Glosar auto

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Prezentul glosar conține termeni din domeniul vehiculelor, al transportului rutier și al construcției de drumuri.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

A[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

B[modificare | modificare sursă]

  • balonare - lățire a secțiunii transversale a unui pneu aflat sub presiune maximă.
  • berlină - autoturism cu două sau patru portiere și patru geamuri laterale; sinonim: sedan.
  • bifilar - (despre suspensii) care are două fire paralele.
  • bloc motor - piesă metalică turnată a unui autovehicul, care cuprinde cilindrii motorului, pistoanele, camerele de răcire și conductele de distribuție.
  • brișcă - vezi cabrioletă.
  • buggy - mașină ușoară de divertisment, cu roți mari, carosată divers, bună pentru orice teren.
  • bujie - organ al unui motor cu ardere internă prevăzut cu doi electrozi între care se produce scânteia electrică necesară aprinderii amestecului carburant.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

C[modificare | modificare sursă]

  • cab - cabrioletă englezească cu două roți, în care vizitiul stă pe un scaun înalt, la spate.
  • cabină - încăpere mică, amenajată într-un vehicul, având destinații diverse.
  • cabrare (sau cabraj) - evoluție a unui autovehicul când demarează brusc.
  • cabriolet(ă):
- automobil care are capotă de ploaie rabatabilă; caroserie cu o astfel de capotă;
- trăsură mică și ușoară, cu două roți, trasă de obicei de un singur cal; alte denumiri: brișcă, șaretă.
- transport de mărfuri efectuat cu camioane, camionete etc.;
- serviciu sau societate comercială de transport cu camioane.
  • camionetă - autocamion de dimensiuni reduse; sinonim: autocamionetă.
  • canam - cursă automobilistică pe circuit în Canada și America, în cadrul căreia mașinile trebuie să aibă obligatoriu două locuri și patru roți, în rest regulamentul fiind liber.
  • capotare - răsturnare a unui autovehicul prin ridicarea părții din spate.
  • capotă:
- îmbrăcăminte din tablă sau din alt material cu care se acoperă un autovehicul în vederea protejării acestuia;
- acoperiș pliabil al unui autovehicul.
  • car - vehicul terestru încăpător, cu patru roți, cu tracțiune animală, folosit la țară pentru transportarea poverilor.
  • caravană:
- convoi de vehicule împreună cu călătorii din ele, care parcurg împreună același drum;
- convoi de oameni și de animale de povară (de obicei cămile), care transportă mărfuri, bagaje etc. prin pustiuri sau prin stepe.
- substanță elastică folosită la confecționarea anvelopelor;
- anvelopă (umplută cu aer) care îmbracă roțile automobilelor.
- volumul cilindrului unui motor sau al unei mașini de forță cu abur, cuprins între cele două poziții opuse ale pistonului;
- cantitate de gaze introdusă în cilindrul unui motor cu ardere internă în timpul cursei de admisie.
  • cilindru (motor) - organ de mașină tubular în interiorul căruia se deplasează un piston (la motoare cu ardere internă).
  • contraaripă - element structural de caroserie, care închide, împreuna cu aripa, pasajul roții; altă denumire: pasaj roată.
  • control de croazieră adaptabil - (Adaptive Cruise Control, ACC) tempomat care se adaptează la vitezele variate ale celorlalți participanți la trafic și care ajustează distanța dintre vehicule.
  • cursă automobilistică - întrecere sportivă care constă în parcurgerea rapidă cu automobilul a unei anumite distanțe, pe un traseu dinainte stabilit.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

D[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

E[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

F[modificare | modificare sursă]

  • forță de tracțiune - forță exercitată de un vehicul motor asupra unei mașini sau asupra unui vehicul pe care îl remorchează.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

L[modificare | modificare sursă]

  • leasing - formă de contract prin care este concesionat dreptul de folosință al unui vehicul în vederea efectuării unei plăți.
  • limită de virare - traseul de virare care permite o frânare târzie în condiții optime, la o viteză de virare ridicată și la cea mai mare viteză posibilă de ieșire din viraj.
  • lucrări de artă - lucrări inginereștĭ de infrastructură rutieră, ca poduri, tuneluri, canale.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

M[modificare | modificare sursă]

- drum pavat cu piatră spartă mărunt, așezată în straturi suprapuse și comprimată cu un cilindru compactor;
- piatră sau straturi din care este format pavajul.
  • material de agregație - material mineral fărâmițat mărunt, care se așterne peste macadamul bătătorit pentru a umple golurile dintre pietrele acestuia.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

N[modificare | modificare sursă]

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

O[modificare | modificare sursă]

  • ochi-de-pisică - vezi catadioptru.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

P[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

R[modificare | modificare sursă]

  • raliu - cursă automobilistică pe distanțe mari, combinată adesea cu probe speciale (de viteză, de îndemânare etc.).
  • rampă de acces:
- drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc.;
- pantă cu înclinație mică destinată accesului persoanelor cu dizabilități (motorii), cărucioarelor etc. în instituții publice, în magazine etc.
  • rigolă - șănțuleț adâncit, în formă de "V", la marginea unui drum, care se umple cu apă numai în timpul ploilor sau topirii zăpezilor.
  • ring - șosea, stradă circulară în jurul unui oraș sau al unei părți a lui.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

S[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Ș[modificare | modificare sursă]

  • șaretă - vezi cabrioletă.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

T[modificare | modificare sursă]

  • tablier - perete rigid, componentă a caroseriei unui autovehicul, care desparte habitaclul de compartimentul motor și, respectiv, de portbagaj (atunci când este cazul).
  • tablou de bord - panou pe care sunt fixate aparatele și instrumentele necesare controlului și manevrării unui vehicul.
  • tempomat - instalație de reglare a vitezei, inventată de Mannesmann VDO, care menține constantă viteza de deplasare a autovehiculului, fără ca șoferul să apese pedala de accelerație.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

V[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.