Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), este o autoritate publică autonomă, aflată sub controlul Parlamentului României, cu rol de reglementare și supraveghere în domeniul tehologiei informației, rezultată prin fuziunea, în aprilie 2007, dintre IGCTI și ANRCTI[1].
[modificare] Istoric
- Istoric ANRCTI
Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANRC) a fost înființată în anul 2002, în contextul pregătirii României pentru a adera la Uniunea Europeană, în scopul de a asigura concurența pe piața de comunicații electronice și servicii poștale a cărei liberalizare completă urma să se producă în curând, la 1 ianuarie 2003[1]. ANRC și-a început activitatea în septembrie 2002, cu obiectivul de a promova concurența și de a proteja drepturile și interesele utilizatorilor de servicii și rețele de comunicații electronice și de servicii poștale[1].
În decembrie 2006, ANRC s-a transformat în Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației (ANRCTI), care prelua astfel atribuțiile de reglementare și supraveghere în domeniul tehologiei informației[1].
- Istoric IGCTI
La 1 iulie 1991, a fost înființată regia autonomă Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor prin împărțirea regiei autonome ROM-POST-TELECOM, care a fost desființată cu această ocazie[1]. În mai 1997, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor, cu atribuții în gestionarea spectrului de frecvențe radioelectrice și control tehnic în domeniul radiocomunicațiilor, se transformă în regia autonomă Inspectoratul General al Comunicațiilor (IGC) și primea noi atribuții în supravegherea și controlul telecomunicațiilor și poștei[1].
În martie 2002, IGC avea să treacă printr-o nouă transformare, devenind instituție publică aflată în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației[1]. Tot atunci, la atribuțiile Inspectoratului s-a adăugat și administrarea proiectelor de guvernare electronică, astfel încât Inspectoratul General al Comunicațiilor a devenit Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației – IGCTI[1].
În noiembrie 2004, IGCTI a ieșit din subordinea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, intrând în subordinea Guvernului și primind dreptul de a modifica legislația secundară în domeniu[1].
- Istoric ANCOM
În aprilie 2007, IGCTI și ANRCTI au fuzionat sub numele celei din urmă, pentru ca sectorul comunicațiilor și tehnologiei informației să fie reglementate unitar, de un singur organism[1].
În septembrie 2008, autorității rezultate din fuziunea celor două instituții i-au fost extinse competențele prin adăugarea funcției de administrare la nivel național a TLD (top level domain) .ro și a SLD (second level domain) .eu pentru numele de domenii rezervate României[1]. Sub denumirea Autoritatea Națională pentru Comunicații (ANC), instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, autoritatea de reglementare a devenit unicul administrator al politicilor din domeniul comunicațiilor electronice, poștei și tehnologiei informației[1]. În data de 19 martie 2009, Autoritatea a trecut sub controlul Parlamentului României, prin reorganizarea sa sub denumirea Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), autoritate publică autonomă[1].
În anul 2010, ANCOM a efectuat 12.460 de controale pe piața de comunicații electronice și servicii poștale, aplicând 394 de notificări, 270 de avertismente și 23 de amenzi în valoare totală de 448.500 de lei (aproximativ 105.000 de euro)[2].
[modificare] Note
[modificare] Legături externe
- www.ancom.org.ro - Site web oficial