Inginer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ingineri

Un inginer este o persoană cu o pregătire tehnică - teoretică și practică, obținută într-un institut de învățământ superior, care practică ingineria.

Spre deosebire de oamenii de știință, care studiază natura și fenomenele naturale pentru a stabili principii, axiome și teoreme, inginerii aplică principiile teoretice din matematică și fizică pentru a crea un produs concret, ca de exemplu un rulment sau o tastatură de telefon.

Inginerii pot profesa în proiectarea, organizarea, conducerea și întreținerea proceselor tehnologice din industrie, agricultură, sau și din administrație. Inginerii pot fi și cercetători științifici în diverse domenii de specialitate.

În unele țări din Europa titlul de inginer este limitat prin lege doar la persoanele cu diplomă în inginerie. În Canada, titlul de inginer este limitat doar la persoanele care profesează ingineria.

Definiție[modificare | modificare sursă]

În 1961, Conferința Societăților de Inginerie din Europa de Vest și Statele Unite ale Americii au definit „inginer profesionist” după cum urmează:[1]

„Un inginer profesionist este competent în virtutea educației și formării sale fundamentale pentru a aplica metoda științifică și perspectivele pentru analiza și soluționarea problemelor de inginerie. El/ea este capabil să-și asume responsabilitatea personală pentru dezvoltarea și aplicarea științei și cunoștințelor inginerești, în special în cercetare, proiectare, construcție, fabricație, superintendență, administrare și în educația inginerului. Activitatea sa este predominant intelectuală și variată și nu are un caracter mental sau fizic de rutină. Necesită exercitarea gândirii și a judecății originale și capacitatea de a supraveghea activitatea tehnică și administrativă a altora. Educația sa va fi în măsură să-l facă capabil să urmărească îndeaproape și continuu progresul în ramura sa de științe inginerești, consultând lucrări recent publicate pe plan mondial, asimilând astfel de informații și aplicându-le independent. El / ea este așadar pus în situația de a contribui la dezvoltarea științei ingineriei sau a aplicațiilor sale. Educația și formarea sa vor fi astfel încât el/ea va fi dobândit o apreciere largă și generală a științelor ingineriei, precum și o aprofundare a caracteristicilor speciale ale propriei sale ramuri. În timp util, va putea să dea sfaturi tehnice autoritare și să își asume responsabilitatea pentru direcția sarcinilor importante din ramura sa.”

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Steen Hyldgaard Christensen, Christelle Didier, Andrew Jamison, Martin Meganck, Carl Mitcham, and Byron Newberry Springer. Engineering Identities, Epistemologies and Values: Engineering Education and Practice in Context, Volume 2, p. 170, pe Google Books