Uracil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Uracil
Uracil.svg
Uracil-3D-balls.png
Uracil-3D-vdW.png
Identificare
C1=CNC(=O)NC1=O[1]  Modificați la Wikidata
Formulă chimicăC₄H₄N₂O₂[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară112,027 Unitate atomică de masă[1]  Modificați la Wikidata
Punct de topire339 Celsius[2]  Modificați la Wikidata

NFPA 704.svg

Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Uracilul este o pirimidină specifică ARN-ului. Acesta grupează cu adenină, în cadrul ARN-ului, fiind înlocuit de timină la ADN.

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Proprietăți fizice[modificare | modificare sursă]

Compus cristalin, incolor, inodor, ce are proprietatea de a absorbi lumina. Uracilul, precum toți acizii nucleici, nu prezintă fosforescență.

Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]

Aparierea bazelor azotate ce conțin uracil (bază pirimidinică) și adenină (bază purinică) se realizează prin formarea de 2 legături de hidrogen.

Importanța[modificare | modificare sursă]

Sinteza[modificare | modificare sursă]

În laborator, uracilul poate fi sintetizat prin reacția citozinei cu apa, astfel: C4H5N3O + H2O → C4H4N2O2 + NH3

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Lehninger A. (), Biochimie vol I-II, v, București 
  • Ranga V., Teodorescu Exarcu I. (), Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București 


Legături externe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c „Uracil”, uracil (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ CRC Handbook of Chemistry and Physics (97th edition), p. 3-546