Acid nucleic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nucleotide.gif

Acidul nucleic este o macromoleculă complexă, ce conține informația genetică din celula dată. Acesta este alcătuit din mii de nucleotide. Termenul de acid nucleic a fost propus pentru prima dată de Richard Altmann, pentru a desemna substanțele complexe pe care acesta le observase în nucleu.

Structura[modificare | modificare sursă]

Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt prezente legături covalente (în cadrul nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături de hidrogen (între bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: între adenină și timină/uracil sau între citozină și guanină).

Tipuri de acizi nucleici[modificare | modificare sursă]

ADN (3D)

Acizi nucleici naturali[modificare | modificare sursă]

  • Acizi dezoxiribonucleici: ADN (format din două lanțuri de polinucleotide);

ADN-ul este cel mai complex și mai cunoscut dintre cei doi acizi nucleici. Spre deosebire de ARN, care este monocatenar, alcătuit dintr-o singură ,,panglică”, ADN-ul este policatenar, alcătuit din două catene (panglici). O catenă de ADN este alcătuită dintr-un număr mare de nucleotide. Mai multe nucleotide formează o polinucleotidă. Fiecare nucleotidă este formată din trei componente: o glucidă cu cinci atomi de carbon denumită pentoză,  un rest de acid fosforic, denumit și grup fosfatși o bază azotată.

Pentoza specifică ADN-ului este dezoxiriboza. Bazele azotate sunt de două feluri: purinice șipirimidinice. Cele două baze purinice sunt adenina și guanina, iar bazele pirimidinice sunt citozinași timina. Pentozele și grupările fosfat alcătuiesc catenele, iar bazele azotate unesc cele două catene.

Structura ADN poate fi comparată cu o scară, bazele azotate reprezintând treptele, iar pentozele și grupările fosfat reprezintând balustradele. Bazele azotate se unesc în modul următor: adenina cu timina, iar guanina cu citozina. Ordinea în care sunt așezate bazele azotate contribuie la codificarea informației genetice.

  • Acizi ribonucleici: ARN (format dintr-un singur lanț de polinucleotide).

Tipuri de ARN

  • ARN-mesager (ARNm): copiază informația genetică de pe ADN și o transmite în citoplasma celulei la locul sintezei proteice (în ribozomi);
  • ARN de transport (ARNt): transportă aminoacizi la locul sintezei proteice;
  • ARN ribozomal (ARNr): intră în alcătuirea ribozomilor;
  • ARN viral (ARNv): este material genetic la unele virusuri.

Acizi nucleici artificiali[modificare | modificare sursă]

Rol și importanță[modificare | modificare sursă]

  • Păstrarea informației genetice (atât ADN-ul, cât și ARN-ul);
  • Sinteza proteinelor (numai ARN-ul).
  • Acizii nucleici reprezintă substratul eredității. Ei au înscrisă, sub formă de codificare biochimică informația ereditară în catena polinucleotidică.

Vezi și[modificare | modificare sursă]