Muntenii de Sus, Vaslui

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Muntenii de Sus
—  Sat  —
Muntenii de Sus se află în România
{{{alt}}}
Muntenii de Sus
Localizarea satului pe harta României
Muntenii de Sus se află în Județul Vaslui
{{{alt}}}
Muntenii de Sus
Localizarea satului pe harta județului Vaslui
Coordonate: Coordonate: 46°41′22″N 27°46′39″E / 46.68944°N 27.77750°E / 46.68944; 27.7775046°41′22″N 27°46′39″E / 46.68944°N 27.77750°E / 46.68944; 27.77750

Țară  România
Județ Actual Vaslui county CoA.png Vaslui
Comună Muntenii de Sus

Altitudine 181 m.d.m.

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 737512

Muntenii de Sus sunt o localitate în județul Vaslui, Moldova, România. Este reședința comunei cu același nume

Locație[modificare | modificare sursă]

Satul Muntenii de Sus este așezat în partea de N-E a municipiului Vaslui, la o distanță de 6 km de acesta, având vechi tradiții etnografice, istorice și economice, cu o vechime de peste 300 de ani. Se întinde de o parte și de alta a unui pârăiaș ce-și are izvoarele în Râpa Bisericii, înconjurat din 3 părți de dealuri. Are deschidere spre vest la Gura Văii, continuându-se spre Satu Nou pe șoseaua Vaslui-Tanacu. Este împărțit în “cotune”: Cărbunărie, Fundoaie, Gropana și Gura Văii, denumiri a căror origine nu este cunoscută.[1]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La marginea de vest a satului Muntenii de Sus, pe interfluviu a două pârâiașe, au fost descoperite urme de locuire reprezentate de fragmente ceramice, aparținând probabil culturii Noua, din epoca bronzului târziu (aprox. 1350-1200 î.Hr.).[2]

Prima atestare documentară a satului Grumăzești (dispărut între timp și identificat între satele Muntenii de Sus și Moara Domnească), a fost uricul din 15 octombrie 1491, prin care domnul Ștefan cel Mare înzestra târgoveții vasluieni, răsplătindu-le fidelitatea, cu o mare moșie, ale căror hotare erau prespre câmp și prespre pârâul Săratei la deal, la ruptură și la movila săpată ce-i în malul Vaslului, și apoi apucă Vasluiul în gios pâră în gios de un păr, apoi trece Vasluiul la movila săpată în malul Vasluiului, apoi Drept la Dealul cel Mare, la movila săpată ce-i gios de Grumezești, și apoi, spre zăpodie, la deal, la movila săpată lângă drum, și apoi apucă drumul în pădure, și apoi în gios. Și din gios de pădure în capul dumbrăvie, în dreptul pădurii, la movila săpată, și apoi în gios peste zăpodie și peste drumul ce merge de la Vaslui la Iași. [3]

Istoria satului răzășesc Muntenii de Sus începe cu venirea și statornicirea oamenilor,pe aceste locuri între anii 1698-1720, când presați de stăpânirea maghiară, o parte a ardelenilor au trecut munții, așezându-se în aceste ținuturi.[4] Întrebarea este de unde au venit? Unii cercetători îi consideră coborâtori din Maramureș, alții presupun că vin din zona Banatului, iar documentele istorice spun că ar proveni din satele ardelenești din zona Vadul Feleacului de lângă Cluj Napoca, unde Ștefan cel Mare avea posesiuni primite în dar de la Matia Corvin.

Atunci când stăpânirea maghiară era prea accentuată în Ardeal, o parte din locuitori au trecut munții căutând sprijin la domnii moldoveni. Cancelariile domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere.

Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar, fără bir) care lucrau la paharnicul Mihalachi Miclescu și la Vasile Miclescu.

Că sunt oameni de la munte, de unde vine și numele satului, că erau oieri în Transilvania nu avem nici o îndoială. O dovedesc numele de familie: Ciobanu, Mocănașu, Târnoveanu, Ungureanu.

S-au așezat la poalele dealurilor, pe atunci împădurite, cam pe locul unde este biserica veche din sat. Aceasta este așezată într-un loc pitoresc și liniștit, în partea de nord-est a satului, pe culmea unui deal și a fost ridicată cu sprijinul enoriașilor în anul 1833, pe locul unui schit părăsit.

Tradiția, păstrată în timp pe cale orală de bătrânii satului, spune că biserica a fost construită de niște ciobani care pășteau oile în pădurea Merieni, de la care astăzi, se păstrează doar piciorul Sfintei Mese făcut din tulpina unui copac bine dăltuit. Și astăzi mai există câțiva arbori de vârsta satului în partea de sud-est a cimitirului.[5]

Monumentele istorice din Muntenii de Sus[modificare | modificare sursă]

1. Biserica parohială cu hramul ”Sfinții Trei Ierarhi”, construită din lemn de stejar și vălătuci, pe o temelie de piatră în formă de cruce, este pardosită la exterior cu scândură vopsită în ulei, acoperișul din scândură fiind înlocuit în anul 1880 cu cel de tablă. Lăcașul de cult are un aspect simplu, cu o singură turlă din scândură, pe care se află două clopote mici. Stilul arhitectonic este cel specific moldovenesc, fără picturile pereților exteriori. În anul 1934 dușumeaua bisericii a fost înlocuită și, cu această ocazie, a fost schimbată și scândura de la pereții exteriori. În anul 1957 icoanele de pe catapeteasma bisericii, construite din lemn de tei, au fost spălate și restaurate.[6] Biserica cuprinde numeroase obiecte de cult, icoanele și cărțile bisericești aparținând secolelor XVI-XXI.

În incinta bisericii sunt păstrate două pomelnice cu eroii comunei Muntenii de Sus, unde au fost înscriși un număr de 76 de localnici care au murit în primul război mondial, și un număr de 61 care au murit cel de-al doilea război mondial.[7]

2. Monumentul eroilor

Aflat în vatra satului, monumentul a fost ridicat în anul 1960, cu sprijinul Consiliului local din Muntenii de Sus, în administrația căruia se și află. Monumentul cuprinde o construcție din beton de formă trapezoidală pe o fundație și o zidărie din beton. O placă de aluminiu este așezată în mijlocul monumentului fiind inscripționată cu următorul text: GLORIE ETERNĂ EROILOR ROMÂNI DIN COMUNA MUNTENII DE SUS CĂZUȚI ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI PENTRU LIBERTATEA ȘI INDEPENDENȚA PATRIEI NOASTRE. NUMELE EROILOR: LCT. ROTARU GHEORGHE, SG. MAJOR FLOREA VASILE, CAP. MORARU G. VASILE, SOLD. NEACȘU N. ALEXANDRU, SOLD. PROFIRE R. VASILE, SOLD. MAXIM A. LAZĂR, SOLD. MANOLACHE PAVEL, SOLD. DULUMAN DUMITRU, SOLD. ARCĂLEANU VASILE, SOLD. IGNAT IANCU.[8] Starea generală de conservare a construcției este satisfăcătoare, necesitând unele intervenții în vederea restaurării din partea autorităților locale care îl administrează.

Monumentul se încadrează în grupa valorică de interes local, Școala cu cl. I-VIII “Ioan Agarici” din Muntenii de Sus, desfășurând diverse activități de comemorare, coordonate de profesorul de istorie Gianina Chirilă, cu ocazia evenimentelor istorice marcante ( 24 ianuarie, 9 mai, Ziua Eroilor, Ziua Veteranilor , Ziua Națională ș.a.).[9]

Colecții muzeale[modificare | modificare sursă]

1. Colecția școlară de etnografie și istorie al Școlii cu cl. I-VIII "I. Agarici", Muntenii de Sus detalii/imagini spre link-ul [10] (prof. Chirilă Gianina)

Profesorii trebuie să fie primii salvatori ai patrimoniului cultural, oriunde vor activa, pentru că ei au pregătirea necesară în acest sens și se află cel mai aproape de acest patrimoniu care se află în permanență sub ochii noștri, dar puțini sunt cei care vor să-l vadă și să-l salveze. Cei mai mulți, din nepăsare sau din ignoranță, trec pe lângă reale comori spirituale, considerând că este doar sarcina specialiștilor să intervină.(prof. univ. dr. N. Ursulescu)[11]

Un Muzeu al Țăranului Român, în miniatură

Un Muzeu al Ţăranului Român, în miniatură

La Școala Muntenii de Sus, profesorul de istorie Gianina Chirilă, din fascinație față de istoria satului, s-a hotărât să strângă obiecte vechi care să constituie, cândva, inventarul unui muzeu școlar cu rol educativ. Au trecut 10 ani, timp în care, uneori cu greutate, a reușit să adune o colecție etnografică și istorică cu peste 500 de obiecte."[12]

Inventarul cuprinde: uneltele și obiecte specifice ocupațiilor zonei, ale industriei casnice, piese de uz gospodăresc, cusături și țesături, piesele din costumul popular femeiesc și bărbătesc, obiecte de mobilier și decor, documente, numismatică din sec. XVIII-XXI-lea, obiecte cu caracter religios ș.a.[13] Colectarea unui inventar atât de bogat a presupus munca în teren alături de elevi, dar și deschiderea comunității locale în fața unui asemenea demers.

Colecția școlară de factură etnografică și istorică a făcut obiectul, de-a lungul timpului, diverselor expoziții temporare, promovând activitatea de păstrare a zestrei etnografice și folclorice a Muntenilor de Sus (decembrie 2005- expoziția organizată cu prilejul desfășurării în școală a simpozionului “1 Decembrie”; 18 mai-12 iunie 2008- expoziția “Tradiție și istorie la Muntenii de Sus”, desfășurată în sala “Arta” a Muzeului Județean “Ștefan cel Mare”-Vaslui; noiembrie 2007, noiembrie 2008, noiembrie 2009- expoziții organizate la Căminul Cultural din Muntenii de Sus cu ocazia festivalului interjudețean “Fluierașul Vasluian”, mai 2010- expoziția din școală organizată în cadrul proiectului multilateral Comenius “Roots and wings”, partenerii proiectului fiind școli din Italia, Grecia, Ungaria, care ne-au vizitat) etc.

Colecția școlară neavând un spațiu de expunere adecvat a fost menținută de-a lungul anilor, o parte în cabinetul de istorie a Școlii din Muntenii de Sus iar altă parte, într-o încăpere a Căminului Cultural, apoi într-un spațiu al Primăriei din localitate, fiind organizată ca expoziție itinerantă pentru activitățile menționate mai sus. Preotul acestei parohii, părintele Vasile Buruiană pornise inițiativa organizării unui colț muzeistic încă de la sfințirea bisericii (din 2006) și a fost de acord să găzduiască și să contribuie la buna organizare a colecției de etnografie și istorie a Școlii din Muntenii de Sus expusă în prăznicarul bisericii, alături de nucleul muzeografic pe îl constituise. Acum, colecția de etnografie și istorie din cadrul Bisericii "Sfinții Petru și Pavel” din Satul Nou, cuprinzând un inventar de peste 500 de obiecte este organizată sistematic și expusă după criterii științifice de către prof. Chirilă Gianina la care au contribuit elevii cercului “Tradiție și Istorie locală” de la Școala cu cl. I-VIII "I. Agarici" , Muntenii de Sus iar pe data de 26 decembrie 2010 a avut loc inaugurarea acesteia.[14].'

Ca parte teoretică a acestor preocupări este de remarcat faptul că muzeul școlar face deja obiectul unor lucrări științifice de valoare scrise și publicate, lucrări existente în biblioteci și muzee din țară (Gianina Cristina Chirilă, Istoria muzeelor din Moldova (până în 1945), Editura Pim,Iași, 2008; Gianina Chirilă, Muzeul școlar de etnografie și istorie din Muntenii de Sus, județul Vaslui în "Cercetări istorice", Anul III, nr. 6, sept 2009, p. 22-23; Gianina-Cristina Chirilă, Muzeul școlar de etnografie și istorie din Muntenii de Sus în "Acta Moldaviae Meridionalis", nr. XXVIII- XXIX, 2007-2008, vol. II, Vaslui, p. 378- 381, Chirilă Gianina-Cristina Muzee și colecții din județul Vaslui,Editura Media Sind, Vaslui, 2011, p. 90-96).

Muzeu prolific în cultivarea elevilor

Faptul că elevii au fost solicitați pentru a se alătura acestui proiect a constituit pentru ei o sansă de inoculare a gustului pentru frumos, pentru colecționarea obiectelor vechi, pentru păstrarea vestigiilor și tradițiilor, pentru prețuirea valorilor muzeale.

În cadrul ședinței Camerei Deputaților din data de 24 iunie 2008, deputatul de Vaslui, Dumitru Bentu, a prezentat o declarație politică intitulată „Muzeul” în care preciza că în comuna vasluiană Muntenii de Sus, a fost înființat un muzeu în miniatură al Țăranului Român. Născut din interesula pentru istoria satului a profesorului Gianina Chirilă, instituția respectivă nu numai depozitează la modul propriu, ci este concepută și cu o pronunțată funcție educativă. Colecția a fost vernisată cu ocazia "Zilei internaționale a muzeelor", pe 18 mai 2008ref>Dezbateri parlamentare<>

'2. "Muzeul Tradițiilor" - Institutia, aflata in administratia Primariei si Consiliului Local al comunei Muntenii de Sus, a fost deschisa publicului la 28 februarie 2009 si a luat ființă in urma derularii proiectului transfrontalier ,,Tradiții în oglindă,, finanțat de U. E. prin Programul de Vecinătate România- Republica Moldova, Phare CBC 2004. Clădirea în care își desfășoară activitatea a fost construită din paiantă, cuprinzând elemente specifice unei gospodării țărănești de acum jumătate de secol. Aflată în vechea vatră a satului, casa țărănească unde se află muzeul cuprinde: tinda, “camera de curat”, prispa cu cerdac și un chiler. În “camera de curat” se află obiecte casnice și de uz gospodăresc specifice zonei: patul cu capete, laița, lada de zestre, soba cu vatră, masa cu scăunele cu trei picioare,o culme cu haine, soba cu vatră ș.a. În tindă se află obiecte de uz gospodaresc (oale de lut de diferite dimensiuni) s.a) si obiecte apartinand industriei casnice (mosoare, suveici, piepteni pt canepa etc.) Chilerul cuprinde obiecte agricole și de uz gospodăresc: carul, butoaie, un zdrobitor, covate de diferite dimensiuni, pive din lemn, cufere,obiecte de tâmplărie, măști tradiționale, o urzitoare, unelte pentru realizarea obiectelor țesute, razboiul de tesut, un car ș.a. Muzeul a fost administrat in perioada febr. 2009- febr. 2014 de prof. inv. primar Adam Daniela. Din iunie 2014, responsabilul muzeului a fost numita prof. Chirila Gianina care a reorganizat colectia aflata in patrimoniu institutiei. https://www.facebook.com/profile.php?id=100005979647651

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gianina Chirilă, Muzeul școlar de etnografie și istorie din Muntenii de Sus, județul Vaslui în "Cercetări istorice", Anul III, nr. 6, sept 2009, p.22-23.
  2. ^ Ghenuță Coman, Statornicie și continuitate, repertoriul arheologic al județului Vaslui, Editura Litera, Oradea, 1980, pg. 241.
  3. ^ Dan Ravaru, Grumăzăști, vechea vatră a Muntenilor de Sus, în "Obiectiv", nr. 1316, 8 febr. 2006, p. 9.
  4. ^ Neculai Bădărău, Istorie și tradiție…și s-au numit Muntenii de Sus!, în Arh. Paroh. Muntenii de Sus, p. 5
  5. ^ Gianina-Cristina Chirilă, Lenuța Duluman, Monografia satului Muntenii de Sus în "Muguri în lumină", nr. 1, mai 2001, p. 15-16.
  6. ^ Grigore Postolache, Istoricul bisericii parohiale cu hramul Sfinții Trei Ierarhi din parohia Muntenii de Sus, com. Muntenii de Sus, raionul Vaslui, regiunea Iași, în Arh. Paroh. Muntenii de Sus, p. 1-2.
  7. ^ Gianina-Cristina Chirilă, Eroii comunei Muntenii de Sus, județul Vaslui în "Acta Moldaviae Meridionalis", nr. XXVIII- XXIX, 2007-2008, vol. II, Vaslui, p. 378-381.
  8. ^ ”Gianina-Cristina Chirilă, Monumentele eroilor din comuna Muntenii de Sus, județul Vaslui în "Cercetări istorice", Anul IV, nr. 7, iulie 2010, p.49
  9. ^ Gianina-Cristina Chirilă,Ecaterina Vicol, Monumentele eroilor din comuna Muntenii de Sus, județul Vaslui în "Acta Moldaviae Meridionalis", nr. XXX, 2009, vol. II, Vaslui, p. 319.
  10. ^ [1]
  11. ^ Gianina Cristina Chirilă, Istoria muzeelor din Moldova (până în 1945), Editura Pim, 2008, p.7.
  12. ^ Mihai Tufă, Un muzeu născut din pasiune în "Obiectivul de Vaslui", nr.2029, 19 iun. 2008, p.9.
  13. ^ Gianina-Cristina Chirilă, Muzeul școlar de etnografie și istorie din Muntenii de Sus în "Acta Moldaviae Meridionalis", nr. XXVIII- XXIX, 2007-2008, vol. II, Vaslui, p. 378- 381.
  14. ^ Gianina-Cristina Chirilă, ''''Muzee și colecții din județul Vaslui''',Editura Media Sind, Vaslui, 2011, p. 92.

VS Acest articol despre o localitate din județul Vaslui este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.