Castelul Hunedoarei
Vedere de ansamblu |
|
| Localizare | Str. Curtea Corvineștilor nr. 1-3 Hunedoara, județul Hunedoara |
|---|---|
| Construit | Castrul vechi: secolul al XIV-lea A doua fază: secolul al XV-lea A treia fază: 1458-1480 A patra fază: secolul al XVII-lea Ultima fază: secolul al XIX-lea |
| Proprietar | Statul român |
| Sit internet | www.castelulcorvinilor.ro |
| Cod LMI | HD-II-m-A-03344 |
Castelul Hunedoarei, numit și Castelul Corvinilor, al Corvineștilor sau al Huniazilor,[1] este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România.
Cuprins |
[modificare] Istoric
A fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Acoperișurile edificiului înalte și acoperite cu țiglă policromă. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.
Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Ioan de Hunedoara. Construcția a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic întărit, cât și drept reședință feudală. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare. Galeria și donjonul - ultimul turn de apărare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), rămase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum și Turnul Capistrano (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr de la curtea castelului) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepții), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate și Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereți (printre ele se găsesc și portretele domnilor Matei Basarab din Țara Românească și Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului numită Matia se mai deslușește destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii inseamnă „Apă ai, inima n-ai”. În realitate, conținutul descifrat de specialiști este Cel care a scris această inscripție este Hasan, care trăiește ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică.
[modificare] În prezent
Deși este aflat încă în renovare (în septembrie 2010), castelul atrage zeci de mii de turiști anual, având 71.000 de vizitatori în prima jumătate din 2010.[2]
[modificare] Galerie de imagini
[modificare] Bibliografie
- Oliver Velescu, Castelul de la Hunedoara, ediția a II-a, Editura Meridiane, București 1968.
[modificare] Vezi și
[modificare] Note
- ^ Octavian Floca, Regiunea Hunedoara - Ghid Turistic, p. 219, Ed. "1 Mai", Deva, 1957
- ^ Castelul Corvinilor face față crizei, 07 Septembrie 2010, evz.ro, accesat la 7 septembrie 2010
[modificare] Legături externe
- Site-ul castelului
- Blog castel
- Galerie Foto Castelul Corvineștilor
- Castelul Corvinilor
- Informații și imagini la Historical Text Archive
- Site-ul oficial al Ordinului Cavalerilor de Hunedoara (Asociatie de reconstituire medievala)
- Muzeul „Castelul Corvinilor” din municipiul Hunedoara
- FOTOGALERIE Cum a fost „trezit la viață” un castel îngropat în legende înfiorătoare, 11 octombrie 2010, Daniel Guță, Adevărul
|
|||||||||||||