Medicament

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Metode de condiționare ale medicamentelor: comprimate cu eliberare prelungită (cu efect retard)

Un medicament este o substanță chimică sau un amestec de substanțe (împreună cu excipientul sau excipienții, fiind un produs complex) care este utilizat pentru tratamentul (curativ), prevenirea (profilactic) sau diagnosticarea unei anumite boli.[1][2][3] Substanța care este responsabilă de efectul terapeutic este denumită substanță medicamentoasă sau principiu activ. Știința care se ocupă cu studiul medicamentelor este denumită farmacologie.[4]

Medicamentele se obțin pornind de la substanțe chimice sau de la produse de origine vegetală, animală sau umană; acestea sunt transformate în medicamente cu ajutorul unor operații farmaceutice.

Definire[modificare | modificare sursă]

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, medicamentul este o substanță sau un produs destinat sau utilizat pentru studierea sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei stări patologice, în interesul subiectului căruia i se administrează.

Medicamentul are următoarele semnificații: a) orice substanță sau combinație de substanțe prezentată ca având proprietăți pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om; sau b) orice substanță sau combinație de substanțe care poate fi folosită sau administrată la om, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcțiilor fiziologice prin exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical. Legea 95/2006

Căi de administrare[modificare | modificare sursă]

Testul de intradermoreacție la tuberculină; calea utilizată este cea intradermică (ID)

Pentru a putea fi absorbit în organism, medicamentul trebuie să fie administrat, iar administrarea este procesul prin care medicamentul ajunge în organism. Administrarea medicamentelor se realizează prin intermediul formelor farmaceutice. Există mai multe moduri de clasificare a căilor de administrare, de exemplu: căi enterale (administrare orală), căi parenterale (administrarea directă în torentul sanguin) și altele căi (intranazal, topic, inhalator, rectal, etc).[5]

O altă metodă de clasificare a căilor de administrare este:

  • căi naturale - calea orală, sublinguală, intrarectală, respiratorie, oculară, intravaginală, uretrală, cutanată;
  • căi artificiale (injectabilă, parenterală), care se poate realiza:
    • la nivelul sistemului cardiovascular: intravenoasă, intraarterială, intracardiacă;
    • la nivelul seroaselor - calea intraseroasă: intraperitoneală, intrapleurală, intrapericardică, intraarticulară, intrarahidiană sau subarahnoidiană (LCR), intraventriculară (la nivelul ventriculilor cerebrali);
    • la nivelul țesuturilor:
      • calea extravasculară, care poate fi: subcutanată sau intramusculară;
      • calea intraosoasă (măduva oaselor spongioase, scurte sau late).

Forme farmaceutice[modificare | modificare sursă]

Forme farmaceutice de uz parenteral: perfuzie (injectare intravenoasă)

Comprimatele sunt obținute prin compresie, este o compoziție farmaceutică solidă care conține o cantitate predeterminată de ingredient activ. Medicamentul  cel mai utilizat pe scară largă este sub formă de tablete, comprimate. Pacientul nu are nevoie de cunoștințe aprofundate – se administrează cu un pahar mare de apă. Administrarea este în condiții de siguranță: conțin un compus activ bine definit, astfel permite o dozare exactă în condiții de siguranță.

Comprimate în organism

Odată ce introducem un comprimat în organism este inginerat de sistemul digestiv. Aici comprimatele se descompun sub influența enzimelor digestive și cu mișcarea peristaltică a intestinului – acest proces este dezintegrarea comprimatelor – astfel, substanțele active eliberate pot fi absorbite de mucoasă.

Influențarea absorbției este esențială pentru a obține efectul dorit al comprimatelor, precum și pentru reducerea reacțiilor adverse. Prin urmare, au fost dezvoltate comprimate așa-numite cu eliberarea prelungită (retard),  care se descompun în intestin (intestinosolvent), care se descompun în stomac (gastrosolvent) și cu eliberare controlată.  Acestea sunt obținute în general prin metode de acoperire  (cu înveliș enteric care se dizolvă doar în intestin) sau cu alte metode alternative (tablete matrix sau sisteme de pompe osmotice).

De aceea este foarte important să citim prospectul, pentru că aceste medicamente speciale dacă le rupem în două sau le mestecăm, se deteriorează conținutul și nu se eliberează în mod așteptat substanța activă. Prin urmare, în cel mai bun caz, nu se obține efectul dorit. În alte cazuri, ingredientul activ eliberat mai rapid se absoarbe în cantitate mai mare și într-un timp mai scurt, astfel pot să apară simptome de supradozaj. Substanța activă dacă se absoarbe în părțile neadecvate ale sistemului gastro-intestinal (se deteriorează învelișul enteric) poate provoca leziuni în alte porțiuni ale tractului gastro-intestinal (stomac).

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Există diverse criterii prin care se pot clasifica medicamentele.[6] În primul rând, conform metodei de eliberare, medicamentele se pot elibera pe bază de prescripție medicală sau să nu necesite o rețetă la eliberare (over-the-counter). De asemenea, există o deosebire între substanțele medicamentoase de dimensiune mică (moleculele „mici”), de obicei de origine sintetică, și substanțele biofarmaceutice (proteine recombinante, vaccinuri, produse din sânge, anticorpi monoclonali, etc). Medicamentele se pot clasifica pe baza modului de acțiune, a căii de administrare, a formei farmaceutice sau a efectelor terapeutice induse. Un sistem foarte des utilizat este sistemul de clasificare anatomică, terapeutică și chimică, ce atribuite majorității medicamentelor un cod ATC.[7] Organizația Mondială a Sănătății a publicat o listă a medicamentelor esențiale care nu ar trebui să lipsească dintr-un sistem medical.[8]

În funcție de aparate și sisteme[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos central[modificare | modificare sursă]

Sistemul autacoid[modificare | modificare sursă]

Funcția hormonală[modificare | modificare sursă]

Metabolism[modificare | modificare sursă]

Aparatul cardiovascular[modificare | modificare sursă]

Aparatul renal[modificare | modificare sursă]

Aparatul respirator[modificare | modificare sursă]

Aparatul digestiv[modificare | modificare sursă]

Sitemul circulator[modificare | modificare sursă]

Aparatul genital[modificare | modificare sursă]

Sistemul osteoarticular[modificare | modificare sursă]

Bolile infecțioase[modificare | modificare sursă]

Boli neoplazice[modificare | modificare sursă]

Dermatologie[modificare | modificare sursă]

Oftalmologie[modificare | modificare sursă]

Stomatologie[modificare | modificare sursă]

Alte clasificări[modificare | modificare sursă]

Situație legislativă[modificare | modificare sursă]

Eliberare[modificare | modificare sursă]

Cu prescripție medicală (PRF)[modificare | modificare sursă]

PRF este abrevierea din limba engleză de la Prescription Record Form.

Se eliberează din farmacii doar pe bază de prescripție (rețetă) medicală. În general sunt medicamente care pot avea efecte adverse severe, mai ales dacă sunt administrate în mod irațional de către pacient și fără o supraveghere a evoluției bolii de către un medic.

Conform legislației din domeniul sanitar medicamentele cu prescripție medicală pot fi:

  • compensate - un anumit procent din prețul medicamentului este asigurat de la bugetul de stat (de exemplu medicamentele antineoplazice)
  • necompensate - prețul este suportat în întregime de pacient.

Fără prescripție medicală (OTC)[modificare | modificare sursă]

OTC este abrevierea din limba engleză de la Over The Counter.

Se eliberează din farmacii cu sau fără prescripție medicală. Din această categorie pot fi amintite: vitaminele, mineralele, analgezice ușoare (aspirină).

Situație economică[modificare | modificare sursă]

În România[modificare | modificare sursă]

În anul 2013, în România erau înregistrați 165 de producători de medicamente, cu o cifră de afaceri cumulată de 655 milioane euro.[9] În același timp, producția de medicamente în Europa era de peste 200 miliarde dolari anual, iar nivelul din România reprezenta doar 0,4% din total.[9] Cele mai mari state produ­cătoare de medicamente erau Elveția (peste 30 miliarde dolari), Germania (peste 20 miliarde dolari), Marea Britanie (peste 20 miliarde dolari).[9] În Ungaria, producția totală era de peste 2,5 miliarde dolari, iar în Bulgaria de 150 milioane dolari.[9]

În anul 2011, piața de medicamente era de 2,55 miliarde euro.[10]

În primele 11 luni din anul 2011, cele mai vândute medicamente au fost algocalmin (10,9 milioane de unități), nurofen (9 milioane) și paracetamol (7,8 milioane).[11]

În anul 2008, medicamentele cu cele mai mari vânzari au fost Neorecormon (insuficiență renală), Pegasys (hepatită), Preductal (cardio-vascular), Nurofen (analgezic), Zyprexa (schizofrenie).[12]

În anul 2008, cei mai mari jucători din industria medicamentelor erau Roche, Sanofi-Aventis, GlaxoSmithKline.[13]

În anul 2013, cele 1.600 de firme care aveau ca obiect de activitate distribuția de medicamente au realizat o cifră de afaceri cumulată de 23,4 miliarde lei (5,3 miliarde euro), în creștere cu 60% comparativ cu nivelul din 2008, cel mai bun an pentru economia românească.[14]

Piața de medicamente în milioane euro:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Definition and classification of Drug or Pharmaceutical Regulatory aspects of drug approval Accesat 18 iunie 2019.
  2. ^ US Federal Food, Drug, and Cosmetic Act, SEC. 210., (g)(1)(B). Accesat 18 iunie 2019.
  3. ^ Directive 2004/27/EC of the European Parliament and of the Council of 31 March 2004 amending Directive 2001/83/EC on the Community code relating to medicinal products for human use. Article 1. Publicat 31 martie 2004. Accesat 18 iunie 2019.
  4. ^ Vallance P, Smart TG (ianuarie 2006). „The future of pharmacology”. British Journal of Pharmacology. 147 Suppl 1 (S1): S304–7. doi:10.1038/sj.bjp.0706454. PMC 1760753Accesibil gratuit. PMID 16402118. 
  5. ^ Finkel, Richard; Cubeddu, Luigi; Clark, Michelle (). Lippencott's Illustrated Reviews: Pharmacology 4th Edition. Lippencott Williams & Wilkins. pp. 1–4. ISBN 978-0-7817-7155-9. 
  6. ^ „Drug Classes - Database”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  7. ^ „WHOCC - Purpose of the ATC/DDD system”, WHO Collaborating Centre for Drug Statistics Methodology, februarie 2018, accesat în  
  8. ^ „Essential medicines”. World Health Organization. Accesat în . 
  9. ^ a b c d Producția de medicamente, cenușăreasa din industria de sănătate. Fabricile „mușcă“ doar 28% din piața farma, 5 octombrie 2014, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  10. ^ a b Piața de medicamente a spart pragul de 2,5 mld. €. Creșterea a fost de 30% în T4 din 2011, 12 februarie 2012, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  11. ^ Românii au dat pe gât aproape 11 milioane de algocalmine. Topul celor mai vândute medicamente după volum, 6 ianuarie 2012, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  12. ^ a b Cel mai bine vandut medicament a fost anul trecut Neorecormon, cu venituri de 36 mil. euro, 12 februarie 2009, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  13. ^ Revin creșterile de două cifre în piața farma, 8 ianuarie 2012, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  14. ^ Radiografia distribuției de medicamente, un sector care a câștigat 1,4 miliarde de euro în timpul crizei, 4 septembrie 2014, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014
  15. ^ a b c d e f g h i j Euforia cresterilor puternice de pe piata de medicamente, care s-a dublat intre 2004 si 2007, a luat sfarsit, 12 ianuarie 2009, Ioana David, Ziarul financiar - cifrele se află în imagine, accesat la 21 octombrie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]