Cinetică chimică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Viteza de reacție tinde să crească odată cu concentrația.

Cinetica chimică (sau cinetica reacțiilor, mai rar numită și dinamică chimică) este o ramură a chimiei fizice care studiază viteza și mecanismul proceselor chimice.[1] Cinetica chimică include investigațiile asupra modului în care diferitele condiții experimentale pot influența viteza unei reacții chimice și adună informații referitoare la mecanismele de reacție și stările de tranziție ale reacției.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În 1864, Peter Waage și Cato Guldberg au dezvoltat cinetica chimică prin formularea legii acțiunii maselor, care spune că viteza de reacție a unei reacții chimice este proporțională cu cantitatea reactanților.[2][3][4] În 1884, Van 't Hoff a studiat elemente de cinetică chimică, publicându-și rezultatele în lucrarea "Etudes de dynamique chimique".[5] În 1901, acesta a primit primul Premiu Nobel pentru Chimie, "ca recunoaștere pentru cercetările extraordinare pe care le-a efectuat, prin descoperirea legilor cineticii chimice și ale presiunii osmotice în soluții".[6]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ro Articol despre cinetica chimică Accesat pe 18 octombrie 2014
  2. ^ C.M. Guldberg and P. Waage,"Studies Concerning Affinity" C. M. Forhandlinger: Videnskabs-Selskabet i Christiana (1864), 35
  3. ^ P. Waage, "Experiments for Determining the Affinity Law" ,Forhandlinger i Videnskabs-Selskabet i Christiania, (1864) 92.
  4. ^ C.M. Guldberg, "Concerning the Laws of Chemical Affinity", C. M. Forhandlinger i Videnskabs-Selskabet i Christiania (1864) 111
  5. ^ Hoff, J. H. van't (Jacobus Henricus van't); Cohen, Ernst; Ewan, Thomas (). Studies in chemical dynamics. Amsterdam : F. Muller ; London : Williams & Norgate. 
  6. ^ Premiul Nobel pentru CHimie 1901, Premiile Nobel și Laureații, site web oficial.