Asociația Generală a Inginerilor din România
Asociația Generală a Inginerilor din România (acronim: AGIR) este o organizație profesională neguvernamentală a inginerilor din România, de utilitate publică[1] având ca obiective să promoveze cultura industrială și să sprijine activitatea profesională a inginerilor prin scoaterea în relief a realizărilor.[2]. Ca scopuri este echivalentă cu asociații ca VDI din Germania.
Istoric[modificare | modificare sursă]
În România, asociații profesionale ale inginerilor încep să apară încă din secolul al XIX-lea, când în 1876 se înființează Societatea de Ingineri și Arhitecți, însă prima asociație viabilă a fost Societatea Politehnică, înființată în 1881 cu ocazia inaugurării căii ferate Buzău-Mărășești, prima cale ferată din România proiectată și executată de ingineri români. Primul președinte al Societății Politehnica a fost Ștefan Fălcoianu, președinte de onoare fiind Dimitrie A. Sturdza. Ulterior, printre președinți s-au numărat personalități ca Anghel Saligny și Elie Radu.
În 1918 s-a înființat la Iași Asociația Generală a Inginerilor din România. Scopul declarat a fost „organizarea și sporirea cunoștințelor și puterii de muncă a inginerilor (...), pentru a aduce cel mai mare folos în opera de refacere a țării (...), solidaritatea și susținerea intereselor profesionale ale acestora”. Primul președinte al AGIR a fost Gheorghe Balș, iar unul din următorii a fost Nicolae Vasilescu-Karpen.
În anul 1949 cele două asociații fuzionează sub denumirea de Asociația Științifică a Tehnicienilor (AST), președinte fiind academicianul Nicolae Profiri, care în acel moment era președintele atât al Societății Politehnica, cât și al AGIR. Numele asociației a fost schimbat între anii 1951 - 1962 în Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT), iar între anii 1962 - 1989 în Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor (CNIT)[3].
În 1990 asociația și-a reluat numele de „Asociația Generală a Inginerilor din România”.
În decursul timpului, asociațiile inginerești au fost sprijinite de personalități ca Spiru Haret, Ion I. C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu, Constantin F. Robescu, Traian Lalescu, Gheorghe Țițeica, Nicolae Zane[4], George Nestor P.E..
Organizare[modificare | modificare sursă]
AGIR este constituită din filiale teritoriale, societăți profesionale sau cercuri in funcție de probleme de interes comun, profil profesional, loc de muncă, sau după oricare alte criterii, acceptate de comun acord conform statutului. Filialele, societățile si cercurile colaborează si se ajuta reciproc in organizarea si realizarea de activități[5][6].
Activitate actuală[modificare | modificare sursă]

Actual AGIR este înscrisă în baza de date a Comisiei Europene ca potențial partener în proiecte vizând domeniile inginerești și educaționale. Dispune de o bibliotecă cu 22000 de titluri, între care Encyclopædia Britannica, Lexiconul Tehnic Român. Dispune de următoarele publicații:[7]
- Ziarul Univers ingineresc, bilunar de informare[8].
- Buletinul A.G.I.R., trimestrial editat de Editura AGIR, conținând lucrări prezentate de la diferite manifestări științifice.
- Anuarul A.G.I.R., cuprinzând materiale despre evenimentele legate de AGIR.
Organizări de simpozioane[modificare | modificare sursă]
Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni[modificare | modificare sursă]
Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni (SINGRO) este o sesiune de comunicări științifice organizată o dată la doi ani, cu scopul de a facilita schimbul de experiență între inginerii români din lume, fără a exclude alte persoane cu preocupări compatibile.[9]
Cea de a XII-a ediție a SINGRO, cu tema „Soluții pentru un oraș inteligent”, a avut loc la Craiova, la 8–9 septembrie 2016, fiind organizată în colaborare cu Universitatea din Craiova.[9][10][11][12] La simpozion au participat ingineri din România, Republica Moldova, Franța, Elveția și Bulgaria. Au transmis mesaje ingineri români, absolvenți ai Facultății de Electrotehnică din Craiova, stabiliți în SUA, Canada, Germania și Australia.[13][14]
Distincții oferite[modificare | modificare sursă]
Recunoașterea activității în domeniul ingineresc se face de către AGIR prin:
- Premiul AGIR se acordă anual pentru lucrări deosebite, proiecte, realizări sau tratate de înalt nivel tehnico-științific.
- Medalia Premiul de excelență care se acordă personalităților care au contribuit substanțial la dezvoltarea asociației.
- Medalia AGIR, care se acordă persoanelor cu activitate deosebită în asociație sau/și în domeniul ingineresc.
Premiul AGIR[modificare | modificare sursă]
Premiul AGIR instituit în 1995, este decernat anual în 14 septembrie, de Ziua inginerului român[15], pentru anul precedent. Secțiunile competiției sunt:
- Ingineria Construcțiilor de mașini
- Tehnologia Informației
- Inginerie electrica
- Ingineria construcțiilor civile si industriale
- Inginerie chimica
- Inginerie agricola si silvica
- Ingineria mediului
- Ingineria transporturilor
- Inginerie metalurgica
- Ingineria resurselor naturale si energiei
- Ingineria textilelor si pielăriei.
Pot fi înscrise în competiție lucrări inginerești deosebite (concepute, proiectate și neapărat aplicate/puse în funcțiune), și cărți originale, de înalt nivel tehnico-științific.
În cazul lucrărilor inginerești realizate și aplicate, pentru fiecare propunere trebuie prezentat un dosar care va cuprinde:
- nota de prezentare din partea instituției realizatoare, în care se vor preciza obiectivul lucrării, caracterul de noutate, rezultate tehnico-economice;
- documentația tehnică reprezentativă;
- atestarea din partea societăților beneficiare privind punerea în funcțiune, respectiv lansarea în producție de serie în anul precedent, precum și rezultatele tehnico-economice obținute.
În cazul cărților sunt necesare:
- un exemplar al cărții;
- aprecieri din partea a trei instituții sau personalități inginerești din domeniu privind originalitatea și valoarea tehnico-științifică.
Nu se acceptă manuale, cursuri - indiferent de nivelul lor, monografii și lucrări care nu au un grad tehnico-științific ridicat și caracter de originalitate[16][17][18].
Cultură[modificare | modificare sursă]
În cadrul asociației funcționează și Orchestra Inginerilor ”Petru Ghenghea” care în toamna anului 2021, a împlinit 65 de ani de la primul concert susținut în fața publicului. În ultimele două decenii, orchestra și-a dezvoltat activitatea prin mărirea numărului de spectacole, lărgirea repertoriului abordând, alături de lucrările preclasice și lucrări de mai mare anvergură sonoră, clasice, romantice și moderne, cu sprijinul instrumentiștilor profesioniști ai orchestrei Filarmonicii George Enescu[19]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ H.G. nr. 970 din 22 august 2007 articolului unic privind recunoașterea Asociației Generale a Inginerilor din România ca fiind de utilitate publică, M. Of. nr. 598 din 30 august 2007
- ^ Cine suntem, agir.ro, accesat 2016-10-01
- ^ Istoria tehnicii și a industriei românești, Banabic, Vol.2, 2020, cap.8.2, ..., ,pp. p.342-345
- ^ Nicolae Zane a fost vicepreședinte al Societății Politehnice, întemeietor al Uniunii Generale a Industriașilor din România, președintele Camerei de Comerț din București.
- ^ Organizare agir.ro
- ^ Asociația Generală a Inginerilor din România, Anuarul AGIR 1998, Editura AGR, ISBN 973-98629-0-X, p. 18-35
- ^ Editura AGIR, edituraagir.ro, accesat 2016-10-01
- ^ Ziarul Univers Ingineresc... site AGIR
- ^ a b SINGRO 2016, astr.ro, accesat 2016-10-01
- ^ SINGRO 2016 Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni, agir.ro, accesat 2016-10-01
- ^ fr Appel à participation : Symposium des ingénieurs roumains à l’étranger- SINGRO 2016[nefuncțională], institutfrancais.ro, 30 iunie 2016, accesat 2016-10-01
- ^ SINGRO 2016, la Craiova, radiocraiova.ro, 8 septembrie 2016, accesat 2016-10-01
- ^ Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni – SINGRO 2016, la Craiova, Gazeta de Sud, 7 septembrie 2016, accesat 2016-10-01
- ^ Maria Bulugean, Simpozionului Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni – SINGRO 2016, Cuvântul Libertății, 8 septembrie 2016, accesat 2016-10-01
- ^ H.G. 525 din 22 iunie 2000 privind instituirea Zilei inginerului român..., art. 1-2
- ^ Premiul AGIR site-ul AGIR
- ^ Premiul AGIR 2021, site-ul AGIR, Condiții de participare concurs
- ^ Ziarul Univers ingineresc al A.G.I.R., nr.10 din 16-31.05.2022, p.1
- ^ Orchestra inginerilor ... , agir.ro, accesat 2023-03-12
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Istoria tehnicii și a industriei românești, Editura Academiei Române, coordonator Dorel Banabic, Vol. 2, Electrotehnica, energetica, transporturile și învățământul tehnic, 2020, cap.8.2 - Asociația Generală a Inginerilor din România(AGIR), ISBN 978-973-27-3055-3
- Asociația Generală a Inginerilor din România, Anuarul AGIR 1998, Editura AGR, ISBN 973-98629-0-X, p.18-35
- Ziarul „Univers ingineresc” - Bilunar de opinie si informare al AGIR
- H.G. 525 din 22 iunie 2000 privind instituirea Zilei inginerului român, M. Of. 296 din 2000
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Listă sucursale și societăți AGIR
- Federația Europeana a Asociațiilor Naționale de Ingineri
- Academia de Științe Tehnice din România(ASTR)
- Listă de ingineri români
- Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”București
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Site web oficial
- AGIR Arhivat în , la Wayback Machine., abrevieri.ro
- Filiale, sucursale AGIR
- Ziarul „Univers ingineresc”
- Buletin AGIR
- en Federația Europeană a Asociațiilor Naționale de Inginerie
- en Federația Mondială a Organizațiilor de Inginerie
- ro Orchestra inginerilor „Petru Ghenghea” 17.03. 2019, Simfonia nr. 5, în re major, op. 107, „Reforma”
- ro Cercul scriitorilor ingineri din AGIR, Ziarul „Univers Ingineresc” - Publicație trimestrială, Anul 7, Nr. 26 – 2019