
6,2
1
Lipide
0,5
11,7
15
Protide
4
17,8
20