Adenină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Adenină
Adenine.svg
Adenine-3D-balls.png
Adenine-3D-vdW.png
Identificare
C1=NC2=C(N1)C(=NC=N2)N[1]  Modificați la Wikidata
Formulă chimicăC₅H₅N₅[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară135,054 Unitate atomică de masă[1]  Modificați la Wikidata
Proprietăți
Densitate1,6 gram pe centimetru cub  Modificați la Wikidata
Punct de topire360 Celsius  Modificați la Wikidata

NFPA 704.svg

Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Adenina (6-aminopurina) este o substanță chimică, și anume o bază purinică care se reprezintă cu litera A și constituie componenta principală a nucleotidelor din ADN și ARN. Cuvântul provine din francezul adénine, iar formula chimică a adeninei este C5H5N5.[2]

Derivații de adenină prezintă o mare varietate de roluri biochimice, printre care se numără funcția în respirația celulară, formarea de adenozintrifosfat (ATP), o moleculă cu rol energetic, și formarea de cofactori precum nicotinamid adenin dinucleotid (NAD), nicotinamid adenin dinucleotid fosfat (NADP) și flavin adenin dinucleotid (FAD). De asemenea, are implicații în procesul de sinteză proteică prin faptul că este un component al ADN și ARN.[3]

Structură[modificare | modificare sursă]

Strucura moleculei de adenină, iar cu roșu sunt reprezentate numerele corespunzătoare pozițiile standard ale atomilor de carbon.

Adenine formează o serie de tautomeri, forme izomere care se interconvertesc rapid și sunt considerate echivalente. Totuși, în condiții speciale, de exemplu la plasarea într-un gaz inert și în fază gazoasă, se regăsește cu precădere tautomerul 9H-adenină.[4][5]

Biosinteză[modificare | modificare sursă]

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Adenina se împerechează cu timina în ADN și cu uracilul în ARN. Adenina este identificată în unele lucrări cu vitamina B4 deși nu corespunde exact definiției unei vitaminei.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Lehninger A. (), Biochimie vol I-II, v, București 
  • Ranga V., Teodorescu Exarcu I. (), Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București 

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c „Adenină”, adenine (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ „Adenine information”, Drugbank.ca, accesat în  
  3. ^ Definition of Adenine from the Genetics Home Reference - National Institutes of Health
  4. ^ Plützer, Chr.; Kleinermanns, K. (). „Tautomers and electronic states of jet-cooled adenine investigated by double resonance spectroscopy”. Phys. Chem. Chem. Phys. 4 (20): 4877–4882. Bibcode:2002PCCP....4.4877P. doi:10.1039/b204595h. 
  5. ^ M. J. Nowak; H. Rostkowska; L. Lapinski; J. S. Kwiatkowski; J. Leszczynski (). „Experimental matrix isolation and theoretical ab initio HF/6-31G(d, p) studies of infrared spectra of purine, adenine and 2-chloroadenine,”. Spectrochimica Acta Part A: Molecular Spectroscopy. 50 (6): 1081–1094. Bibcode:1994AcSpA..50.1081N. doi:10.1016/0584-8539(94)80030-8. ISSN 0584-8539.