Glosar de termodinamică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Acest glosar conține termeni din termodinamică, fizică moleculară și cristalografie. Pentru termeni din mecanică, electromagnetism, optică sau fizica particulelor elementare, accesați celelalte glosare din categoria Categorie:Glosare de fizică.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

A[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

B[modificare | modificare sursă]

  • bandă de energie - grup de valori discrete pe care le poate lua energia electronilor de valență (bandă de valență) sau liberi (bandă de conducție) într-un cristal (sinonim: zonă de energie).
  • binom de dilatare - expresia , unde este coeficientul de dilatare volumică, iar temperatura.
  • bolometru (sau bolograf) - aparat utilizat pentru determinarea intensității radiației termice prin măsurarea încălzirii unui element sensibil expus radiației.
  • bombă calorimetrică - vas rezistent de metal întrebuințat pentru determinarea căldurii de ardere a unei substanțe; vezi și calorimetru.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

C[modificare | modificare sursă]

  • cald:
- care are temperatura superioară față de mediul ambiant, de alte obiecte cu care se compară sau față de cea normală a corpului omenesc (fără a fi fierbinte);
- (despre corpuri) care emană căldură.
- care transportă sau care răspândește căldură.
- instalație producătoare de căldură pentru încălzire (cu aburi, apă caldă sau aer cald); radiator al unei astfel de instalații.
- ramură a fizicii experimentale care se ocupă cu măsurarea cantităților de căldură;
- (metodă de) măsurare a schimbului de căldură dintre un corp și mediul ambiant în care acesta se află.
- rezervor metalic în care se încălzește apa (până se transformă în vapori);
- instalație folosită pentru vaporizarea sub presiune a lichidelor, în vederea utilizării vaporilor ca forță motrice, ca agent termic etc.;
- instalație formată dintr-un vas prin care trec o serie de tuburi, folosită la distilarea alcoolului.
- mărime scalară prin care se exprimă transferul de energie între sistemele fizico-chimice sau între diferite părți ale aceluiași sistem în cadrul unei transformări în care nu se efectuează lucru mecanic (sinonim: cantitate de căldură);
- starea sau gradul de încălzire a unui corp; faptul că un corp posedă o anumită temperatură; senzație produsă de corpurile calde; temperatură ridicată.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

D[modificare | modificare sursă]

  • defect în cristal - abatere a rețelei cristaline de la configurația ei ideală; principalele tipuri de defecte sunt: electronii liberi și golurile, excitonii, fotonii, fononii, atomii de impuritate, defectele tip Frenkel și Schottky, dislocațiile, particulele nucleare care străbat cristalul.
  • deficit de saturație (sau de umiditate) - diferență dintre tensiunea vaporilor care saturează aerul la o temperatură dată și tensiunea vaporilor existenți în realitate.
  • deficit higrometric - mărime de care depinde viteza de evaporare a apei din atmosferă.
  • delicvescență:
- proprietate a unor substanțe solide de a se lichefia lent, absorbind umiditatea atmosferică;
- stare a corpurilor lichefiate ca urmare a absorbirii umidității atmosferice.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

E[modificare | modificare sursă]

  • echilibru termodinamic - stare a unui sistem termodinamic, în care parametrii de stare nu variază în timp; pentru o astfel de stare sunt valabile principiile și legile termodinamicii clasice.
  • echipartiție - vezi legea echipartiției energiei.
  • echivalent în apă - constantă a unui aparat calorimetric: , unde , sunt masele, respectiv căldurile specifice ale agitatorului, termometrului și vasului calorimetric.
  • efectul Joule-Kelvin - vezi efectul Joule-Thompson.
  • efectul Joule-Thompson - (numit și: efectul Joule-Kelvin) fenomen de răcire sau încălzire a unui gaz real supus detentei, fără producere de lucru mecanic și care stă la baza procedeului Linde pentru lichefiere a gazelor.
  • efectul Ludwig-Sorét - vezi termodifuziune.
  • entalpie de topire - vezi căldură latentă de topire.
  • entropie - măsura gradului de dezordine în interiorul unui organism sau al unui sistem; în cazul sistemelor termodinamice este dată de relația: , unde dQrev este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă, între starea A la care se referă entropia SA și starea de referință A0, iar T este temperatura absolută la care are loc transformarea.
  • expansiune - creștere a volumului unui sistem fizico-chimic, în special gaz, extindere a spațiului ocupat de acesta (sinonim: detentă).


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

F[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

G[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

H[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

I[modificare | modificare sursă]

  • instalație frigorifică - sistem tehnic alcătuit dintr-un agregat frigorigen, o încăpere răcită, o instalație de comandă și de control și dispozitive anexe, utilizat pentru răcire.
  • instalație frigorigenă - parte componentă a unei instalații frigorifice, în care, prin consum de energie, agentul frigorigen își modifică continuu starea de agregare, producând frig.
  • inversie - vezi temperatură de inversie.
  • inversiune termică - fenomen termic meteorologic care constă în creșterea cu înălțimea a temperaturii în troposferă, în mod invers față de situația normală.
  • izobară - curbă ce reprezintă variația parametrilor termodinamici ai unui sistem termodinamic într-o transformare izobară.
  • izocoră:
- (despre transformări de stare) care se desfășoară la un volum constant;
- curbă ce reprezintă legătura între variațiile parametrilor termodinamici ai unui sistem termodinamic într-o transformare izocoră.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

J[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

K[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

L[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

M[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

N[modificare | modificare sursă]

  • nod în cristal - fiecare dintre punctele în care sunt dispuși atomii, moleculele unei rețele cristaline.
  • numărul lui Avogadro - numărul particulelor constituente, de obicei atomi sau molecule, care sunt conținute în cantitatea de substanță dată de un mol; are valoarea: .
  • numărul lui Loschmidt - numărul de molecule aflat, în condiții fizice normale, într-un metru cub de gaz ideal: .


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

O[modificare | modificare sursă]

  • omogenitate -
  • osmometru -
  • osmoză -


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

P[modificare | modificare sursă]

  • parametri de stare -
  • particulă browniană -
  • perpetuum mobile -
  • politrop - (despre transformări ale sistemelor fizico-chimice fluide) care se efectuează în așa fel încât căldura specifică rămâne constantă.
  • punct de aprindere - temperatura cea mai joasă la care un combustibil lichid emite o cantitate suficientă de vapori, care pot da, în contact cu aerul înconjurător, un amestec exploziv.
  • putere calorifică - cantitatea de căldură dezvoltată de un kilogram de combustibil când arde complet.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

R[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

S[modificare | modificare sursă]

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

T[modificare | modificare sursă]

- ramură a fizicii care are studiază procesele ce se desfășoară în mașinile și instalațiile termice, procese în care transferul de energie între corpuri se face sub formă de căldură și lucru mecanic;
- ramură a tehnicii care studiază utilizarea căldurii în scopuri industriale sau casnice.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

U[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

V[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Z[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dicționar de fizică, Editura Enciclopedică Română, 1972

Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.